5,243 matches
-
3) Dotat modern inclusiv cu: dozator de săpun lichid, uscător de mâini sau prosop rola din hârtie sau pânză, oglindă la chiuvete, iluminare și aerisire corespunzătoare, hârtie igienică, materiale pentru odorizare și dezinfectare. Pereții vor fi placați cu materiale ceramice, marmură etc. până la tavan, iar pardoseala cu gresie, marmură etc. La categoria a II-a și a III-a se admit și pardoseli de mozaic lustruit prevăzut cu scurgeri corespunzătoare. La cabanele izolate, de creasta de categoria 2 stele și 1
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
lichid, uscător de mâini sau prosop rola din hârtie sau pânză, oglindă la chiuvete, iluminare și aerisire corespunzătoare, hârtie igienică, materiale pentru odorizare și dezinfectare. Pereții vor fi placați cu materiale ceramice, marmură etc. până la tavan, iar pardoseala cu gresie, marmură etc. La categoria a II-a și a III-a se admit și pardoseli de mozaic lustruit prevăzut cu scurgeri corespunzătoare. La cabanele izolate, de creasta de categoria 2 stele și 1 stea, grupul sanitar poate fi comun cu cel
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
mese pentru per- sonal x - - - - - - - - - - - - - - - - 39.Spațiu pentru depozitarea ambalajelor+ resturi mena- jere x x x x x x x x x x x x x x x x x ÎI. Amenajări și dotări interioare în saloane 1. Pardoseala din marmură, mozaic �� venețian, pla- caje ceramice de bună căli- țațe (cu tra- verse tip co- vor) sau mo- chetată 2) x x - - x x - - x x x - - x x - - 2. Pardoseala din mozaic sau alte materiale ușor lavabile 2)- - x x
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
capacitate), cănd aceste activități se desfasoara continuu (neocazional). 55. Analize probe din fronturile de lucru ale unităților miniere, probe geologice sau din uzinele de preparare, cu utilizarea surselor de radiații nucleare, raze X sau alte procedee. 56. Tăierea rocilor din marmură, piatra și granit cu mașini și instalații de tăiat și șlefuirea mecanică a plăcilor. Concasarea marmurei și a pietrei. Fabricarea corpurilor abrazive de șlefuit și lustruit pentru piatră, marmură și granit. 57. Salariații din activitatea de extracție a țițeiului și
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106985_a_108314]
-
unităților miniere, probe geologice sau din uzinele de preparare, cu utilizarea surselor de radiații nucleare, raze X sau alte procedee. 56. Tăierea rocilor din marmură, piatra și granit cu mașini și instalații de tăiat și șlefuirea mecanică a plăcilor. Concasarea marmurei și a pietrei. Fabricarea corpurilor abrazive de șlefuit și lustruit pentru piatră, marmură și granit. 57. Salariații din activitatea de extracție a țițeiului și a gazelor: operatori extracție, lăcătuși întreținere instalație la sonde, sudori, electricieni și tehnologi care lucreaza efectiv
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106985_a_108314]
-
radiații nucleare, raze X sau alte procedee. 56. Tăierea rocilor din marmură, piatra și granit cu mașini și instalații de tăiat și șlefuirea mecanică a plăcilor. Concasarea marmurei și a pietrei. Fabricarea corpurilor abrazive de șlefuit și lustruit pentru piatră, marmură și granit. 57. Salariații din activitatea de extracție a țițeiului și a gazelor: operatori extracție, lăcătuși întreținere instalație la sonde, sudori, electricieni și tehnologi care lucreaza efectiv la sonde, montări și demontări conducte transport țiței, gaze și apa ; montări și
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106985_a_108314]
-
capacitate), cănd aceste activități se desfasoara continuu (neocazional). 55. Analize probe din fronturile de lucru ale unităților miniere, probe geologice sau din uzinele de preparare, cu utilizarea surselor de radiații nucleare, raze X sau alte procedee. 56. Tăierea rocilor din marmură, piatra și granit cu mașini și instalații de tăiat și șlefuirea mecanică a plăcilor. Concasarea marmurei și a pietrei. Fabricarea corpurilor abrazive de șlefuit și lustruit pentru piatră, marmură și granit. 57. Salariații din activitatea de extracție a țițeiului și
