5,723 matches
-
de referință în istoria post-patristică a spiritualității bizantine. Sfântul Simeon dă o mărturie ortodoxă despre lumina dumnezeiască, situându-se pe aceeași linie cu mărturia ioaneică, a ucenicului preaiubit al Luminii întrupate, a lui Ioan, primul teolog și model al teologilor mistici în Orient, ca și în Occident, ca de altfel, și a Sfântului Grigorie de Nazianz sau a lui Ioan al Crucii. Fr. Heiler, un cunoscător al fenomenului mistic, spune că Simeon Noul Teolog este unul dintre cei mai mari mistici
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
al Luminii întrupate, a lui Ioan, primul teolog și model al teologilor mistici în Orient, ca și în Occident, ca de altfel, și a Sfântului Grigorie de Nazianz sau a lui Ioan al Crucii. Fr. Heiler, un cunoscător al fenomenului mistic, spune că Simeon Noul Teolog este unul dintre cei mai mari mistici ai Creștinătății și omenirii. Karl Hohll, protestant, critic obiectiv, spune că este cel mai mare mistic al orientului. De la Clement Alexandrinul și Origen până la isihaști, el este punctul
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
Ion I. Bria, „Simțirea tainică a prezenței harului după Sf. Simeon Noul Teolog”, Studii Teologice, Anul VIII (1956), Nr. 7-8, p. 476. footnote>. Între experiențele trăite și relatate de Sfântul Simeon, vederea luminii dumnezeiești ocupă primul loc în experiența sa mistică<footnote Arhiepisopul Basile Krivocheine, În lumina lui Hristos. Sfântul Simeon Noul Teolog (9491022). Viața-Spiritualitatea-Învățătura, Traducere din limba franceză de Preot Conf. Dr. Vasile Leb și Ierom. Gheorghe Iordan, EIBMBOR, București, 1997, p. 229. footnote>. Zeci de pagini din scrierile lui
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
nimeni dintre oameni n-a putut vreodată să o vadă înainte de a se fi curățit, nici nu a primit-o înainte de a o fi văzut<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cartea discursurilor etice, Discursul 10 despre Ziua Domnului și înțelesul mistic al Judecății lui Dumnezeu, în vol. Discursuri teologice și etice. Scrieri I, Ediția a II-a revăzută, studiu introductiv și traducere: diac. Ioan I. Ică Jr. și un studiu de Ieromonah Alexander Golitzin, Editura Deisis, Sibiu, 2001, p. 323. footnote
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
Meyendorf, Sfântul Grigorie Palamas și mistica ortodoxă, Traducere de Angela Pagu, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 36. footnote>. Între diferitele viziuni și manifestări dumnezeiești, vederea luminii este aceea care, cu siguranță o c u p ă primul loc în experiența mistică a lui Simeon. El vorbește în mod constant despre aceasta în scrierile sale, fie ca despre un fenomen m i s t i c interior sau chiar exterior, fie pentru a arăta pe Dumnezeu apărând ca lumină, fiind însă la
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
el le-a avut în tinerețea sa și despre care ne-a lăsat scrieri autobiografice de o mare vivacitate<footnote Arhiepiscop B. Krivocheine, În lumina lui Hristos, p. 229. footnote>. Nu vederea luminii în sine constituie momentul central al vieții mistice, ci întâlnirea personală cu Hristos, Care Se descoperă în lumină, cunoașterea mistică a lui Hristos și unirea cu El. Și numai în clipa în care Hristos începe să vorbească cu noi, în inima noastră, prin Sfântul Duh, dobândim cunoștința personală
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
lăsat scrieri autobiografice de o mare vivacitate<footnote Arhiepiscop B. Krivocheine, În lumina lui Hristos, p. 229. footnote>. Nu vederea luminii în sine constituie momentul central al vieții mistice, ci întâlnirea personală cu Hristos, Care Se descoperă în lumină, cunoașterea mistică a lui Hristos și unirea cu El. Și numai în clipa în care Hristos începe să vorbească cu noi, în inima noastră, prin Sfântul Duh, dobândim cunoștința personală. O simplă vedere a luminii nu o dăruiește, ci provoacă o insatisfacție
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
a lui Hristos și unirea cu El. Și numai în clipa în care Hristos începe să vorbească cu noi, în inima noastră, prin Sfântul Duh, dobândim cunoștința personală. O simplă vedere a luminii nu o dăruiește, ci provoacă o insatisfacție mistică<footnote Arhiepiscopul Basile Krivocheine, Introducere în volumul Symeon Le nouveau Theologien, Catecheses 1-5, Traduction par Joseph Paramelle, introduction, texte critique et notes par Mgr. Basile Krivocheine, tome I, în col. „Sources chrétiennes”, nș. 96, Cerf, Paris, 1963, p.26. footnote
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
zace ca un mort, plânge, cheamă și imploră, cere iertare și speră în redescoperire<footnote Pr.Prof.Dr. Ioan C. Teșu, op. cit., p. 169. footnote>. Probabil unul din elementele noi pe care le-a adus Sfântul Simeon este acela că dinamica experienței mistice include perioade de părăsire din partea lui Dumnezeu, ca un element necesar, deși dureros. Aceste referințe la ascunderii luminii însoțesc multe din descrierile viziunii luminii. Tema abandonului (părăsirii) a fost mult discutată în literatura ascetică înainte de Simeon dar nu într-o
