3,292 matches
-
să îl compromită pe fostul primar: ”Adrian Inimăroiu a intrat în conflict cu mafia piețelor din Sectorul 4, după ce a refuzat să scoată la vânzare, piețele de sector (...) a fost catalogat drept „primarul penal”, fiind trimis apoi în judecată, compromis mediatic. (...) Iată, prin urmare, filmul unei înscenări judiciare prin care un primar PNL a fost mai întâi compromis mediatic, eliminat apoi din partid ca urmare a inculpării nedrepte cu consecință pierderii alegerilor pentru un al doilea mandat de primar, hărțuit mai
Adrian Inimăroiu () [Corola-website/Science/324822_a_326151]
-
după ce a refuzat să scoată la vânzare, piețele de sector (...) a fost catalogat drept „primarul penal”, fiind trimis apoi în judecată, compromis mediatic. (...) Iată, prin urmare, filmul unei înscenări judiciare prin care un primar PNL a fost mai întâi compromis mediatic, eliminat apoi din partid ca urmare a inculpării nedrepte cu consecință pierderii alegerilor pentru un al doilea mandat de primar, hărțuit mai bine de cinci ani în procese cu sechestre asupra averii, pentru că în final, după ce a fost achitat în
Adrian Inimăroiu () [Corola-website/Science/324822_a_326151]
-
și etica mijloacelor de comunicare sau mass-media. Din aceeași sferă, etica profesională poate fi definită ca un ansamblu al normelor de comportament stabilite la locul de muncă între angajați, între aceștia și angajator, în instituția angajatoare și societate. Sistemul comunicării mediatice este unul complex și diversificat în funcție de mai multe criterii. Din perspectiva suporturilor tehnice, comunicarea media se împarte în imprimerie, difuzare hertziană, cablu audio-vizual și telefonic, satelit, internet etc. Din punctul de vedere al suporturilor editoriale, se poate vorbi despre agenții
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
de alta, amenințarea pe care jurnalismul și mass-media în general o reprezintă pentru societate. În primul caz, răspunsul la aceste amenințări vine din partea societății, prin instituțiile statului, și se concretizează prin reglementări având conținut juridic, ce protejează jurnalismul și sistemul mediatic. În al doilea caz, răspunsul vine din partea comunității profesionale a mass-media și capătă forma unor prescripții etico-deontologice, ce încearcă să protejeze societate/publicul în raport cu jurnaliștii și sistemul media. Trebuie precizat că eficiența acestor reacții și măsuri este scăzută, arareori acestea
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
există o asimetrie în aceste încercări de reglementare: jurnaliștii sunt mai puțin protejați decât sunt considerați a fi ei înșiși o amenințare. În măsură în care statul emite măsuri brutale uneori, greoaie, ineficiente și deseori conjuncturale, etica autoimpusă de comunitatea mediatică este la rându-i laxă, generală, lipsită de profunzime și adesea ignorată. Motivele pentru care statul reacționează în acest fel sunt cunoscute și intuibile, câtăvreme reprezentanții lui sunt politicieni dominați de interese, conservatori în privința pozițiilor și privilegiilor puterii, dominatori sau
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
cele mai bune ar fi atât educarea jurnaliștilor, cât și a publicului, pe cât de ușor de spus, pe atât de greu de realizat. Valorile cheie sunt autonomia profesională și responsabilitatea, adică cele două axe ale deontologiei unei profesiuni. În raport cu activitatea mediatică, etica are o relevanță în plus: eficacitatea unui produs mediatic este dată nu doar de măiestria și forța cu care sunt produse și difuzate, ci și de capitalul de încredere care există între canalul mediatic și publicul său, iar credibilitatea
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
a publicului, pe cât de ușor de spus, pe atât de greu de realizat. Valorile cheie sunt autonomia profesională și responsabilitatea, adică cele două axe ale deontologiei unei profesiuni. În raport cu activitatea mediatică, etica are o relevanță în plus: eficacitatea unui produs mediatic este dată nu doar de măiestria și forța cu care sunt produse și difuzate, ci și de capitalul de încredere care există între canalul mediatic și publicul său, iar credibilitatea se bazează pe un set de valori precum adevărul, libertatea
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
deontologiei unei profesiuni. În raport cu activitatea mediatică, etica are o relevanță în plus: eficacitatea unui produs mediatic este dată nu doar de măiestria și forța cu care sunt produse și difuzate, ci și de capitalul de încredere care există între canalul mediatic și publicul său, iar credibilitatea se bazează pe un set de valori precum adevărul, libertatea, utilitatea, responsabilitatea, reciprocitatea ce sunt valori etice sau un un intrinsec conținut etic. Așadar, instituția produce și trebuie să producă valori etice, dar este necesar
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
a sistemului mass-media este de a cuantifica responsabilitățile fiecărei părți, indentificând, din acest punct de vedere, trei nivele decizionale: jurnalistul (individul, angajatul în media), redacția din care face parte (ca structură colegială și profesională) și patronatul, ca instituție tutelară. Produsul mediatic final este rezultatul compus a mai multor tipuri de activități: cea editorială specifică, cea editorială generală (contextualizare, divertisment), activitate publicitară și autopromovarea (marketing, PR). Corespunzător acestor tipuri de activități diferite din sfera media, identificăm mai multe comportamente etico-deontologice: Principiile nu
