3,668 matches
-
se afirmă puternic în Franța, unde publică lucrări bine primite în reviste prestigioase de sociologie, dar cu ecou foarte redus în țară. Destul de puțin cunoscute, lucrările socialiștilor români cuprind considerații sociologice privind realitățile românești analizate cu instrumentarul teoretic și metodologic marxist. Se cuvine să menționăm apariția până în 1916 a unor lucrări ce abordează exclusiv știința despre social: Haralambie Fundățeanu, Sociologia, partea I, Considerațiuni generale, 1912, și Gh.D. Scraba, Sociologie, 1914. În ceea ce privește prezența disciplinei în mediul academic, C. Dimitrescu-Iași este primul care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
teme teza despre inventarea de către ideologia comunistă a conceptului de omogenizare socială, ca o directivă pentru orice demers de analiză a societății socialiste. După 1990, sociologia românească se redefinește din toate unghiurile de cercetare. Întâi, ea se desparte de balastul marxist și își diversifică, în mod natural, paradigmele. Renunțarea aproape spontană la marxism dovedește profunda precaritate a moștenirii marxiste din perioada comunistă, iar ca probă stă lipsa unei lucrări românești despre Marx sau despre marxism acceptabilă științific. Iată ce efecte teribile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de analiză a societății socialiste. După 1990, sociologia românească se redefinește din toate unghiurile de cercetare. Întâi, ea se desparte de balastul marxist și își diversifică, în mod natural, paradigmele. Renunțarea aproape spontană la marxism dovedește profunda precaritate a moștenirii marxiste din perioada comunistă, iar ca probă stă lipsa unei lucrări românești despre Marx sau despre marxism acceptabilă științific. Iată ce efecte teribile poate produce dogmatizarea unui curent de gândire! Autoarea examinează schimbările din sociologia postdecembristă în ce privește elitele, structurile instituționale, circulația
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
îl vedea pentru îndepărtarea „formelor goale” era activitatea productivă, creatoare de plusvaloare, căci, rezumă Schifirneț, „sporul în civilizație nu se câștigă decât prin muncă” (p.103). Capitolul dedicat lui C. Dobrogeanu-Gherea este important întrucât ne arată cum a operat un marxist cu termenii teoriei în cauză, analizând rolul instituțiilor burgheze în formarea României moderne, precum și neoiobăgia, văzută tot ca o formă fără fond. Gherea este cel care răstoarnă relația dintre forme și fond, făcând din anterioritatea formelor o lege de dezvoltare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
tot pasul, după decembrie ’89, Karl Marx a fost izgonit din istoria sociologiei, iar Friedrich Engels parcă nici nu a existat. Dacă repudierea „marxismului creator”, dată fiind teroarea ideologică din perioada comunistă, este de înțeles, încercarea de a șterge concepția marxistă din istoria gândirii sociologice mi se pare cel puțin discutabilă. Profesorul și strălucitul scriitor de literatură științifică Allan G. Johnson ne aduce aminte că Marx este „o figură-cheie” în evoluția gândirii sociologice, care a influențat direct și indirect analiza contrasistem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
140 de ani de la apariția primului volum -, dar și autorul monografiei Situația clasei muncitoare din Anglia (1845), un model de analiză a condiției mizere a muncitorilor în capitalismul timpuriu. Departe de a fi un apologet al marxismului, arătând limitele gândirii marxiste și criticând modul de aplicare a lui în ex-URSS și - adaug eu - implicit în țările foste comuniste, profesorul Allan G. Johnson argumentează foarte convingător că nu se poate face abstracție de influența concepției lui Karl Marx, care, alături de Émile Durkheim
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
unor P.P. Panaitescu sau Dan Bădăru, notau o netă ruptură a principelui de atitudinea medievală, religioasă, îmbrățișată la debut sub influența teologului Ieremia Cacavelas și descoperirea unei perspective pozitiviste, științifice în lucrările de maturitate. Doar că "soluția" lor era una marxistă, obligatorie în epoca în care au apărut meritoriile lor studii. Primele scrieri ale lui Dimitrie Cantemir au stârnit adesea comentarii entuziaste, fiind considerate cele dintâi încercări de filosofie din cultura română. Într-un spațiu vid din acest punct de vedere
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
expus individul în epoca industrialismului modern (Janos, 1991). în România, țară agricolă până în 1945, lucrurile s-au petrecut diferit: industrializarea intensă s-a realizat sacrificând individul și a fost cu putință doar în condițiile instaurării totalitarismului. Industrializarea promovată de ideologia marxist leninistă, reprezenta o țintă a comunismului isteric, având ca scop demonstrarea superiorității acestui tip de societate față de cea capitalistă. Ceaușescu, el însuși un tip cu puternice tendințe demonstrative, și-a fixat ca obiectiv prioritar industrializarea țării, neglijând agricultură 1 și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în această disciplină. Departe de a fi o singură școală de gândire, marxismele au în comun câteva elemente de natură să justifice filiația intelectuală. Capitolul de față identifică mai întâi câteva dintre punctele importante comune acestor abordări, tratând apoi contribuțiile marxiste cele mai influente, discutate în funcție de orientări. Într-o secțiune specială sunt expuse criticile aduse frecvent perspectivelor marxiste, iar încheierea este dedicată concluziilor. Elemente comune teoriilor marxiste Cercetătorii marxiști împărtășesc o concepție comună asupra socialului. Lumea este văzută de aceștia ca
