14,595 matches
-
iar laptele se face glas și umbră. Un spațiu narcisiac, în care sămânța leagă pământul de gurile cerului, privirea devine cordon ombilical ce leagă materia de semințele ei și unde fructul, miezul, măduva, lacrima roditoare, sfiala agresivă, suavitatea egofilă ori maternă, tremurul, energia domolită în peisaje mentale și senzualismul surdinizat cu voluptate reprezintă treptele vindecării de sine prin nevindecarea lucrurilor. Cam așa s-ar exprima critica tematistă, „richardiană” despre debutul lui U. Vindecările indicau preferința pentru microcălătoria în lucruri, în miezul
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
susținere a idealurilor naționale (Atât de mult al pământului, 1990), în care poetul se vrea un tribun, un purtător de voce al renașterii basarabenilor, al revenirii la matca tradiției, la limba și la valorile clasice; Unire, moldoveni!, Ce vor scriitorii?, Matern la Bucovina sunt poezii cu o puternică amprentă retorică, care în anii de cotitură dintre 1987 și 1991 au înfiorat mulțimile. Lirica lui V., având ca moment de realizare estetică deplină Pasăre Eu, topește în cântec „antitezele sufletului” aruncat în
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
tema care generează întreaga poezie scrisă de V.: un lamento pentru candoarea agonizantă („cum să scap de inorogul sfios ce-mi paște părul cărunt?”), cu o rețea largă de metafore izotope. Suveran e un imagism originar al naufragiului („izbânda apelor materne ce-și trag trufașe victima-n adânc”) și senzoriumul înecului („clopote la gâtul meu însângerat”). Făptura e un „delfin fulgerat”, o epavă în derivă ori eșuată pe „faleze de sare, arse, văruite” sau în „fiorduri imaginare”, terase, țărmuri virgine, plaje
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1974-1980), cursuri fără frecvență. La Chișinău va fi colaborator științific la Centrul Național de Studii Literare și Muzeografie „Mihail Kogălniceanu” (din 1982), redactor-șef la Teatrul „Ion Creangă” (din 1989). Fondatoare a cenaclului Grai Matern (1988), va iniția Agenția de Presă Micul Prinț (1991), revista „Micul prinț” (1992) și ziarul „Copiii Europei”. A debutat la „Tinerimea Moldovei” în 1969, și editorial cu placheta Până la dragoste, apărută în 1979. Publică versuri și articole în „Femeia Moldovei
VEREJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290490_a_291819]
-
extrem de redus. Relațiile copilului cu mama au o mare importanță.. Lipsit de îngrijirile ei, chiar în condițiile unei alimentații normale copilul pierde din greutate, stagnează în creștere. Relațiile mamă-copil sunt decisive și de neînlocuit în dezvoltarea normală a individului. Dragostea maternă este prima formă de afectivitate pe care o percepe ființa umană. De ea depinde întreaga influență nedefinită, subtilă pe care mama o are asupra copilului, prin care ea îl modelează, îl educă. Mama este în prima copilărie obiectivul dragostei pasionate
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
nivele remarcabile de activitate metabolică la vârsta de 2-3 luni, coincizând cu fixarea privirii și primul zâmbet social, cortexul frontal devine activ în jurul vârstei de 6-8 luni, cortexul auditiv se activează la auzul vocii mamei și apoi a fenomenelor limbii materne. Învățarea muzicii (cântatul la pian sau la vioară) produce o modificare de lungă durată a circuitelor neuronale și, ulterior, judecata logico-matematică a acestor copii este net superioară celor care nu au beneficiat de studii muzicale. Se demonstrează astfel că stimularea
PROGRAMUL DE PARTENERIAT ŞCOALA PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
ca și educația (poporului) în general apare necesară, atât pentru creșterea și educarea copiilor, cât și ca o cale de emancipare spirituală și socială, ca un vector al democratizării educației și societății. Accelerarea transformărilor sociale, democratice, emanciparea femeii (la preocupările materne și gospodărești adăugându-se preocupările profesionale și de studiu), modificarea statutului copilului, dispersia familiei, progresele sociologiei și psihologiei, precum și alte cauze au dus la înțelegerea faptului că orice sistem de educație rămâne neputincios dacă se izbește de indiferența sau de
PROGRAMUL DE PARTENERIAT ŞCOALA PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
care au făcut investiții crescute în educație, așa-numiții tigri asiatici (Malaysia, Singapore etc.), au demonstrat deja prin indicatorii obținuți în decurs de 20 de ani progrese în starea de sănătate a populației, prin influența educației asupra mortalității infantile și materne, asupra îmbunătățirii cunoștințelor legate de igienă și prevenție. Se poate spune că, în cazul societăților mai sărace, există un cerc vicios între starea de sănătate și resursele disponibile pentru investirea în sănătate, cerc care poate fii rupt printr-un efort
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reducerea mortalității infantile la nivel global (ținta este reducerea cu două treimi între 1990 și 2015 a numărului de decese sub 5 ani); • obiectivul nr. 5: îmbunătățirea sănătății mamelor (reducerea cu trei pătrimi între 1990 și 2015 a ratei mortalității materne); • obiectivul nr. 6: combaterea HIV, a malariei și a altor boli, precum tuberculoza, spre exemplu. Raportul dezvoltării umane din 2004 prezintă toate aceste obiective ale mileniului, care sunt propuse în scopul dezvoltării sociale, și prezintă, de asemenea, soluții pentru atingerea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
