7,435 matches
-
M. Popa, Replay, București, 1981, 15-18; Dana Dumitriu, „Retragerea fără torțe”, RL, 1982, 52; Titel, Cehov, 142-150; Leonida Neamțu, Radu Tudoran, ST, 1985, 3; Cornel Ungureanu, Altă ieșire la mare, O, 1985, 11; Valeriu Râpeanu, De la „Anotimpuri” la „Sfârșit de mileniu”, RL, 1986, 5; Mircea Iorgulescu, Privește înapoi fără complexe, RL, 1986, 15; Alex. Ștefănescu, „Privighetoarea de ziuă”, RL, 1987, 11; Rotaru, O ist., III, 574-577; Cândroveanu, Lit. rom., 213-217; Constantin Cubleșan, Fascinația călătoriei, RL, 1989, 20; Negoițescu, Ist. lit., I
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
de secol, O, 1992, 7; Ștefan Agopian, O călătorie cu Radu Tudoran, RL, 1992, 39; Irina Eliade, Radu Tudoran, „22”, 1992, 49; Mircea Zaciu, Radu Tudoran, F, 1992, 12; Vasile Andru, Ultimul senior, VR, 1992, 12; Nicolae Florescu, „Sfârșit de mileniu”, JL, 1993, 5-8; Poantă, Scriitori, 5-6; Alexandru George, Apropieri și diferențieri, LCF, 1998, 17; Micu, Ist. lit., 476-477; Popa, Ist. lit., I, 280-281; Dicț. scriit. rom., IV, 602-606; Negrici, Lit. rom., 118, 143-144; Alex. Ștefănescu, Radu Tudoran, RL, 2003, 15
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
îl repudiază sau că el, poetul ajuns „domn”, nu mai găsește căile de comunicare de altădată: „Încep să uit cântecele de-acasă / neagra lor cânepă de fum[...]. La ce folos dalta, nu mai cioplești porți, / - destin de Ahașver rătăcitor/ Au mileniile lor de morți, / dreptatea-i numai de partea lor, / nu te mai vor, nu te mai vor”. Paralel se intensifică motivul morții, al presiunii devastatoare a timpului. Într-un poem despre „moartea Pinții”, în sfârșitul legendarului haiduc se proiectează propriul
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
Cornișteanu la spectacolele cu Avarul de Molière și Revizorul de Gogol ș.a., intrându-se mai mult în detaliile tehnice și de atmosferă decât în analiza pieselor puse în scenă. Tot articole și cronici sunt reunite în volumul Proza românească între milenii (2001), un „dicționar de autori” contemporani doar prin ordonarea alfabetică, altfel constituit din comentarii ce beneficiază, așa cum V. însuși afirmă, de o „puternică lumină subiectivă, nescutită de penumbra hazardului lecturilor”. Articolele pun accentul pe autori de multe ori trecuți cu
VASILE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]
-
Irina Egli, Mirela Roznoveanu, Ovidiu Verdeș, Luminița Varlam, Sorin Comoroșan, Elena Buznă ș.a. Criticul este interesat mai ales de elementele particulare care pot contribui la întregirea imaginii unui scriitor, nu de prezentarea operei acestuia în ansamblu. Și Poezia română între milenii (2002) pleacă de la aceleași principii, în postfața Autori, direcții și sensuri în poezia de azi V. încercând să explice „cine este și mai ales cine a rămas în poezia de după fundamentala ruptură din anii ’80 - ’90”. Structurate în aceeași manieră
VASILE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]
-
poeți, de la Dante la Thomas Pynchon, de la Malaparte la Pasolini, la Verissimo, Mishima și Mario Luzi”. SCRIERI: Pluralul românesc. Cartea cu prețul vieții, București, 2001; Pluralul românesc. Premiere de teatru și vernisaje în anii ‘90, București, 2001; Proza românească între milenii. Dicționar de autori, București, 2001; Poezia română între milenii. Dicționar de autori, Cluj-Napoca, 2002; Lumea în 80 de cărți. Dicționar de literatură străină, București, 2003.Traduceri: Mimmo Morina, Insula regăsită, pref. Marin Sorescu, București, 1987, Argonauții din Strada Telegrafului, București
VASILE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]
-
Pasolini, la Verissimo, Mishima și Mario Luzi”. SCRIERI: Pluralul românesc. Cartea cu prețul vieții, București, 2001; Pluralul românesc. Premiere de teatru și vernisaje în anii ‘90, București, 2001; Proza românească între milenii. Dicționar de autori, București, 2001; Poezia română între milenii. Dicționar de autori, Cluj-Napoca, 2002; Lumea în 80 de cărți. Dicționar de literatură străină, București, 2003.Traduceri: Mimmo Morina, Insula regăsită, pref. Marin Sorescu, București, 1987, Argonauții din Strada Telegrafului, București, 2002; Mihai Eminescu, Fiore azzurro, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București