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
elemente de natură să justifice filiația intelectuală. Capitolul de față identifică mai întâi câteva dintre punctele importante comune acestor abordări, tratând apoi contribuțiile marxiste cele mai influente, discutate în funcție de orientări. Într-o secțiune specială sunt expuse criticile aduse frecvent perspectivelor marxiste, iar încheierea este dedicată concluziilor. Elemente comune teoriilor marxiste Cercetătorii marxiști împărtășesc o concepție comună asupra socialului. Lumea este văzută de aceștia ca un întreg în care nu este posibilă o separare clară a diferitelor aspecte ale vieții sociale. Pentru
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
față identifică mai întâi câteva dintre punctele importante comune acestor abordări, tratând apoi contribuțiile marxiste cele mai influente, discutate în funcție de orientări. Într-o secțiune specială sunt expuse criticile aduse frecvent perspectivelor marxiste, iar încheierea este dedicată concluziilor. Elemente comune teoriilor marxiste Cercetătorii marxiști împărtășesc o concepție comună asupra socialului. Lumea este văzută de aceștia ca un întreg în care nu este posibilă o separare clară a diferitelor aspecte ale vieții sociale. Pentru ei, economicul, politicul și socialul sunt extrem de strâns legate
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
mai întâi câteva dintre punctele importante comune acestor abordări, tratând apoi contribuțiile marxiste cele mai influente, discutate în funcție de orientări. Într-o secțiune specială sunt expuse criticile aduse frecvent perspectivelor marxiste, iar încheierea este dedicată concluziilor. Elemente comune teoriilor marxiste Cercetătorii marxiști împărtășesc o concepție comună asupra socialului. Lumea este văzută de aceștia ca un întreg în care nu este posibilă o separare clară a diferitelor aspecte ale vieții sociale. Pentru ei, economicul, politicul și socialul sunt extrem de strâns legate. Această gândire
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
aceștia ca un întreg în care nu este posibilă o separare clară a diferitelor aspecte ale vieții sociale. Pentru ei, economicul, politicul și socialul sunt extrem de strâns legate. Această gândire holistă este transpusă și în strategiile de cercetare, astfel încât teoreticienii marxiști consideră că partajarea cunoașterii prin introducerea unor frontiere interdisciplinare științele economice separate de cele sociale, de istorie etc. sunt doar piedici în calea înțelegerii. La redactarea acestui capitol și a celor dedicate securității am beneficiat de ajutorul și comentariile lui
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
am beneficiat de ajutorul și comentariile lui Felix Ciută, căruia doresc să-i mulțumesc și pe această cale. Este de la sine înțeles că responsabilitatea pentru orice eroare îmi revine în totalitate. O altă trăsătură întâlnită în toate perspectivele de inspirație marxistă este concepția materialistă asupra istoriei. În interiorul bazei economice a unei societăți există o legătură dinamică permanentă și conflictuală între mijloacele și relațiile de producție dezvoltarea mijloacelor de producție atrage modificarea acestor relații. Schimbarea întregii baze economice presupune una și la
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
această luptă nu se poate asista pasiv, iar ordinea socială nedreaptă trebuie schimbată. Trebuie provocată căderea orânduirii capitaliste, pentru ca regimul comunist, unde proprietatea privată, cauza tuturor relelor, nu mai există, să poată deveni posibil. Se poate spune că, în teoriile marxiste, adevărații actori ai vieții politice sunt clasele sociale și reprezentanții lor. Faptul prezintă o importanță aparte pentru domeniul Relațiilor Internaționale, deoarece confruntarea dintre clase devine mai importantă decât cea interstatală. Statele capitaliste sunt conduse, de fapt, de interesele de clasă
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
reprezentanții lor. Faptul prezintă o importanță aparte pentru domeniul Relațiilor Internaționale, deoarece confruntarea dintre clase devine mai importantă decât cea interstatală. Statele capitaliste sunt conduse, de fapt, de interesele de clasă ale elitei economice, adică de interesele burgheziei. Din perspectivă marxistă, explicația cea mai importantă pentru izbucnirea războaielor, de exemplu, este competiția economică dintre capitaliștii diferitelor state. Datorită logicii sale concurențiale, capitalismul este un sistem economic în continuă expansiune. Capitalurile vor căuta continuu noi resurse și piețe de desfacere în secolele
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
