4,066 matches
-
patern fusese de meserie învățător, încarnând tipul intelectualului satelor din perioada interbelică, el însuși având o ascendență formată tot din învățători și preoți de țară. Mama sa, Virginia, era chimistă și lucra la Uzina Mecanică Plopeni. Mama și tatăl viitorului matematician fuseseră colegi de facultate la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Științe, secția Fizico-Chimice, unde își făcea de altfel facultatea și Ion Grigore care urma să devină profesor de matematică. Bunicii din partea mamei erau „ploieșteni get-beget”, de vreme ce aveau un act de
Ioan Tomescu () [Corola-website/Science/307098_a_308427]
-
pe profesorii străini de corectitudinea și eleganța soluțiilor originale ale românilor. În primul rând, a fost cazul elevului cu maximum de puncte. Tomescu mi-a descris cu lux de amănunte detaliile acestei lupte. Și când te gândești că acest strălucit matematician, produs al liceului nostru, doctor în matematici din 1970, sub conducerea lui Gr. Moisil, cu lucrări premiate de Academia Română și traduse și în America, factor decisiv în pregătirea succeselor românilor și la olimpiadele din anii trecuți, este și astăzi tot
Ioan Tomescu () [Corola-website/Science/307098_a_308427]
-
(n. 6 decembrie 1950, Cicănești, Argeș) este un matematician, informatician și om de cultură român, membru al Uniunii Scriitorilor și membru titular al Academiei Române. Școala generală în comuna natală (1957-1965), Liceul "Vlaicu Vodă" Curtea de Argeș (1965-1969), Facultatea de Matematică a Universității din București (1969-1974). A obținut doctoratul în matematică la
Gheorghe Păun () [Corola-website/Science/307109_a_308438]
-
natală (1957-1965), Liceul "Vlaicu Vodă" Curtea de Argeș (1965-1969), Facultatea de Matematică a Universității din București (1969-1974). A obținut doctoratul în matematică la Universitatea București, în anul 1977, cu lucrarea "Stimularea unor procese economice prin mijloacele teoriei limbajului", având drept coordonator pe matematicianul român Solomon Marcus. A fost cercetător la Universitatea din București, iar din 1990 lucrează, ca cercetător I, la Institutul de Matematică al Academiei Române . Din 2003 până în ianuarie 2013 a lucrat și la Universitatea din Sevilla. A ținut conferințe la peste
Gheorghe Păun () [Corola-website/Science/307109_a_308438]
-
(n. 17 decembrie 1893, Drobeta Turnu-Severin - d. 21 decembrie 1954, Paris) a fost un matematician și istoric al științelor român. A fost membru corespondent (1937) al Academiei Române. a fost un important matematician și un cunoscut istoric al științelor. Simplă lista a articolelor și cărților sale ar umple numeroase pagini. Născut la 17 decembrie 1893 la
Petre Sergescu () [Corola-website/Science/307129_a_308458]
-
(n. 17 decembrie 1893, Drobeta Turnu-Severin - d. 21 decembrie 1954, Paris) a fost un matematician și istoric al științelor român. A fost membru corespondent (1937) al Academiei Române. a fost un important matematician și un cunoscut istoric al științelor. Simplă lista a articolelor și cărților sale ar umple numeroase pagini. Născut la 17 decembrie 1893 la Turnu Severin, el a fost animat întreaga să viața de dorința de a ajuta România să devină
Petre Sergescu () [Corola-website/Science/307129_a_308458]
-
să iubire, în timpul exilului lui în Franța depunând multe eforturi pentru unificarea forțelor culturale românești din afara țării. A fost profesor, din 1926, de Geometrie Analitică la Universitatea din Cluj, unde a fundat revista "Mathematica" și a organizat primul congres al matematicienilor români . A fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1937. Respectat în lumea universitară, în 1945 devine Rector al Școlii Politehnice din București. Discursul pe care il pronunța în 1930 la Alger, la a 54-a sesiune a Asociației Franceze
Petre Sergescu () [Corola-website/Science/307129_a_308458]
-
George Ciorănescu fiind, incepand cu 1957, Secretar General al acestei fundații. Pasiunea pentru România s-a împletit armonios cu respectul și aprecierea Poloniei, țara soției sale. În 1931, când era Președintele de Onoare al celui de al doilea congres al matematicienilor polonezi la Wilno, a ținut conferință să în limba poloneză. Nicolae Iorga avea dreptate când scria despre Petre Sergescu: „Un om foarte cult și care știe să scrie, un matematic care-și știe cumpăni gândul și rostul. A fost legat
Petre Sergescu () [Corola-website/Science/307129_a_308458]
-