VASILE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]
-
dumnezeu vrea / ca setea-ne întru tânjire / să-l devină aievea?” SCRIERI: Poemele Nordului, București, 1984; Un străin în bârlogul lupului, Brașov, 1993; Elegiile din Regensburg, Târgu Mureș, 1994; Euroblues, Sibiu, 1995; După-amiază cu branduardi, Brașov, 1997; La cumpăna dintre milenii, München, 1999; Ziduri orfane, Leonberg, 2000; Nopțile franciscane, Cluj-Napoca, 2001; Suitele transilvane, Botoșani, 2001; Cei ce-n inimă-s desculți, Timișoara, 2003; După ani, după noi, Norcross (SUA), 2003; Nopți lungi, zile scurte, München, 2003; Viața și moartea din glas
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
în secolul Luminilor, București, 1981; Teatrul romantic european, București, 1984; Oameni pe care i-am cunoscut, București, 1987; Întâlniri cu oameni, întâlniri cu viața, București, 1990; Pagini memorialistice, Craiova, 1995; Din cartea nepoților: poezii, București, 1999; Testament moral pentru tinerii mileniului al treilea, Craiova, 2002. Antologii: O antologie a dramei istorice românești (Perioada contemporană), introd. edit., București, 1986. Repere bibliografice: Petru Comarnescu, Liceul, gândit cu prilejul unei monografii, RFR, 1935, 10; George D. Nedelcu, „Spiritualități românești”, „Gazeta cărților”, 1941, 5-6; Petru
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
dispusă cronologic), în parte încredințate chiar de autor lui Andrei Scrima („manuscrisul Scrima”, orânduit după afinități tematice) la plecarea acestuia în India, spre a fi trecute clandestin peste graniță - a rămas multă vreme incertă, fiind clarificată abia spre cumpăna dintre milenii. În 1993 Academia Română îl va desemna pe scriitor membru post-mortem. Cele dintâi volume ale lui V. - Poezii și Din Țara Zimbrului și alte poezii -, îndatorate profund lui Al. Vlahuță și lui George Coșbuc, sintetizează caracterele liricii sămănătoriste și totodată prefigurează
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
aspect nereprezentând altceva decât reflexul unei situații originare din Orientul Apropiat unde a fost identificată primordialitatea principiului feminin (D. Monah, 2001, p. 177; P. Lévêque, 1985; M. M. Ciută, 2005, p. 107). Revoluția simbolurilor, petrecută în a doua jumătate a mileniului X B.C., în Levant, în timpul culturii Chamiene, a modificat structura sistemului magico-religios, punând accent nu atât pe modificările economice, subzistențiale, datorate schimbărilor climatice, cât mai ales pe înlocuirea treptată a vechilor ritualuri magice ale vânătorii, cu noile credințe legate de
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
Buzea. În urma săpăturilor recente s-a constatat că în acest loc se succed secvențe ocupaționale preistorice aparținând eneoliticului (culturile Cucuteni-Ariușd, Bodrogkeresztúr și Coțofeni) și epocii bronzului (culturile Ciomortan și Wietenberg). Perioada de locuire eneolitică, atribuită culturii CucuteniAriușd (etapele Cucuteni A1-A3, mileniile V-IV î.e.n.) a generat vestigii repartizate în trei niveluri (I-III), în care au fost explorate urmele mai multor locuințe de suprafață, gropi, vetre, alte complexe și care au livrat un bogat inventar compus din: vase ceramice pictate întregi
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
se termină cu o bandă de culoare șocolatie, mai largă cu 1 mm față de corpul vertical, care este realizat cu culoare maronie, bordat pe margini cu șocolatiu (trebuie să precizăm că nuanțele precizate reprezintă starea actuală a picturii, afectată de mileniile de zacere în condițiile prezenței agenților chimici din sol). În interpretarea noastră, acest element pictural constituie partea superioară a antropomorficului, de la abdomen (rombul, gol la interior, însă tot de factură rombică, urmând exteriorul laturilor) dar în sus, inclusiv capul, evident
