103,225 matches
-
contestatare și anti-UE care ar trebui să aibă mai mult succes în alegerile europene decât în cele naționale. Rezultatele sunt în această privință cel puțin contrastante. Deși se vorbește despre o victorie a euroscepticilor într-o mare parte dintre statele membre 21, acest lucru trebuie totuși temperat din două motive. În primul rând, situația este foarte heterogenă în sânul Uniunii Europene: în unele state membre, partidele eurosceptice și de extremă-dreaptă s-au bucurat de un succes electoral considerabil (Austria, Ungaria, Olanda
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
puțin contrastante. Deși se vorbește despre o victorie a euroscepticilor într-o mare parte dintre statele membre 21, acest lucru trebuie totuși temperat din două motive. În primul rând, situația este foarte heterogenă în sânul Uniunii Europene: în unele state membre, partidele eurosceptice și de extremă-dreaptă s-au bucurat de un succes electoral considerabil (Austria, Ungaria, Olanda, Marea Britanie), dar în altele nu s-a întâmplat la fel. Astfel, partidele de nișă precum Lista din Iunie din Suedia sau Mișcarea din Iunie
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
repetat. Socialiștii sunt afectați de slăbiciuninea rezulatelor electorale din țările din Europa Centrală și Orientală, dar și de dificultăților de a se impune în unele state mari, precum Franța sau Germania, pe care le au în prezent. În vechile state membre evoluția partidelor socialiste este foarte negativă, mai ales în Portugalia, Danemarca sau Olanda. În noile state membre, situația este ceva mai neclară, existând o tendință a partidelor socialiste din această regiune de a se apropia de nivelul scorurilor electorale obținute
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
de dificultăților de a se impune în unele state mari, precum Franța sau Germania, pe care le au în prezent. În vechile state membre evoluția partidelor socialiste este foarte negativă, mai ales în Portugalia, Danemarca sau Olanda. În noile state membre, situația este ceva mai neclară, existând o tendință a partidelor socialiste din această regiune de a se apropia de nivelul scorurilor electorale obținute de partidele socialiste din fostele state membre 23. Scăderea performanțelor social-democraților a fost totuși parțial compensată de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
mai ales în Portugalia, Danemarca sau Olanda. În noile state membre, situația este ceva mai neclară, existând o tendință a partidelor socialiste din această regiune de a se apropia de nivelul scorurilor electorale obținute de partidele socialiste din fostele state membre 23. Scăderea performanțelor social-democraților a fost totuși parțial compensată de integrarea a 21 de deputați ce provin din Partidul Democrat italian, căruia i-a fost greu să își găsească locul în peisajul politic european în legislatura precedentă. Includerea acestui partid
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
asupra Tratului de la Lisabona când a apărat cu forță "nu"-ul, acesta s-a bazat pe notorietatea pe care i-a conferit-o această victorie pentru a se dezvolta și a prezenta candidați la alegerile europene în mai multe state membre. Deși a generat o atenție mediatică semnificativă în timpul campaniei electorale, Libertas nu a reușit să aibă decât un deputat în PE. Ținând cont de ambițiile formulate de către această formațiune politică de a se afirma ca un adevărat partid politic, eșecul
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
în care acest cadru este forjat. De ce se vorbește despre un "deficit democratic"? Pentru unii, alegerile europene, comparate cu cele parlamentare naționale sau prezidențiale, nu duc la formarea executivului ca la nivel național. Membrii Comisiei Europene sunt desemnați de statele membre și aleși de către Consiliu împreună cu Președintele Comisiei, în timp ce Consiliul este format din miniștri naționali/regionali. Din această perspectivă s-ar putea vorbi despre un deficit democratic generat de concentrarea puterii în câmpul executivului difuz european. Cadrul instituțional existent nu reduce
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
în momentul în care diferitele popoare europene vor fi asociate direct în procesul decizional, când vor participa în aceeași zi la referendumuri privind chestiunile europene. Până în prezent, nici alegerile europene nu s-au desfășurat în aceeași zi în toate statele membre și nici ideea unui referendum în toate statele nu a fost reținută în dezbaterile privin ratificarea proiectului de Constituție pentru Europa. Tratatul de la Lisabona face însă un pas important în această direcție prin introducerea "inițiativei cetățenești". Este astfel prevăzut ca
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