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106986_a_108315]
-
unităților miniere, probe geologice sau din uzinele de preparare, cu utilizarea surselor de radiații nucleare, raze X sau alte procedee. 56. Tăierea rocilor din marmură, piatra și granit cu mașini și instalații de tăiat și șlefuirea mecanică a plăcilor. Concasarea marmurei și a pietrei. Fabricarea corpurilor abrazive de șlefuit și lustruit pentru piatră, marmură și granit. 57. Salariații din activitatea de extracție a țițeiului și a gazelor: operatori extracție, lăcătuși întreținere instalație la sonde, sudori, electricieni și tehnologi care lucreaza efectiv
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106986_a_108315]
-
radiații nucleare, raze X sau alte procedee. 56. Tăierea rocilor din marmură, piatra și granit cu mașini și instalații de tăiat și șlefuirea mecanică a plăcilor. Concasarea marmurei și a pietrei. Fabricarea corpurilor abrazive de șlefuit și lustruit pentru piatră, marmură și granit. 57. Salariații din activitatea de extracție a țițeiului și a gazelor: operatori extracție, lăcătuși întreținere instalație la sonde, sudori, electricieni și tehnologi care lucreaza efectiv la sonde, montări și demontări conducte transport țiței, gaze și apa ; montări și
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106986_a_108315]
-
capacitate), cănd aceste activități se desfasoara continuu (neocazional). 55. Analize probe din fronturile de lucru ale unităților miniere, probe geologice sau din uzinele de preparare, cu utilizarea surselor de radiații nucleare, raze X sau alte procedee. 56. Tăierea rocilor din marmură, piatra și granit cu mașini și instalații de tăiat și șlefuirea mecanică a plăcilor. Concasarea marmurei și a pietrei. Fabricarea corpurilor abrazive de șlefuit și lustruit pentru piatră, marmură și granit. 57. Salariații din activitatea de extracție a țițeiului și
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106984_a_108313]
-
unităților miniere, probe geologice sau din uzinele de preparare, cu utilizarea surselor de radiații nucleare, raze X sau alte procedee. 56. Tăierea rocilor din marmură, piatra și granit cu mașini și instalații de tăiat și șlefuirea mecanică a plăcilor. Concasarea marmurei și a pietrei. Fabricarea corpurilor abrazive de șlefuit și lustruit pentru piatră, marmură și granit. 57. Salariații din activitatea de extracție a țițeiului și a gazelor: operatori extracție, lăcătuși întreținere instalație la sonde, sudori, electricieni și tehnologi care lucreaza efectiv
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106984_a_108313]
-
radiații nucleare, raze X sau alte procedee. 56. Tăierea rocilor din marmură, piatra și granit cu mașini și instalații de tăiat și șlefuirea mecanică a plăcilor. Concasarea marmurei și a pietrei. Fabricarea corpurilor abrazive de șlefuit și lustruit pentru piatră, marmură și granit. 57. Salariații din activitatea de extracție a țițeiului și a gazelor: operatori extracție, lăcătuși întreținere instalație la sonde, sudori, electricieni și tehnologi care lucreaza efectiv la sonde, montări și demontări conducte transport țiței, gaze și apa ; montări și
ORDIN nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106984_a_108313]
-
menaj, ambalaje și sticlărie tehnică - Fabricarea porțelanului și ceramicii fine pentru menaj - Fabricarea geamului - Fabricarea lianților și azbocimentului - Fabricarea și prelucrarea fibrelor din sticlă - Fabricarea betonului celular autoclavizat - Fabricarea produselor din beton, beton armat și precomprimat - Prelucrarea pietrei și a marmurii - Producerea materialelor termo- si hidroizolante - Fabricarea produselor din ceramică brută și fină pentru construcții - Fabricarea produselor din PAS (poliesteri armați cu fibre de sticlă) - Fabricarea cocsului și a produselor cocsochimice - Fabrici de aglomerare - Elaborarea și turnarea fontei - Elaborarea și turnarea