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
demnității personale, respectul diferenței și a credințelor, egalitatea ca normă a vieții sociale. Trebuie făcută distincția dintre persoane publice și persoane private. Persoanele publice, ce ocupă funcții publice (alese sau numite) sau au expunere publică mare (prin celebritate, notorietate, supraexpunere mediatică) suportă/trebuie să suporte o limitare a dreptului la intimitate, deoarece au acceptat voluntar aceste funcții/poziții publice și beneficiază de pe urma lor. Echilibrul ce trebuie găsit este între dreptul la informare (art. 31 Consttituția României) și respectul vieții private. Forme
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
a vieții personale a persoanelor, fie că se află în spațiul public, fie în cel privat: simpli cetățeni în spațiul public, persoane publice surprinse în spațiul public sau privat fără acordul lor în poziții jenante sau defavorabile. Interzisă este exploatarea mediatică a suferinței: publicarea numelor și imaginilor unor victime (violuri, catastrofe), cultivarea unui fals sentiment de compasiune publică împotriva dorinței victimei. Codurile deontologice recomandă protejarea numelui și imaginii delicvenților minori, plecând de la premisa că șansele de reabilitare ale lor sun tmai
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
principală de legitimitate și credibilitate a acestora. Adevărul comun - un enunț care corespunde realului sau corespunde intenției inițiale, a ceea ce se pretinde a fi Adevărul jurnalistic este un demers legat de un fapt oarecare și prezentat cu mijloacele jurnalistului. Adevărul mediatic - este adevărul despre un fapt care rezultă din demersul întregului sistem media. Adevărul științific - presupune un demers metodologic mai complex și cu mijloace de expresie diferite. Intre aceste accepțiuni ale adevărului există diferențe mari, ce privesc forma și mijloacele utilizate
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
complex și cu mijloace de expresie diferite. Intre aceste accepțiuni ale adevărului există diferențe mari, ce privesc forma și mijloacele utilizate în cercetarea sau enunțarea lui. Demersul jurnalistic în sine presupunea activitatea de documentare, redactare și prezentare a unor materiale mediatice. Acesta are o componentă de autonomie, dar este și parte a demersului media. Criteriul principal de apreciere (măsurare) a adevărului în jurnalism este corectitudinea faptelor prezentate, adică jurnalistul nu tinde spre un adevăr universal și absolut, ci doar spre unul
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
urmarea unui acord spontan între public, jurnaliști, editori și patroni cu privire la relevanța publică sau pentru public a unui eveniment, fapt, întâmplare. Se pot identifica patru criterii ale acestui acord perpetuu: interesul public, interesul publicului, interesul profesional al jurnalistului și potențialul mediatic al faptului prezentat. Adevărul așadar înseamnă a prezenta în mod veridic, pe cît posibil complet, cauzal și explicativ, desfășurarea unui eveniment sau natura unei probleme/situații, pornindu-se de la evidențe, faptele cele mai primare și incontestabile, uneori prezente în formă
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
fi decît de opinie și trebuie semnalate ca atare. O situație mai delicată este aceea a interferării intereselor comerciale ale proprietarilor cu demersul publicistic al ziarului, lucru care poate afecta credibilitatea publicației. În cazul publicității, prima grijă a unei instituții mediatice ar fi să delimiteze demersul publicistic de cel publicitar. Indiferent de tipul de întreprindere mediatică, este obligatoriu să se facă o clară distincție între personalul care produce conținutul publicistic și cel care îl vinde, fie ca spațiu publicitar, fie ca
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
a interferării intereselor comerciale ale proprietarilor cu demersul publicistic al ziarului, lucru care poate afecta credibilitatea publicației. În cazul publicității, prima grijă a unei instituții mediatice ar fi să delimiteze demersul publicistic de cel publicitar. Indiferent de tipul de întreprindere mediatică, este obligatoriu să se facă o clară distincție între personalul care produce conținutul publicistic și cel care îl vinde, fie ca spațiu publicitar, fie ca produs propriu-zis. Agenții publicitari nu trebuie să aibă nici un fel de influență asupra conținutului editorial
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
și art.8, în cazul în care difuzarea lor se face prin mass-edia; operele referitoare la mass-media, respectiv operele publicistice, operele cinematografice și fotografice, scenariile, traducerile, adaptările, adnotările, lucrările documentare, muzica și aranjamentele muzicale. Sunt cuprinse, de asemenea, în cadrul operelor mediatice bazele de date, programele de calculator, producțiile difuzate pe internet, de orice natură.”