de democrație, ne-am orienta asupra unor criterii realiste de evaluare a guvernanței, am observa că problema deficitului democratic este falsă 26. Autorul menționat susține că este injust să evaluăm democrația europeană pe baza unor criterii pe care nici statele membre nu le îndeplinesc pe deplin. Uniunea Europeană se înscrie într-un cadru democratic care necesită o participare politică directă redusă 27, iar acest discurs despre deficitul democratic nu se naște decât din "îmbrățișarea unor idealuri politice abstracte în detrimentul realităților politice concrete
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
fi procedura electorală 33. Deși au existat numeroase tentative de uniformizare a procedurii electorale, obiectivele ambițioase de a elabora un cadru armonizat au fost revăzute. Procedura electorală uniformă a fost substituită de o serie de principii comune pe care statele membre să le respecte în organizarea scrutinului european. Diferențele rămân însă importante. Ambiții în vederea adoptării unei proceduri comune există însă în cadrul Parlamentului European. O astfel de propunere a fost formulată de deputatul britanic Andrew Duff34. Documentul prezentat Comisiei de afaceri constituționale
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
pentru fiecare țară să fie stabilit în funcție de criterii obiective care să țină cont de situația demografică. Una dintre cele mai importante propuneri este stabilirea listelor transnaționale, compuse, potrivit raportului elaborat de Andrew Duff, de deputați din 1/4 din statele membre. De asemenea, pentru a consolida dimensiunea europeană, se propune ca votul să aibă loc sâmbăta și duminica și, astfel să nu se mai desfășoare ca în prezent pe durata a patru zile, începând joia în unele țări și terminându-se
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
quotidienne au Parlement européen, Hachette, Paris, 1992, p. 71. 5 Yves Mény (ed.), op. cit. , p. 90; Marc Abélès, op.cit ., p. 70. 6 Tratatul de la Lisabona prevede ca Parlamentul European să aibă 751 de deputați europeni. Totuși, în decembrie 2008, statele membre decid că numărul de deputați va crește până la 754. Această creștere va avea loc până în 2014 pentru a permite Germaniei să păstreze 99 de deputați până atunci, urmând să aibă 96 după această dată. Parlamentul European va trebui deci să
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
14 Olivier Costa, Le Parlement européen, assemblée délibérante ?, Editura Universității Libere din Bruxelles, Bruxelles, 2001. 107 15 Olivier Costa și Florent Saint Martin, op. cit., p.25. 16 http://www.ena.lu/decision parlement europeen statut deputes 28 septembre 2005-010006562.html 17 În ciuda acestui statut unic, Statele membre își păstrează posibilitatea de a remunera ei înșiși deputații până în 2019, la același nivel cu parlamentarii lor naționali, în special atunci când noul statut european se traduce printr-o diminuare a salariului (spre exemplu în Marea Britanie). Richard Corbett, Francis Jacobs și
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
de persoane private de vot", Sega), www.segabg.com/online/.../articlenew.asp?sid 84 Listele sunt disponibile în: Държавен вестник брой: 73; Година: 2005 (Monitorul Oficial al Bulgariei, 73, 2005) 85 Această tendință este observată și în celelalte noi state membre. Pentru mai multe detalii: Simon Hix și Michael Marsh "Punishment or Protest? Understanding European Parliament Elections", The Journal of Politics, 2008. 86 414 050 de voturi față de 715 146 la alegerile parlamentare din 2005. Informație de pe situl oficial al Comisie
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
merite. Or, e lucru știut, istoricului Zub astfel de "vorbiri" nu-i fac nici o plăcere. Nu se pot trece, însă, cu vederea gesturi culturale de maximă amplitudine, cu urme adânci în cultura românească. Membru corespondent al Academiei Române din 1991, apoi membru titular din 2004, autor al unor studii devenite de referință, dedicate unor personalități remarcabile precum A.D. Xeonpol, Mihail Kogălniceanu, Vasile Pârvan, coordonator a zeci de volume tematice și a mii de articole care, însumate, dau socoteală despre anvergura celui care
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
săi; există o îndepărtare relativă de la luarea deciziilor politice prin consens spre votul cu majoritate calificată și, în consecință, un pas mai rapid al eurolegislației în toate domeniile politice. În 1970, de exemplu, Consiliul de Miniștri, în care toate guvernele membre au un reprezentant, a adoptat 345 de reglementări, decizii și directive (principalele trei tipuri de legi ale Comunității), iar pînă în 1987 numărul total ajunsese la 623, astăzi fiind dublu. Începînd de la tipul de încălzire centrală și de locuință pînă
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
titluri. Spread-urile suverane și primele aferente swapului la credite au crescut din septembrie 2008 și sunt acum foarte largi conform standardelor lor istorice. În spatele acestor evoluții se află, printre altele, un interes În creștere acordat solvabilității fiscale al unor state membre din zona euro În fața creșterii așteptate a datoriei publice asociate costurilor fiscale ale crizei financiare. Mai mult, multe bănci centrale au schimbat trendul scăderii dobânzilor de politică monetară ca să “Îndulcească” condițiile de pe piața internă, pe măsură ce Îngrijorările legate de inflație au