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Premiul Național al Republicii Moldova (1998) ș.a. Din 1993 este membru fondator al PEN-Clubului din Republica Moldova. Poemele lui au apărut în antologii din Belarus, Franța, Italia, Macedonia, Rusia, Turcia și Ucraina. În volumele Țărmul de echilibru (1982), Mesaje la sfârșit de mileniu (1987), Secunda care sunt eu (1993), Eterna Danemarcă (1995) S. cultivă o poezie ironic-sentimentală, narcisiac-senzuală, înclinată, cu timpul, spre parabolă. Deschis afectiv spre „foșnetele suave ale Pomului Vieții”, are sufletul vibratil, asemenea adolescentului rimbaldian, sensibilitatea fiindu-i pecetluită de lacrima
SUCEVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290005_a_291334]
-
grotești se alcătuiește mai puțin încrâncenat, mai elegant. SCRIERI: Mă cheamă cuvintele, Ujgorod, 1979; Țărmul de echilibru, pref. George Meniuc, Chișinău, 1982; A fugit melcul de-acasă, Chișinău, 1984; Ora cinci fără doi fulgi, Chișinău, 1986; Mesaje la sfârșit de mileniu, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1987; În cămașă de cireașă, Chișinău, 1989; Arhivele Golgotei, Chișinău, 1990; Vacanța Ilenuței, Chișinău, 1990; Dincolo de ce văd ochii (în colaborare cu Ion Severin), Chișinău, 1991; Secunda care sunt eu, Chișinău, 1993; Eterna Danemarcă, pref. Ștefan
SUCEVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290005_a_291334]
-
nu a fost operaționalizată sub forma unui plan de acțiune, rămânând la nivelul de direcție de acțiune și principii; Planul antisărăcie și promovare a incluziunii sociale, adoptat în 2002 de către guvern, este o operaționalizare a opțiunilor strategice; Raportul asupra obiectivelor mileniului trei, promovat de UNDP și realizat de fiecare țară în parte, este un exemplu de plan de acțiune, doar cu obiective, subobiective și ținte de atins în orizonturi date de timp; acest plan ar trebui să fie convertit în obiective
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
deciziei care presupune capacitatea de a selecta priorități (prioritatea faptelor și participarea) și de a estima probabilități (anticipare). Nimic nu a confirmat mai bine aceste considerații ca ideea intrării omenirii în era cunoașterii, idee răspândită și acceptată la început de mileniu. Forurile internaționale publică acum statisticile privitoare la educație și cercetare sub titlul „baza de cunoaștere” a fiecărei țări. Iar faptul că termenul-cheie și obiectivul acestei ere a cunoașterii le constituie încurajarea „inovației”, confirmă accentul pus de Raport pe învățarea inovativă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
existență era considerată de Schumpeter (1968) capitală pentru succesul sistemului. Ambele teorii își au originea în cercetări efectuate în secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX, așa că pot fi considerate de o relevanță problematică pentru tranzițiile de la începutul mileniului III, în ciuda numeroaselor lor dezvoltări mai moderne. În orice caz, cam atâta aveau la dispoziție politicienii tranzițiilor postcomuniste în momentul în care și-au asumat sarcina de a construi capitalismul în fostele societăți socialiste. Și aceasta era și „zestrea” intelectuală
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
capitaliști cu grupuri de politicieni și de tehnicieni administrativi aflați chiar la vârful piramidei puterii. Fenomenul a fost denumit „clientelism” și considerat a fi „corupție”, dar este un mecanism deocamdată indispensabil supraviețuirii capitaliștilor autohtoni (Pasti, 2004). Odată cu intrarea în noul mileniu, capitaliștii români ating perioada lor de maximă ascensiune. Încep achizițiile de mari dimensiuni, până atunci sustrase privatizării prin statutul de regii autonome. Achiziționează tutunul, o parte a căilor ferate, mai multe regii municipale și orășenești, transportul auto, domină industria construcțiilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