LEGE nr. 90 din 12 iulie 1996 (*republicată*) (**actualizată**) privind protecţia muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114543_a_115872]
-
nu este intelectuală. Oameni simpli îl pot simți pe Dumnezeu la fel de ușor cum simt căldura soarelui sau bunătatea unui prieten. Nu există o concentrare pentru rugăciune, ci prin rugăciune. Rugăciunea trebuie să fie dezinteresată. Omul se oferă lui Dumnezeu precum marmura sculptorului, cerându-i iertare și milă, îi mărturisește nevoile sale și pe cele ale semenilor săi. În general, acela ce se roagă pentru alții și pentru sine însuși este vindecat. Aceasta este o formă foarte elevată a ascezei. În general
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
nici neființă,/ Pe când totul era lipsă de viață și voință (...) Fu prăpastie? genune? Fu noian întins de apă? ” (M. Eminescu, I, p. 132), „S-a stins viața falnicei Veneții,/N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri;/ Pe scări de marmură, prin vechi portaluri,/ Pătrunde luna înălbind păreții.” (M. Eminescu, I, p. 202) Genitivul și dativul sunt incompatibile cu nedeterminarea iar vocativul este în afara opozițiilor categoriei determinării. Observații: Când este determinat de adjective calificative antepuse, numai aparent substantivul se caracterizează prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care stau în locul substantivului au în mod frecvent întrebuințare anaforică. Cu această întrebuințare, anaforică, pronumele stă nu numai în locul sau pentru substantiv, ci înlocuiește (sau reprezintă), reluând, sintagme, propoziții, fraze: „...s-o admiri și s-o desmierzi,/ Ca pe-o marmură de Paras sau o pânză de Carregio,/ Când ea-i rece și cochetă?/ Ești ridicul, înțelege-o...” (M. Eminescu, I, p. 157); pronumele o înlocuiește aici propoziția Ești ridicul. Realizarea diferită a trăsăturilor deictice, semantice, morfologice și sintactice stă în legătură cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
interpretarea semantică a acțiunii pe care o exprimă, verbe al căror conținut semantic este foarte complex și, în consecință, „analizabil” în elementele sale componente: - exprimă un proces de devenire: a încărunți (a deveni cărunt), a înmărmuri (a deveni/ca/ de marmură), a cheli (a deveni chel) etc. „Norii cerului înmărmuriră și se făcură palat sur și frumos.” (M. Eminescu) - exprimă rezultatul unei acțiuni (mai exact, acțiunea și rezultatul ei sunt conținute în semantica verbului însuși): a face + (obiectul direct): a remiza
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și verbul-predicat nu se instituie o relație de dependență/interdependență în plan semantic; fără să-și poată asuma predicația, gerunziul participă la dezvoltarea unor structuri care maschează o relație de coordonare copulativă în baza perspectivei de ‘simultaneitate’: „Pe scări de marmură, prin vechi portaluri, Pătrunde luna, înălbind păreții.” (M. Eminescu) șPătrunde luna și înălbește păreții.ț Aceste structuri caracterizează în mod special stilul narativ, în introducerea dialogului personajelor. Enunțuri organizate prin relații de coordonare copulativă: „Fiul Craiului, fărmăcat de vorbele babei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Domașnea (540 m) și un relief de terase și culmi joase (300 - 500 m) cu localități, culturi cerealiere și livezi. Munții Poiana Ruscăi. Se întind între văile Bistra (S) și Mureș (N), fiind alcătuiți din roci cristaline și petice de marmură. Aici se află exploatări de minereuri feroase și neferoase, marmură, lemn. În sud există Culoarul depresionar al Bistrei, de origine tectonică, care separă acești munți de Munții țarcu; la mijlocul culoarului se află pasul Poarta de Fier a Transilvaniei. În nord