depind de obiectivele propuse. În cazul mortalității infantile: malnutriția (starea de sănătate și nutriție a mamei înaintea și în timpul sarcinii), bolile parazitare sau infecțioase ale nou-născutului, imunizarea și nevoia de vitamina A, fier, zinc, iod a sugarului. În cazul mortalității materne, se poate acționa prin creșterea numărului de servicii de obstetrică de urgență în regiunile unde nu există, răspândirea mai bună a informațiilor de planificare familială și sănătatea reproducerii, creșterea numărului de nașteri asistate de o persoană cu pregătire medicală (medic
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
inclusiv sanitară, unii indicatori de mortalitate și morbiditate ne plasează pe ultimele locuri din Europa. Boli ale mizeriei precum TBC au crescut îngrijorător de mult în România, plasându-ne pe primele locuri în Europa, în sens negativ. Mortalitatea infantilă și maternă ridicată în România este un indicator al problemelor de acces al unor mame și copii nou-născuți la asistență medicală, al calității reduse a serviciilor oferite, precum și al gradului redus de educație sanitară. România a ales, în reformarea sistemului medical public
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de viață scăzut al populației și resursele scăzute ale sistemului medical sunt primele cauze ale situației actuale a stării de sănătate a populației din România: față de celelalte țări europene, unele rate înalte ale morbidității, o rată mai ridicată a mortalității materne și infantile, o speranță de viață mai scăzută. Îmbunătățirea sistemului de sănătate în România este corelată cu dezvoltarea economică a țării, fiind deci o problemă de termen lung. Toate mecanismele distorsionante de care am vorbit mai sus au creat însă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu sub un dolar pe zi, ca și a celor ce suferă de foame); asigurarea universalității învățământului primar; promovarea egalității de gen și întărirea rolului femeii (prin reducerea disparităților în educația primară și secundară); reducerea mortalității infantile; reducerea ratei mortalității materne; combaterea HIV/SIDA, a malariei și a altor boli epidemice majore; asigurarea sustenabilității mediului (prin integrarea principiilor dezvoltării durabile în programele și politicile naționale, încetarea risipirii resurselor de mediu, reducerea la jumătate a proporției celor care nu au acces constant
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sexe la categoria de vârstă 15-24 de ani Ponderea femeilor salariate în sectorul nonagricol Ponderea în parlament a femeilor Reducerea mortalității infantile Rata mortalității sub 5 ani Rata mortalității infantile Ponderea copiilor de 1 an vaccinați împotriva pojarului Îmbunătățirea sănătății materne Rata mortalității materne Ponderea nașterilor asistate de personal calificat Combaterea HIV/SIDA a malariei și a altor boli Prevalența HIV la femeile însărcinate între 15 și 24 de ani Ponderea prevalenței contracepției Ponderea copiilor orfani din cauza HIV/SIDA care frecventează
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de vârstă 15-24 de ani Ponderea femeilor salariate în sectorul nonagricol Ponderea în parlament a femeilor Reducerea mortalității infantile Rata mortalității sub 5 ani Rata mortalității infantile Ponderea copiilor de 1 an vaccinați împotriva pojarului Îmbunătățirea sănătății materne Rata mortalității materne Ponderea nașterilor asistate de personal calificat Combaterea HIV/SIDA a malariei și a altor boli Prevalența HIV la femeile însărcinate între 15 și 24 de ani Ponderea prevalenței contracepției Ponderea copiilor orfani din cauza HIV/SIDA care frecventează școala Prevalența și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
activități: citesc, interpretează dialoguri, exersează diverse jocuri, dramatizări. Elementele pe care se pune accent sunt vocabularul, capacitatea de exprimare orală, capacitatea de receptare a mesajului scris și capacitatea de exprimare scrisă. Gramatica nu este considerată ca fiind foarte importantă. Limba maternă a studenților este folosită dacă e necesar. Greșelile nu sunt corectate imediat, accentul fiind pe fluență. Nu există teste formale, fiind evaluată performanța studenților în clasă. Obiective Prin construirea teoriei privind sugestia și pedagogia, intenția lui G. Lozanov a fost
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
ca o parte din ipoteze biologice elaborate să fie uitate sau negate. În 1956, Kanner avansează ideea manifestării unor dezordini psihologice la copilul autist, stabilind un raport între disfuncția biologică și aspectele psihologice și sociale. El constată “lipsa de căldură maternă sinceră” și atitudinea distantă a tatălui. Din această perioadă se deschid căi de cercetare atât la nivel biologic cât și psihologic. În perioada 1960-1970, concepțiile privind autismul se completează cu o serie de informații considerente care ajută într-o oarecare