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
de părăsire din partea lui Dumnezeu, ca un element necesar, deși dureros. Aceste referințe la ascunderii luminii însoțesc multe din descrierile viziunii luminii. Tema abandonului (părăsirii) a fost mult discutată în literatura ascetică înainte de Simeon dar nu într-o asemenea manieră mistică personală cum a tratat-o Simeon<footnote Hilarion Alfeyev, op. cit., p. 237. footnote>. Lumina sacramentală Experiențelor sale mistice, Sfântul Simeon le dă o dimensiune sacramentală. Această întâlnire a omului cu Dumnezeu se realizează în Biserică prin Sfintele Taine. Sfântul Simeon
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
din descrierile viziunii luminii. Tema abandonului (părăsirii) a fost mult discutată în literatura ascetică înainte de Simeon dar nu într-o asemenea manieră mistică personală cum a tratat-o Simeon<footnote Hilarion Alfeyev, op. cit., p. 237. footnote>. Lumina sacramentală Experiențelor sale mistice, Sfântul Simeon le dă o dimensiune sacramentală. Această întâlnire a omului cu Dumnezeu se realizează în Biserică prin Sfintele Taine. Sfântul Simeon vorbește în special despre trei Sfinte Taine: Botezul, Pocăința și Euharistia. Descoperirea luminii divine este de fapt actualizarea
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
este proprie<footnote Arhiepiscop B. Krivocheine, op. cit., p. 104. footnote>. Sfânta Euharistie este Taină a Luminii, în care creștinul primește pe Hristos - Lumina lumii. Euharistia este văzută ca împărtășire de lumină, intrare în lumină și socotește împărtășirea cu Hristos unire mistică și Paște eshatologic<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cartea discursurilor etice, Discursul 14, p. 381. footnote>. Dacă Sfântul Botez este început al luminării, Pocăința și Euharistia sunt o reactualizare a luminii și o sălășluire a ei în om. Împărtășirea cu
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
infantilă și trăia în casa albă cu două loggia, împreună cu soră-sa, ceva mai tânără, Erminia, celibatară ca și el. O altă soră, Paulina, se căsătorise cu Conțescu. Erminia fusese cu un sfert de secol în urmă obiectul unei iubiri mistice din partea lui Ioanide, care apoi, instabil, o uitase pentru Elvira. Dar Erminia luase platonismul în serios și rămăsese credincioasă imaginii lui Ioanide. Arhitectul și Erminia își reluară apoi raporturile în forma prieteniei discrete și suave, însemnînd pentru unul aspirația către
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un cavou vrednic de ea, în care să se înmormînteze și el, fiindcă, din păcate, toți suntem muritori. - Crezi în Dumnezeu, nu-i așa, domnule Ioanide? Eu cred,mărturisi candid Hagienuș cu zâmbetul lui păgân de Silen. - Nu te știam mistic! se miră Ioanide. - Păi ce să fac, domnule Ioanide, spuse Hagienuș în stilaproape ștrengăresc, înțelepciunea poporului e mai tare ca toate cărțile. Uite aici, am tot soiul de opere de învățați. Spun ele mai mult decât Biblia? Toți marii oameni
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
direcția asta tot idealismul lucrează. Bărbatul, în afară de aceea de a fi îndrăgostit... Pricepi? Întrebă autoritar și suplimentar Ioanide pe Erminia, pironind-o cu ochii lui albaștri. - Desigur! Îl asigură Erminia cu devotament. - Ei bine, în afară de faptul de a fi îndrăgostit mistic sau marital, bărbatul e totdeodată un expert eugenic al femeii. El e obsedat de orice formulă fizică extraordinară, are amorul propriu de a înscrie în galeria sa exemplarele rare. Natura vrea perfecționarea speței. - Iubita, soția nu pot fi unul din
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ci fiindcă cerea de la corpul clerical o misiune spirituală, un sacrificiu, așa cum a văzut la catolici: preotul un soldat al Bisericii. Și încă și mai ridicol: el susținea, zice, că temeiul religiei este miracolul; direcția l-a acuzat că e mistic și l-a eliminat. - Astea sunt paradoxuri care se-ntîmplă la noi; să vezi căpe mine are să mă dea afară din corpul arhitecților fiindcă vreau să construiesc. Ei, și pe urmă? - Pe urmă a încercat sa se facă ofițer... - Te pomenești
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