specialitate. Sunt recunoscute contribuțiile privind primele grafuri de reacție sau mai mulți indici topologici. A investigat radicalii liberi, sinteza sarurilor de piriliu. A introdus descriptori moleculari pe baza grafurilor chimice. A publicat articole despre grafuri chimice și în colaborare cu matematicianul Ioan Tomescu. În decursul carierei a fost răsplătit cu o serie de distincții:
Alexandru T. Balaban () [Corola-website/Science/307131_a_308460]
-
foarte bune servicii dezvoltării fiziologiei în România”. A avut o viata de familie împlinită alături de Maria Maxim (care a absolvit Științele Naturii și Conservatorul) și de cei trei copii, care au devenit medic pediatru (Astra Nandriș), biolog (Marcela Călugăreanu) și matematician (Gheorghe Călugăreanu). Dimitrie Călugăreanu a început munca știintifica în Laboratorul de fiziologie de la Sorbona, sub îndrumarea lui Albert Dastre și în colaborare cu V. Henri, prin cercetări neurofiziologice, experimentând asupra efectelor unor suturi încrucișate de nervi cranieni: lingualul cu hipoglosul
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
(n. 16 iulie 1902, Iași - d. 15 noiembrie 1976, Cluj-Napoca) a fost un matematician român, membru titular al Academiei Române. A făcut studii de teoria funcțiilor de o variabilă complexă (funcții meromorfe, funcții univalente, invarianți de prelungire analitică) cât și de geometrie diferențiala și topologie algebrica, cu deosebire în teoria nodurilor (între altele "Teorema și
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
în specialitatea matematică, cu diplomă de licență tratând despre ecuații integrale, unul dintre cele mai moderne capitole ale matematicii din acea vreme. În anul 1926 pleacă la Paris, ca bursier al statului, unde frecventează cursurile unora dintre cei mai mari matematicieni ai epocii (Émile Picard, Jacques Hadamard, Élie Cartan, Paul Montel, Arnaud Denjoy și Gaston Julia). În același an primește certificatul de licență în științe la Universitatea din Paris (Sorbona), iar în anul 1928 își susține doctoratul în științele matematice la
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
doctoratul în științele matematice la aceiași universitate. În teza să de doctorat 1) „Sur leș fonctions polygenes d’une variable complexe”, 2) „Equations integrales a limites fixes”, (conducător Émile Picard), aduce contribuții importante la studiul funcțiilor poligene inițiat de marele matematician român Dimitrie Pompeiu. În 1929 își susține docența la Universitatea din București. Reîntors în țară, functioneaza ca asistent (1930-1934), conferențiar (1934-1942) și din 1942 pînă în 1976, ca profesor la Universitatea clujeana. În perioada 1940-45, au avut loc schimbări datorate
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
devenit în scurt timp unul dintre cei mai prețuiți profesori ai universității clujene, consolidând o școală prestigioasa de teoria funcțiilor și topologie. Lecțiile sale minuțios pregătite și expuse cu o claritate desăvârșită au fost un model pentru numeroase generații de matematicieni, care timp de aproape jumătate de secol, au crescut sub îndrumarea să. În același timp, Gheorghe Călugăreanu și-a adus o contribuție importantă la organizarea învățământului matematic, în calitate de decan al facultății de matematică și fizica (1953-1957) și ca șef al
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
de familie împlinită și fericită i-a dăruit liniștea necesară marilor înfăptuiri alături de soția sa Zoe (n. Filodor, căsătoria 1943) și de cei doi copii, care (continuând tradiția familiei) au devenit biolog (Maria Luiza Flonta, n.1944 la Timișoara) și matematician (Grigore Dumitru Călugăreanu, n. 1947 la Cluj). Profesorul și academicianul Gheorghe Călugăreanu a fost distins cu ordine și medalii românești: 1953, Medalia Muncii, 1962 Ordinul Muncii, clasa ÎI, 1966 Ordinul Meritul Științific clasa I, 1969 Medalia a 25-a aniversare
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
care să caracterizeze clasele de izotopie ale nodurilor. Primii invarianți pe care reușește să-i obțină succesiv în anii 1942, 1959 și 1961 sunt dați sub forma integrală (de tipul integralei lui Gauss). Unul dintre acești invarianți este reluat de matematicienii americani W. F. Pohl (1968), J. H. White (1969, teza de doctorat) și F. Brock Fuller, care aplică invariantul la problema răsucirii moleculelor ADN interesând biologia moleculară (1971) (vezi și ). Ulterior sunt găsite și alte aplicații în mecanica cuantică și
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