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
joase (300 - 500 m) cu localități, culturi cerealiere și livezi. Munții Poiana Ruscăi. Se întind între văile Bistra (S) și Mureș (N), fiind alcătuiți din roci cristaline și petice de marmură. Aici se află exploatări de minereuri feroase și neferoase, marmură, lemn. În sud există Culoarul depresionar al Bistrei, de origine tectonică, care separă acești munți de Munții țarcu; la mijlocul culoarului se află pasul Poarta de Fier a Transilvaniei. În nord, Culoarul Mureșului separă Munții Banatului de Munții Apuseni, iar Culoarul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și 800 m (roci cristaline și magmatice, păduri bogate și sate la marginea munților); - Munții Codru-Moma, formați din roci cristaline și calcare, cu înălțimi de până la 1 112 m (vf. Pleșu); aici se află stațiunea balneară Moneasa și exploatările de marmură de la Moneasa și Vașcău. Între cele două masive se află Depresiunea Zarand, o prelungire a câmpiei pe Crișul Alb. - Munții Pădurea Craiului, aflată de-a lungul Crișului Repede și Crișului Alb, alcătuiți din calcare, cu altitudini sub 1 000 m
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Munții Apuseni (1 849 m); din Munții Bihorului izvorăsc: Crișul Alb, Crișul Negru, Someșul Cald și Someșul Rece, Arieșul ș.a.; bazinul superior al Arieșului este numit „țara Moților“; în munții Pădurea Craiului se găsește singurul zăcământ de bauxită din țară; marmura se exploatează de la Moneasa și Vașcău. RELIEFUL 21 • Menționați analizând harta Carpaților Occidentali și textul lecției: limitele și vecinii; principale caractere generale; diviziunile și limitele acestora. • Precizați munții joși și înalți ai Banatului. • Numiți munții care mărginesc culoarul depresionar Caraș
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
din Apuseni. • Precizați patru atracții turistice ale Munților Apuseni. • Stabiliți prin săgeți corespondența dintre resursele de subsol și masivele muntoase de unde se exploatează acestea. minereuri complexe minereuri de fier Munții Anina Munții Pădurea Craiului huilă Munții Locvei bauxită Munții PoianaRuscăi marmură Munții CodruMoma Depresiunea Zlatna DEALURILE ȘI PODIȘURILE Dealurile sunt formate din culmi rotunjite, pe când podișurile au interfluvii netede, plate. Ele au înălțimi medii de la 300 la 800 m, dar în unele locuri există vârfuri care ajung la peste 1 000
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
roci: a) eruptive: • granit, exploatat îndeosebi în Masivul Dobrogei de Nord (Iacobdeal, Greci, Măcin etc.) și în vestul țării (Rodna, Săvârșin etc.); • bazalt, în diverse locuri din regiunea montană: Racoș (jud. Brașov), Brănișca (jud. Hunedoara), Toplița (jud. Harghita); b) metamorfice: • marmura, de culori diferite: Ruschița (albă și roz), Alun (gălbuie), Porumbacu; • calcare metamorfice, mai ales în Munții Apuseni (Moneasa, Vașcău, Căprioara); c) sedimentare: • calcare, în multe regiuni ale țării: Hârșova și Basarabi (Podișul Dobrogei), Bicaz (Carpații Orientali), Săndulești (Depresiunea Tran silvaniei
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
materialelor de construcții. •Copiați în caiete tabelele de mai jos și completați-le, utilizând informațiile de pe harta materialelor de con strucție și din text. Materie primă Produse obținute Centre de prelucrare Județul unde sunt amplasate Tipuri de roci granit bazalt marmură calcare Centre de exploatare Unitate de relief corespunzătoare Fabrica de ciment din Medgidia REPARTIȚIA GEOGRAFICĂ A INDUSTRIEI Dintotdeauna a existat o anumită condiționare geografică a amplasării industriei. Pe ansamblu, amplasarea unităților industriale este influențată de o serie de factori, între
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]