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
Cotitura s-a produs în 1968 cu răpirea unui avion israelian El Al aflat în cursă regulată de la Roma la Tel Aviv și deturnarea sa spre Algeria. După doi ani, ziua de 6 septembrie 1970 le-a adus un succes mediatic grandios palestinienilor cu răpirea a 4 avioane civile: cursa Swissair de la Zurich spre New York și TWA de pe ruta Frankfurt - New York au fost deturnate spre Zarka, în Iordania iar un avion Pan Am plecat de la Amsterdam spre New York a fost răpit
Operațiunea Mânia lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/322246_a_323575]
-
orice mod să aducem pace în Est? Nu. Strategic vorbind a fost un dezastru complet”. Operațiunea Baionetă (în ) a fost numele de cod al acțiunii în cadrul Mosadului. Numele „Mânia lui Dumnezeu” a fost acordat ulerior de presă și alți factori mediatici. Sprijinită de statele blocului comunist (armament, instrucție militară cu profil de gherilă, furnizare de informații, acte false, transportarea de arme și explozibile în bagajul diplomatic, etc.) în anii '70 FPEP a întrat în relații cu grupări militante din întreaga lume
Operațiunea Mânia lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/322246_a_323575]
-
sfătuia să călătorească în Europa pentru a se face cunoscută și pe scenele „bătrânului continent”. Având numai optsprezece ani, tânăra interpretă pleacă la Londra, unde presa o asemuiește cu celebra soprană italiană Giulia Grisi, fapt care a creat un conflict mediatic între cele două. Fiind impresariată de către cumnatul său Maurice Strackosch, Patti își face debutul european la 14 mai 1861 pe scena Operei Regale „Covent Garden” din Londra în rolul Aminei din opera belliniană Somnambula. Entuziasmată de succesul obținut în capitala
Adelina Patti () [Corola-website/Science/322272_a_323601]
-
de la proprietarul său evreu, în cadrul programului de „arianizare”. Naziștii au stabilit prețul de 4 milioane RM, deși înainte valoarea firmei era estimată la 15 milioane Reichsmark. La 10 martie 1933, împotriva lui Iuliu Maniu s-a declanșat o uriașă campanie mediatică, în legătură cu afacerea Škoda. El era acuzat că, în timpul guvernării sale, a fost semnat contractul de la 17 martie 1930, cu firma cehoslovacă Skoda, în condiții total dezavantajoase pentru statul român, în schimbul unor comisioane substanțiale, obținute de cei care l-au negociat
Afacerea Škoda () [Corola-website/Science/329574_a_330903]
-
dislocat la apropierea sa de planeta Jupiter, apoi a intrat în coliziune cu aceasta, în luna iulie 1994. Cometa a furnizat prima observație directă a unei coliziuni din afara Pământului cu obiecte ale Sistemului solar. Aceasta a generat o mare acoperire mediatică, iar cometa a fost urmărită cu atenție de astronomi din lumea întreagă. Coliziunea a adus noi informații privitoare la planeta Jupiter și a subliniat rolul acestei planete în reducerea rămășițelor spațiale din Sistemul solar. Cometa a fost descoperită de astronomii
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
Petru Movilă, Ștefan Bucur Stoica și Dragoș Gunia. În aprilie 2014, PMP a inițiat o petiție împotriva accizelor la carburanți introduse de guvernul Ponta. O verificare din partea corpului de control al guvernului a listelor de semnături a generat un scandal mediatic. Din cele 300.000 de semnături, peste 200.000 nu au putut fi identificate, fie deoarece conțineau date false, fie pentru că aparțineau unor persoane decedate. Ca răspuns, Elena Udrea declară că va face plângere penală împotriva lui Victor Ponta. Pe
Partidul Mișcarea Populară () [Corola-website/Science/329829_a_331158]
-
scrisori anonime amenintându-l pe el și pe familia sa. Un grup de ONG-uri au adresat o scrisoare deschisă premierului Victor Ponta, cerându-i garantarea integrității fizice a acestuia și începerea unei anchete. Acestea își exprimă „"profunda îngrijorare cu privire la atacurile mediatice îndreptate împotriva instituției Consiliului Național de Combatere a Discriminării (CNCD) respectiv a celor psihologice și fizice dar și mediatice"" la adresa președintelui acestei instituții. Liderii UDMR au condamnat public agresiunea împotriva directorului CNCD. În aceeași scrisoare adresată premierului, se mai precizează
Csaba Asztalos () [Corola-website/Science/330592_a_331921]
-
premierului Victor Ponta, cerându-i garantarea integrității fizice a acestuia și începerea unei anchete. Acestea își exprimă „"profunda îngrijorare cu privire la atacurile mediatice îndreptate împotriva instituției Consiliului Național de Combatere a Discriminării (CNCD) respectiv a celor psihologice și fizice dar și mediatice"" la adresa președintelui acestei instituții. Liderii UDMR au condamnat public agresiunea împotriva directorului CNCD. În aceeași scrisoare adresată premierului, se mai precizează că atacul „"a avut loc la doar câteva zile după exprimarea unor poziții publice ale instituției pe care o
Csaba Asztalos () [Corola-website/Science/330592_a_331921]