de pretutindeni trebuie să-și unească eforturile pentru a scăpa de implacabila logică a concurenței. Unul dintre cele mai cunoscute exemple în acest sens datează din preajma primului război mondial. În momentul în care viitoarea conflagrație părea inevitabilă, liderii stângii europene, marxiști sau nu, au chemat la grevă generală: proletarii nu ar trebui să plătească cu sângele lor confruntarea dintre interesele capitaliștilor. În ciuda acestor apeluri, solidaritatea națională a câștigat în fața celei de clasă, iar oamenii din întreaga lume au plecat cântând să
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
să plătească cu sângele lor confruntarea dintre interesele capitaliștilor. În ciuda acestor apeluri, solidaritatea națională a câștigat în fața celei de clasă, iar oamenii din întreaga lume au plecat cântând să lupte în Marele Război. Dincolo de elementele comune, între teoriile de influență marxistă din Relațiile Internaționale există numeroase diferențe. Ca punct de plecare în discutarea lor, acestea vor fi clasificate în două categorii. Mai întâi vor fi abordate cele care pun un accent deosebit asupra aspectelor materiale care generează inegalitățile din lume. A
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
categorii. Mai întâi vor fi abordate cele care pun un accent deosebit asupra aspectelor materiale care generează inegalitățile din lume. A doua colecție de teorii se referă mai ales la rolul ideilor în construirea lumii. Putem spune astfel, în termeni marxiști, că există teorii ale bazei și teorii ale suprastructurii asupra relațiilor internaționale. Imperialismul Dintre numeroasele încercări de a construi o teorie marxistă a Relațiilor Internaționale, cea mai influentă a fost, cel puțin inițial, cartea lui V.I. Lenin din 1917, intitulată
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
colecție de teorii se referă mai ales la rolul ideilor în construirea lumii. Putem spune astfel, în termeni marxiști, că există teorii ale bazei și teorii ale suprastructurii asupra relațiilor internaționale. Imperialismul Dintre numeroasele încercări de a construi o teorie marxistă a Relațiilor Internaționale, cea mai influentă a fost, cel puțin inițial, cartea lui V.I. Lenin din 1917, intitulată Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului. Lenin afirmă că, în cei 50 de ani care despart Capitalul lui Marx (apărut în
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
aflați la periferie, solidaritatea proletariatului mondial nu mai poate fi presupusă doar pe baza apartenenței la aceeași clasă. Teoria dependenței Teoria dependenței nu este o abordare unitară, fiind mai degrabă o dezbatere între gânditori de toate nuanțele, de la liberali la marxiști, care încearcă să explice modul în care statele dezvoltate își exercită influența economică, politică și culturală asupra celor mai puțin dezvoltate. Ea a pornit de la constatarea făcută de directorul din anii '50 al Comisiei Economice a Națiunilor Unite pentru America Latină
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
periferiei. Țările sărace sunt dependente, în politicile de dezvoltare, de atitudinea pe care statele bogate o au față de ele. Altfel spus, teoria dependenței încearcă să explice diferențele de dezvoltare a statelor prin prisma relațiilor inechitabile dintre ele. În definirea componentei marxiste a discuției despre dependență este clară contribuția perspectivei leniniste. Teoreticieni precum Andre Gunder Frank au subliniat dimensiunea istorică a exploatării de către centru a periferiilor. Sistemul capitalist a format și întărit această diviziune internațională a muncii ai cărei beneficiari sunt statele
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
va conserva această dominație hegemonie, în termenii lui Gramsci. Gramsci folosește sintagma bloc istoric pentru a desemna binomul dinamic format din bază și suprastructură, elemente ce au darul de a se întări reciproc într-o orânduire socială. Spre deosebire de majoritatea teoreticienilor marxiști, Gramsci consideră că cele două elemente au înțeles doar dacă sunt analizate împreună. Schimbarea bazei este posibilă prin schimbarea suprastructurii: Gramsci consideră că, pentru ca răsturnarea sistemului capitalist să fie posibilă, clasa muncitoare trebuie să-și creeze propria intelectualitate, capabilă să
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
de fapt la care se referă, cu toate nedreptățile sale. O a doua categorie de teorii conștientizează acest context, analizează starea de lucruri și propune soluții pentru rezolvarea nedreptăților acestea sunt teoriile critice (critical theories). În cea mai bună tradiție marxistă, Cox cere abandonarea neutralității academice și implicarea activă a cercetătorilor. Cox provoacă teoriile dominante ale momentului (începutul anilor '80), realismul și liberalismul, și se folosește în acest scop de noțiunea hegemonie a lui Gramsci, aplicând-o domeniului internațional. Realismul epocii
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
mondial. O coaliție a Lumii a Treia ar putea duce la o mișcare contrahegemonică, cu șanse mari de reușită în condițiile crizelor inevitabile ale capitalismului. Sintagma Teorie critică este cel mai adesea atașată cercetărilor care pornesc de la o altă tradiție marxistă, cea a Școlii de la Frankfurt, din care fac parte gânditori precum Max Horkheimer, Herbert Marcuse sau Theodor Adorno ori, într-o a doua generație, Jürgen Habermas. Tema centrală a preocupărilor lor o constituie problema emancipării sociale. Școala de la Frankfurt are
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]