6,419 matches
-
prezentate ca experiență directă. Firește, autorul nu a vrut să scrie o operă critică, ci să reproducă tradiția de care dispunea privitoare la viața spirituală în deșert de care nu pot fi separate poveștile despre lupta cu diavolul și despre miracole; un caz extrem - însă, într-adevăr, fără mare frecvență în operă - este istoria unei femei transformate în iapă, motiv romanesc tradițional (c. 17). Istoria s-a bucurat de trei versiuni latine, bazate pe surse diferite; prima a fost efectuată de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
nu era însă originar din capitală, ci din micul sat Betelia, situat lângă vechea cetate a filistenilor, Gaza, și se născuse prin 380 într-o familie creștinată de multă vreme, convertită cu circa cincizeci de ani mai înainte după ce văzuse miracolele înfăptuite de faimosul anahoret Ilarion, a cărui viață ne este povestită de Ieronim. Cercetătorii s-au întrebat dacă Sozomen a făcut școală în tinerețe cu vreun călugăr din partea locului (chiar dacă acest lucru pare neobișnuit). Un alt pasaj din opera sa
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
suferi de exces de credulitate pentru că știm bine cât de interesată era cultura din secolele al patrulea și al cincilea de elementul miraculos, oriunde s-ar fi găsit acesta, chiar și (și mai ales) în cadrul religiei. Deși e pasionat de miracol, este oricum un public cultivat, așa cum am avut ocazia să observăm; un public care știe să prețuiască revenirea de la o istoriografie cu caracter strict ecleziastic, așa cum fusese cea practicată de Socrate, la o istoriografie care să refacă legătura cu tradiția
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
sau într-o culegere de biografii de monahi, după modelul Istoriei Lausiene a lui Palladius (pp. ??? sq.). În timp ce Palladius, însă, vrea să povestească biografiile unor călugări din întreaga creștinătate, Teodoret, după cum spune el însuși în prefață, se mulțumește să relateze miracolele comise de cei mai vestiți luptători pentru cauza lui Cristos care s-au remarcat în Orient. Într-adevăr, între ei figurează și sfinți sau pustnici care făcuseră obiectul laudelor lui Efrem Sirul; tot mediul descris este sirian, sau chiar cel
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
412, Chiril devenea patriarh de Alexandria, și ar fi atras imediat atenția tuturor cu învățătura sa. Data morții sale nu e sigură: potrivit unor vechi mărturii, ar fi fost de față în 451 la Ierusalim când a avut loc un miracol. Esihie face parte dintre sfinții Bisericii grecești. El este probabil autorul Scoliilor la Psalmi care au fost publicate în 1746 sub numele lui Atanasie, însă nu aparțin episcopului de Alexandria (cf. pp. ???-???). După cum rezultă din titlu, opera e constituită dintr-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
al revistei „Târnava” din același oraș. Este distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș pentru volumele Periplu (1993) și Pod peste abis (2000). Versurile din cartea de debut, Dincolo de umbre (1968), propun imaginea unei umanități în armonie cu micile miracole ale prieteniei și iubirii. Cosmosul își acordează sonurile ascultând de impulsul sufletesc al acestui optimist retractil în delicatețea lui. „Aninat între cer și pământ”, poetul, „prieten cu întregul univers”, înalță imnuri unui „nou umanism” („oameni / care vă dăruiți vieții total
GHIŢULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
scurmă și / Mă albesc / De visul meu palid, ceresc.” Obsesia ploii, devenită laitmotiv al cărții, este vizualizată ca o revărsare fluidă care eliberează materia și dă viață corpului, binecuvântându-l; asociată în mod evident unei forțe vitalizante, ea ține de miracolul naturii și de harul reîntoarcerii la poveste. De veghe la moartea mea (1998) este un jurnal-eseu centrat pe analiza perioadei comuniste. Autorul își mărturisește adeziunea la comunism, sedus fiind de aparența generoasă a țelurilor pe care le propunea, și afirmă
GHILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
cer a curs pe câmp azi noapte/ Că peste ramuri atârna în zori/ Argint din matca drumului de lapte/ Și stele izvorau pe câmp din flori” - Dimineață de primăvară. Scopul demersului poetic îl constituie perpetua căutare a unor fărâme de miracol, oriunde și în fiecare dintre momentele zilei. Umbra răcoroasă a copacilor pădurii, ce îmbie în arșița verii la odihnă, răsăritul și apusul soarelui, unduirea lanului de grâu, cerul unei dimineți de vară, câmpul somnolent, cuprins de toropeala amiezii reprezintă obiectivări
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
Reform?Ten Years of Transition. World Bank, Washington Suceavă, Ion, 1991, În numele adevărului, Venus, București Șerbănescu, Ilie, 1994, Jumătățile de măsură dublează costurile sociale, Staff, București Tănase, Stelian, 1998, Elite și societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej 1848-1965, Humanitas, București Tănase, Stelian, 1999, Miracolul revoluției, O istorie politică a căderii regimurilor comuniste, Humanitas, București Teodorescu, Bogdan, Sultănescu, Dan, 2005, 12/XII: Revoluția portocalie în România, Editura Pro, București Thatcher, Margaret, 1996, New Threats for Old, The John Findley Green Lecture, London Tismăneanu, Vladimir, 1992
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
unei lumi, LCF, 1981, 26, 28; Constantin Trandafir, Cota superioară a realismului fabulos, ST, 1982, 11; Lucian Chișu, Lumea „Defoniei”, LCF, 1985, 38; Mihai Ungheanu, „Ispita mării vezi”, LCF, 1986, 50; Mircea Mihăieș, În așteptare, O, 1987, 6; Diana Adamek, Miracolul înfloririi, TR, 1990, 35; Regman, Nu numai, 222-229; Ulici, Prima verba, III, 183-184; Papahagi, Interpretări, 167-170; Cosma, Romanul, II, 106; Popa, Istoria, II, 832. C.H.
GURAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287386_a_288715]
-
riscului, Cluj-Napoca, 1978; Blaga inedit. Efigii documentare, I-II, Cluj-Napoca, 1981; Inscripții pe tăblițe de aer, Cluj-Napoca, 1983; Miraculoșii Alter Ego, Cluj-Napoca, 1985; Infinitul de fiecare zi, Cluj-Napoca, 1987; A patra dimensiune, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 1989; Pelerin la Curtea Miracolelor, Cluj-Napoca, 1991; Copacul ascuns, Cluj-Napoca, 1994; Mixaje în timp, București, 1995; Recviem pentru o iluzie, Cluj-Napoca, 1995. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Arderea etapelor”, GL, 1968, 24; Șerban Cioculescu, Poezia de dragoste, RL, 1972, 27; Nicolae Manolescu, Versuri, RL, 1972, 26
GRUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287378_a_288707]
-
2001; Ușa interzisă, București, 2002. Ediții: Epistolar, București, 1987; Constantin Noica, Jurnal de idei, București, 1990 (în colaborare cu Thomas Kleininger, Andrei Pleșu și Sorin Vieru), Introducere la bunătatea timpului nostru, București, 1992 (în colaborare cu Marin Diaconu), Introducere la miracolul eminescian, București, 1992 (în colaborare cu Marin Diaconu); Emil Cioran, Scrisori către cei de acasă, București, 1995 (în colaborare cu Tania Radu, Dan C. Mihăilescu și Theodor Enescu). Traduceri: David Amennius, Introducere în filosofie, introd. trad., București, 1977; Norbert Groeben
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
antologiei publicate în „Biblioteca pentru toți” (1993), urmată de altă selecție (restrânsă la erotică), intitulată Mississippi (1993), și de Noul Adam (1994), ultima carte antumă, o meditație asupra scrisului, asupra harului, văzute ca îndemnuri și daruri ale providenței. Logosul e miracolul care transmite „substanța pururea divină”, concluzie peremptorie ce pune capăt unei experiențe agitate, luptei înverșunate cu cuvântul, cu acel cuvânt care a refuzat să fie mistificare, podoabă, artificiu. Poemele lui R. stau sub semnul simplității austere, pusă în mișcare de
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
În multe dintre cele mai importante ziare și reviste europene. Jeremy Rifkin trăiește Împreună cu soția sa, Carol Grunewald, În Washington, D.C. Cuprins Introducere LECȚII NOI DE LA LUMEA VECHE 1. Lunga agonie a visului american 2. Noul pământ al oportunității 3. Miracolul economic liniștit CONSTRUCȚIA EREI MODERNE 4. Spațiu, timp și modernitate 5. Crearea individului 6. Invenția ideologiei proprietății 7. Inventarea piețelor capitaliste și a statelor-națiune ÎNCEPUTUL EREI GLOBALE 8. Comerț În rețea În economia globalizată 9. „Statele Unite” ale Europei 10. Guvern
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și un model de urmat pentru Europa 56. În nenumărate seminarii și Întâlniri, În ultimii opt ani, cu lideri În afaceri, cu economiști și politicieni de pe ambele maluri ale Atlanticului, colegii mei americani au prețuit Întotdeauna ceea ce a fost numit miracolul american și au folosit orice oportunitate pentru a-și instrui prietenii europeni despre superioritatea know-how-lui În afaceri american, care a dus la crearea a atâtor noi locuri de muncă În anii ’90. O privire mai atentă sugerează totuși că multe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pune cifra oficială a șomajului la 6,2% În vara anului 2003, somajul real, când lucrătorii descurajați care au renunțat să mai caute de lucru sunt luați În considerare, este 9% din forța de muncă 58. Astfel că așa numitul miracol economic american de la sfârșitul anilor ’90, care a creat un val temporar de noi locuri de muncă, a fost iluzoriu. Nu a fost simțul de afaceri american care a dus la dezvoltarea comerțului, ci mai degrabă creșterea necontrolată a creditului
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
profesiilor și altele? Nimeni nu spune că astfel de reforme nu sunt necesare, totuși Întrebarea cum e cel mai bine să descătușăm spiritul antreprenorial fără să sacrificăm bunăstarea socială a forței de muncă europene este cheia. Miturile mor greu. Cu toate că miracolul economic american a fost de scurtă durată și mai puțin robust decât ar indica exagerările, mulți lideri politici și oficiali publici europeni continuă să caute inspirație și Îndrumare În modelul american. Entuziasmul lor nu este bine direcționat. În loc să se Întrebe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