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
pentru a face față crizei financiare, plan ce a fost analizat În cadrul Întâlnirii de la Bruxelles din 15 octombrie 2008. Planul comun de acțiune s-a referit la o serie de modalități de ieșire din criză, cum ar fi: Toate țările membre trebuie să Întreprindă o acțiune decisivă și să folosească toate instrumentele disponibile pentru a sprijini toate instituțiile implicate pentru a preîntâmpina eșecul și de a acționa În mod eficient În toate situațiile. Luarea unui angajament pentru a acționa Împreună Într-
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
zona euro se vor răsfrânge și În această regiune din cauza legăturilor comerciale cu statele din zona UE, și de aceea Uniunea Europeană trebuie să acționeze Într-o manieră unitară pentru a face față crizei actuale a piețelor financiare. Mai mult, statele membre ar trebui să evite măsuri unilaterale care ar cauza probleme statelor vecine.S-a constatat totodată nevoia unor reguli mult mai clare pentru piețele financiare pentru a nu se repeta În viitor o situație similară cu cea actuală și de
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
În atenția Uniunii Europene, după un val de critici referitor la reacția lentă a agențiilor Standard & Poor’s și Moody’s În avertizarea asupra riscurilor prezentate de titlurile de valoare bazate pe speculații asupra creditului imobiliar american. Unele din statele membre ale Uniunii Europene au propus o reformă a sectorului financiar, În sensul creșterii transparenței modului În care agențiile de rating operează și al separarării activităților de evaluare de cele de consultanță, din motive de conflicte de interese. De exemplu, Michel
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
național de învățământ" (2005). Dintre problemele cu care se confruntă sistemul național de învățământ, așa cum rezultă din acest raport, următoarele sunt cruciale: * Subfinanțarea cronică: Deși media europeană a finanțării educației reprezintă 5,22 % din PIB, iar în cazul noilor state membre este de 5,31 % din PIB, în România s-a perpetuat o finanțare de 4 %. * Calitatea educației: Rezultatele la testele internaționale (PISA, TIMSS, PIRLS) arată că sistemul de învățământ românesc este la nivel mediu sau sub media OECD. Aceste rezultate
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și că țările care ocupă avanscena economiei mondiale au o cultură dominantă și dominatoare pe plan mondial. Problemele iscate din constituirea acestei realități sunt legate de faptul că, prin constituirea și construirea unor organizații internaționale precum NATO sau Uniunea Europeană, țările membre trebuie să accepte un corp comun de legi, norme și valori, indiferent de consonanța sau contradicția cu normele sociale și culturale preexistente aderării la una dintre aceste structuri. Culturile tradiționale par să aibă de pierdut în cadrul acestui proces, anumite obiceiuri
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
felul în care sunt aplicate sancțiunile reprezintă indicatori semnificativi pentru diferențierea culturală a societăților, în general, a celor cu norme similare, în special. În cadrul Uniunii Europene, există un corp comun de legi, care au prevăzute sancțiuni similare în toate țările membre. Circulația pe drumurile publice, de pildă, este reglementată de reguli comune în Franța și România. Conform unei astfel de reguli, pentru pietoni, este interzis să traverseze pe culoarea roșie a semaforului. În Paris, însă, pietonii obișnuiesc să treacă pe culoarea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și în dezbaterile politice obișnuite. Ele sunt invocate atunci când sunt propuse legi, când sunt inițiate reforme și sunt planificate mari schimbări sociale se vorbește, de pildă, despre felul în care valorile europene intră în contact cu valorile naționale ale statelor membre; Uniunea Europeană alocă fonduri importante pentru conservarea valorilor tradiționale; sunt dezbătute, la nivel public, problemele referitoare la modul în care inovația tehnologică afectează valorile morale etc. Conceptul de "valoare", ca și cel de "cultură", este polisemantic și este folosit în situații
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
1992 când Uniunea Europeană a fost oficial inaugurată prin semnarea Tratatului Uniunii Europene (Tratatul de la Maastricht). Deși au începuturi similare, Uniunea Europeană și OCED au scopuri diferite. Scopul Uniunii Europene este crearea unui bloc economic regional în interiorul economiei globale în care statele membre ale Uniunii Europene participă într-o organizație politică și economică unitară. În schimb, scopul OCED și a aliatului său Banca Mondială, este coordonarea creșterii economice globale și răspândirea unei analize a capitalului uman în țările dezvoltate și în curs de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]