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
descris un grup de indivizi având aceleași particularități fizice și comportamentale, utilizând ulterior denumirea de sindromul lui Angelman. În cazul majorități acestor pacienți, o mica porțiune a cromozomului 15 lipsește, presupunându-se a fi vorba de o componentă pe linia maternă. Atunci când lipsește porțiunea aceluiași cromozom pe această direcție, pacientul poate suferi de sindromul Prader-Willi. Similar autismului, pacienții cu sindromul Angelman prezintă următoarele simptome: tremurul mâinilor, vorbire absentă sau slab calitativă, deficit de atenție, hiperactivitate, probleme de somn și alimentație, retard
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
educației acestora, alocând mai mult timp și mai multă atenție acestui deziderat (scop). Părinții interesați de modul în care se realizează educația copilului în familie pot studia lucrările unor mari pedagogi care au abordat această temă: I. A. Comenius, „Școala maternă”, I. H. Pestalozzi, „Cum își învață Gertrude copiii”, Haim G. Ginott, „Între părinte și copil”. În esență, educația copilului în familie nu trebuie considerată o operă de rutină, ci una de creație continuă, căci ea este urmarea și desăvârșirea zămislirii
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
de exigență, pentru a nu socoti că libertatea lui este fără margini. „Cercetând factorii naturali (de comportament, atitudinali și de personalitate) care favorizează adaptarea și reușita școlară a elevului, J.P. Pourtois și H. Desmet identifică următoarele caracteristici ale stilului educațional matern: formulează exigențe care țin seama de capacitățile copilului; recurge la conduite ce facilitează învățarea atunci când copilul întâmpină dificultăți; exprimă puține sentimente de anxietate; stimulează gândirea copilului; oferă întăriri pozitive; arată puține stări negative față de copil; atribuie o semnificație precisă răspunsurilor
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
bunicii copilului se dovedește a fi oportună. Un astfel de exemplu îl constituie studiul de caz nr. 4, subintitulat Intervenția benefică a bunicii în orientarea carierei nepoatei, ce se regăsește în anexa nr. 18. 1.1. Absența sau insuficienta prezență maternă Mama constituie pentru copil acea parte a existenței în care el găsește satisfacerea trebuințelor și relaxarea tensiunilor, stimulările plăcute, ocaziile de a descoperi sensul diverselor situații în care el este implicat. Mama este garanția siguranței lui, este centrul său de
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
din preajma lui, cât și prăbușirea sentimentului de siguranță. Profund lovit, copilul nu-și manifestă întotdeauna disperarea, cel puțin vizibil; adesea se închide în sine, devine mai puțin comunicativ, cade pe gânduri. Numeroase cercetări experimentale recente au studiat ”carența de îngrijiri materne”problemă cât se poate de tragică și de actuală. Rezumarea unor astfel de situații s-a făcut prin confirmarea unor tulburări destul de grave apărute în dezvoltarea multor copii, care au devenit deficienți afectivi, intelectuali sau chiar fizici, din cauză că relația fundamentală
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
sau din cauză că ea a fost întreruptă prematur și nu a fost substituită adecvat. S-a dovedit chiar că gravitatea tulburărilor este în funcție de durata separării copilului de mama și că de la un anumit moment, înainte, daunele sunt ireversibile. “În concluzie, carența maternă atrage consecințe grave pentru dezvoltarea individului, mai ales în ceea ce privește elaborarea personalității sale afective și domeniul inițierii pentru viața concretă.” <footnote Paul Osterrieth, op.cit. p.152 footnote> Dar nu numai carența maternă ridică probleme deosebite, ci și insuficiența maternă. Astăzi tot
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
anumit moment, înainte, daunele sunt ireversibile. “În concluzie, carența maternă atrage consecințe grave pentru dezvoltarea individului, mai ales în ceea ce privește elaborarea personalității sale afective și domeniul inițierii pentru viața concretă.” <footnote Paul Osterrieth, op.cit. p.152 footnote> Dar nu numai carența maternă ridică probleme deosebite, ci și insuficiența maternă. Astăzi tot mai multe mame prestează anumite servicii în scopul măririi bugetului familial însă, pe de o parte se câștigă material, dar, pe de altă parte se pierde prin evoluția copilului aflat în
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
concluzie, carența maternă atrage consecințe grave pentru dezvoltarea individului, mai ales în ceea ce privește elaborarea personalității sale afective și domeniul inițierii pentru viața concretă.” <footnote Paul Osterrieth, op.cit. p.152 footnote> Dar nu numai carența maternă ridică probleme deosebite, ci și insuficiența maternă. Astăzi tot mai multe mame prestează anumite servicii în scopul măririi bugetului familial însă, pe de o parte se câștigă material, dar, pe de altă parte se pierde prin evoluția copilului aflat în dificultate atunci când se întoarce din mediul instituționalizat
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]