religios, rămâne de văzut. Vom explora visul, dintr-un număr de puncte de vedere și perspective, În capitolele care urmează, În speranța că Îi vom Înțelege mai bine potențialul de a deschide o nouă cale pentru călătoria spiritului uman. 3. Miracolul economic liniștit Ne place să ne petrecem vacanțele acolo. În fiecare ungher Întâlnim urme ale trecutului nostru. Mulți dintre noi Încă avem rădăcini adânci În Europa. Este ca un uriaș muzeu În aer liber, plin de comori și amintiri, unele
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
gov, Bureau of Labor Statistics, 4 septembrie 2003; Berry, John M., „Efficiency of U.S. Workers Un Sharply”, Washington Post, 7 februarie 2003. 61. Jones, Del și Hansen, Barbara, „Companies Do More with Less”, USA Today, 12 august 2003. Capitolul 3. Miracolul economic liniștit 1. „Economic Portrait of the European Union 2002”, Comisia Europeană, 2002, p. 55. 2. Ibidem, p. 74; Patten, Christopher, „The European Union and the World”, În Guttman, Robert J., Europe in the New Century: Visions of an Emerging
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
primăvară, un orb cerșește având pe genunchi un carton pe care scrie: „Orb din naștere”. Mulțimea trece indiferentă până în momentul în care un necunoscut se oprește, ia cartonul, îl întoarce, mâzgălește câteva cuvinte pe el și pleacă. Imediat după aceea, miracol. Fiecare trecător întoarce capul și mulți, înduioșați, se opresc și aruncă un bănuț în cutie. Cele câteva cuvinte spun foarte simplu: „Este primăvară și eu nu pot să o văd”. Trebuie să remarcăm însă că acest efect poate fi și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
icoanei miraculoase din Moara de nisip, spre a fi instrumentată politic: se atribuie petei de mucegai de pe geam puteri supranaturale. Drept urmare, în obscura localitate din Sălaj, din lumea întreagă se revarsă puhoaie de oameni. Icoana generează o adevărată industrie a miracolului: parcă din pământ răsar hoteluri, restaurante, cazinouri, cinematografe, tripouri, circuri, case de cult, ba chiar un club al miliardarilor. Sfârșitul comediei e un spectacol apocaliptic. Piere tot ce se construise. Dispare și biserica ce adăpostea icoana. Care e sensul? Cum
STIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
vandal pentru a-i permite să ocupe scaunul epsicopal de acolo, rămas vacant. Istoria persecuțiilor din provincia Africa, deși povestește evenimentele cu obiectivitatea specifică unei narațiuni istorice, este totuși o istorie sui generis, întrucît în ea găsim și semne, minuni, miracole, adică toate elementele literaturii hagiografice. Viziunea de ansamblu e îngustă, focalizată în întregime asupra raporturilor dintre Biserică și barbari, neexistînd vreun interes pentru raporturile dintre barbari și imperiu, care s-au concretizat de mai multe ori în acorduri și tratate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cazul lui Antonie și al părinților din deșert; și la scriitorii din Lerin rămîne totuși un „martiriu”, adică atestarea unui creștinism profund, lipsită însă de severitatea întîlnită la acei „ostași ai lui Cristos” pe care îi numim martiri. Chiar și miracolul, componentă esențială a spiritualității asceților din pustiu, lipsește aproape complet din învățătura călugărilor din Lerin. Monahismul lor nu are nici o încărcătură revoluționară în raport cu lumea sau cu autoritățile, cum se întîmpla cu monahismul egiptean originar. Asceza lerinezilor e străbătută de un
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ciuma le-a decimat turmele; neatinsă rămîne numai turma unuia dintre cei trei, pe nume Tityrus (care trimite în mod clar la Vergiliu) pentru că el a avut grijă să imprime pe fruntea boilor semnul crucii. Cuprinși de respect în fața acestui miracol, ceilalți doi păstori-episcopi îi cedează lui Tityrus conducerea turmei-Biserică. Poemul, nu foarte lung, e constituit din treizeci și trei de stofe scrise în asclepiadic minor care se încheie cu un gliconic, adică un metru horațian. Cultura clasică, prezentă în imitațiile lui Vergiliu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
biografia sfîntului. De aceea, Paulinus scrie cărțile a patra și a cincea, în timp ce în a șasea, avînd în vedere ceea ce ne spune într-un prolog în proză, transcrie o a treia sursă, care s-a pierdut, adică o expunere a miracolelor lui Martin scrisă de Perpetuus și trimisă poetului ca s-o transpună în versuri. Deși a fost compusă în mai multe etape, opera trebuie plasată în jurul anului 470. Scrierea s-a bucurat de aprecierea lui Perpetuus, care l-a invitat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]