(n. 12 iulie 1927, Cristian, Brașov - d. 15 februarie 1990, București), matematician, profesor, membru corespondent al Academiei Române (secretar general al acestui for între anii 1974-1990), Rector al Universității din București între anii 1972-1981. Acesta fost un fruntaș printre elevii lui Octav Onicescu și Gheorghe Mihoc și a avut preocupări în domenii precum
George Ciucu () [Corola-website/Science/307172_a_308501]
-
(n. 11 feb. 1927, d. 17 apr. 2014) a fost un matematician român, recunoscut pe plan internațional, cu rezultate remarcabile în domeniul analizei numerice și teoriei aproximării, membru de onoare al Academiei Române. A fost cadru didactic al Universității Babeș-Bolyai (Facultatea de Matematică și Informatică), numit preparator în anul 1951 (încă înainte de absolvire
Dimitrie D. Stancu () [Corola-website/Science/307168_a_308497]
-
cercetător științific (cu cumul) la Institutul de Calcul “Tiberiu Popoviciu” (Academia Română) între anii 1957-1961, rămânând apoi un fidel colaborator al acestui Institut. Este un exponent de seamă al Școlii Clujene de Analiză Numerică și Teoria Aproximării, școală fondată de către eminentul matematician Tiberiu Popoviciu la Institutul de Calcul, în 1951. In jurul nucleului de la acest Institut s-au grupat și format matematicieni în domeniu și la celelalte instituții din Cluj-Napoca: Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Tehnică, Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”, Universitatea
Dimitrie D. Stancu () [Corola-website/Science/307168_a_308497]
-
acestui Institut. Este un exponent de seamă al Școlii Clujene de Analiză Numerică și Teoria Aproximării, școală fondată de către eminentul matematician Tiberiu Popoviciu la Institutul de Calcul, în 1951. In jurul nucleului de la acest Institut s-au grupat și format matematicieni în domeniu și la celelalte instituții din Cluj-Napoca: Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Tehnică, Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară. Pentru rezultatele remarcabile obținute atât ca cercetător, cât și ca dascăl, a fost distins
Dimitrie D. Stancu () [Corola-website/Science/307168_a_308497]
-
s-au materializat în publicarea a peste 130 de articole, în reviste de prestigiu din țară și străinătate. Rezultatele remarcabile obținute de către profesorul D.D. Stancu sunt reflectate în literatura matematică și prin faptul că peste 70 de articole ale unor matematicieni din întreaga lume conțin chiar "în titlu" numele profesorului; așadar operatorii Stancu de aproximare sunt consacrați în literatura de specialitate. De asemenea, a publicat și a coordonat mai multe volume de analiză numerică și teoria aproximării. În anul 1997 a
Dimitrie D. Stancu () [Corola-website/Science/307168_a_308497]
-
Dimitrie Ioan Mangeron (n. 15/28 noiembrie 1906, Chișinău - d. 27 februarie 1991, Iași) a fost un matematician român, membru corespondent (1990) al Academiei Române. Nu a fost membru al Partidului Comunist, acesta fiind motivul pentru care a fost primit în Academia Română în 1990, după Revoluție. Tatăl a fost mecanic de locomotivă, care circula pe ruta Chișinău - Sankt Petersburg
Dimitrie Mangeron () [Corola-website/Science/307191_a_308520]
-
Chișinău - Sankt Petersburg. A absolvit liceul la Ungheni și Facultatea de Științe (secția matematici) la Universitatea din Iași, unde a fost oprit să lucreze, inițial ca asistent, mai apoi ca șef de lucrări, conferențiar și profesor. Mangeron este unul dintre matematicienii cei mai prolifici din România. A publicat peste 600 de lucrări, inclusiv o monografie amplă în 3 volume, consacrată mecanicii corpului rigid, care a fost domeniul principal de interes științific. A avut preocupări în domeniul ecuațiilor diferențiale, neliniaritate, robotică, astronautică
Dimitrie Mangeron () [Corola-website/Science/307191_a_308520]
-
(n. 21 noiembrie 1930, Ursad, Bihor - d. 2 aprilie 2009 București) a fost un matematician român, profesor universitar la Facultatea de Matematică și Informatică din București și membru titular (din 1992) al Academiei Române. s-a născut la 21 noiembrie 1930 în satul Ursad, comuna Șoimi, județul Bihor (interbelic), din părinți țărani, de religie creștin ortodoxă
Lazăr Dragoș () [Corola-website/Science/307179_a_308508]
-
(n. 3 decembrie 1879, București - d. 4 iulie 1965, Iași) a fost un matematician român, membru de onoare al Academiei Române. a fost ctitorul școlii matematice ieșene, savant de reputație internațională și eminent profesor al Universității din Iași. Alexandru Myller s-a născut în București, unde a urmat școală primară, liceul (1896) și Facultatea de
Alexandru Myller () [Corola-website/Science/307186_a_308515]