îmbunătățirea sănătății mamelor (reducerea cu trei pătrimi între 1990 și 2015 a ratei mortalității materne); • obiectivul nr. 6: combaterea HIV, a malariei și a altor boli, precum tuberculoza, spre exemplu. Raportul dezvoltării umane din 2004 prezintă toate aceste obiective ale mileniului, care sunt propuse în scopul dezvoltării sociale, și prezintă, de asemenea, soluții pentru atingerea acestor obiective. Printre principalele cauze ale problemelor legate de starea de sănătate se numără, așa cum arată raportul, și problemele sistemelor sanitare. Se menționează ca problematice: • resursele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unei societăți axate pe cunoaștere, precum și la abilități care să permită integrarea socială a indivizilor. Principiile europene în acest domeniu stabilesc faptul că abilitățile de bază trebuiesc adaptate permanent standardului de dezvoltare economică și socială, precum și cerințelor societății tehnologice a mileniului III. În România, din cauza problemelor specifice sistemului de învățământ, rămân încă de rezolvat problemele legate de accesul la educație. Aici se pune accentul, în principal, pe accesul la educație al grupurilor defavorizate (copii provenind din familii sărace, romi, copii cu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
decizia de a proiecta și implementa planuri naționale de combatere a sărăciei și incluziune socială, în actualele și potențialele state membre ale UE, ca și formularea unui set opt de obiective sociale, cunoscute sub denumirea de obiectivele de dezvoltare ale mileniului, asumate de toate cele 191 de state ale Națiunilor Unite, care urmează să fie atinse până în 2015. Într-o lume a tehnologiei sofisticate, care nu doar că înlocuiește munca omului, ci oferă și alternative pentru multe dintre resursele limitate ale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltarea ruralului românesc și a agriculturii din România va trebuie să fie în concordanță cu valorile și perceptele globale privind mediul, agricultura și rolul tradiției. Politicile de dezvoltare rurală din România vor trebui să fie rezultatul internalizării creative a obiectivelor mileniului elaborate de Națiunile Unite, a dezideratelor Bancii Mondiale sau a reglementărilor precise exprimate de Agenda 2000 a Uniunii Europene. În cele ce urmează, vom face o analiză a principalelor tendințe ale dezvoltarii rurale pe diverse niveluri de abordare - global (organizațiile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
promovării dezvoltării. Dezvoltarea rurală. Documente și concepte. În urma serioaselor cercetări și a multiplelor experiențe, organizațiile internaționale au elaborat strategii și concepte noi în domeniul dezvoltării rurale. Prioritățile care ghidează acțiunile tuturor organizațiilor din cadrul Sistemului Națiunilor Unite sunt definite în Declarația Mileniului (Millenium Goals). Declarația Mileniului, adoptată de 147 de conducători de state și de 189 de state membre ale Națiunilor Unite, concentrând opt dimensiuni îngrijorătoare ale lumii în care trăim și propunând 18 măsuri specifice, este o „veritabilă agendă a dezvoltării
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Documente și concepte. În urma serioaselor cercetări și a multiplelor experiențe, organizațiile internaționale au elaborat strategii și concepte noi în domeniul dezvoltării rurale. Prioritățile care ghidează acțiunile tuturor organizațiilor din cadrul Sistemului Națiunilor Unite sunt definite în Declarația Mileniului (Millenium Goals). Declarația Mileniului, adoptată de 147 de conducători de state și de 189 de state membre ale Națiunilor Unite, concentrând opt dimensiuni îngrijorătoare ale lumii în care trăim și propunând 18 măsuri specifice, este o „veritabilă agendă a dezvoltării globale viitoare”. Se vorbește
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]