spiritualitate românească. Președintele, neobișnuit cu problemele abisale, fâstâcit, a schimbat direcția interogatoriului". Gazeta defavorabilă releva "incoerența fanatică a acuzatului, nutrit cu idei haotice și torționare, sub care mocnesc instincte primejdioase de intoleranță, incompatibile cu spiritul blând al Bisericii noastre, deliruri mistice venite din surse de a treia mână, de la periculoși agitatori ai tinerimii ca Unamuno".) Președintele: Nu înțeleg teoriile dumitale neconstituționale. Avem cetățeni care nu sunt ortodocși și unii nici chiar creștini, de pildă evreii, și totuși sunt buni români, poate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de a muri, ca manifestare a vitalității, ar fi un nonsens dacă viața, în accepția cea mai înaltă a cuvântului, n-ar fi transcendentă existenței fiziologice. Există deci o "viață" mai presus de viață și de moarte..." Ioanide nu era mistic și viziunea învîrtirii fenomenologice lua la el uneori proporțiile unei nevroze. Nu prevăzuse moartea Pichii atunci când citise memoriul, acum întreruperea bruscă a existenței diurne a fetei trezea în el o nevoie, aceea de a o menține încă la orizont. Ioanide
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
demonstrație în numele acestei organizații conspirative. Să ni se spună cu ce bani se ridică aceste impunătoare clădiri. Turnul primăriei are scopul de a sluji drept foișor și punct de plecare al răzmeriței, iar biserica este catedrala Mișcării, a cîrei direcție mistică e notorie." Etc. Pomponescu ascultă distrat lectura articolului, cu o compoziție a feței care nu era nici afabilă, nici indiferentă, nici dușmănoasă, trădând o continuă oscilație morală, un rău de mare spiritual. Cu toate că articolul ar fi fost de natură a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
extaziat (emerveillé) al unei orchestre»”, dirijate de Dumnezeu, ieșirea în etern despre care se poate spune că este orchestra însăși în unitatea sa profundă și inteligibilă. G. Marcel consideră că problema existenței lui Dumnezeu nu se pune decăt în termeni mistici, în termenii experienței. Existența, consideră Marcel nu poate fi privită ca un demonstrandum, ca un punct de sosire, iar ideea demonstrării existenței lui Dumnezeu este o idee contradictorie, ce trebuie să cadă de la sine. Se poate vorbi de existența lui
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
cu afirmația lui Hegel că filosofia este o activitate inutilă. Numai că spațiul vid, situat de Kant dincolo de natură, adică transcendența înlăturată din găndirea sa este sediul Adevărului. În fond totul se reduce la un foc între logicul deschis și mistic. Repet însă: Adevărul nu este fructul pasiunii adevărului”, cum a spus De Broglie, după căte îmi amintesc, ci este legat de vocație, care văzută creștin, se cheamă har. Omul istoriei reflectă imperfect și util transcendența. Ieșirea omului din timp înseamnă
Valoarea supremă a omului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Laura Alexandra Mutulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2293]
-
generarea de informații relevante pentru problema a cărei soluție trebuie găsită. Cantitatea dar și calitatea, caracterizează producțiile din cadrul grupurilor nominale. Elementele care conferă superioritate acestui tip de grupuri sunt: * abordarea nominală se aseamănă, într-o oarecare măsură, cu un "joc mistic" care stimulează interesul participanților; * tensiunea creatoare este stimulată de sarcinile care trebuiesc rezolvate individual; * evaluarea diferiților itemi este interzisă, ceea ce reduce substanțial presiunea asupra exprimării ideilor "minore", neconvenționale. * abordarea nominală înseamnă și economie de timp. Pașii în conducerea unui astfel
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Cf. de exemplu S. Cordelier, La mondialisation au-delà de ses mythes, La Découverte, Paris, 1997. 76 Bourdieu și Wallerstein, în Monde diplomatique. 77 Care poate duce la resurgența unui idealism oniric, refondând apodicticitatea revoluției și a comunismului într-o repetare mistică. Cf. M. Hardt & A. Negri, Empire, Exils, Paris, 2000. 78 A. Orléan, op. cit. 79 A. Giddens, Les conséquences de la modernité, L'Harmattan, Paris, 1999. 80 Difuzarea mediatică a mesajelor de bază provenind din psihanaliză însoțește o ideologie a transparenței care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
schimbătoare a sacrului pe de o parte, devenirea lui istorică, pe de altă parte”. ( /21). Istoricul religiilor are În vedere faptul că sacrul se manifestă totdeauna Într un anume context istoric, Însă aceasta nu Înseamnă că orice hierofanie, orice experiență mistică, oricât de personală și de transcendentă ar reprezenta un moment unic și irepetabil În economia spiritului. Obiectele care „manifestă sacrul” sunt de o mare diversitate și prin aceasta, ele nu Încetează să rămână ceea ce sunt, să participe la mediul Înconjurător
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Rezultă de aici că orice poate să Încorporeze sacralitatea, adică orice poate deveni o hierofanie” ( / 24). Aceste considerații pertinente pot fi rezumate sub forma unei concluzii clare: „sacralitatea nu este un privilegiu al religiozității. Mai mult, Însuși sacrul de factură mistică a putut să apară pentru că a existat mecanismul psihologic general al semnificării și sacralizării laice. Așadar, sensul religios al sacrului, deși dominant timp de secole, nu este și unic; el poate fi considerat ca o manifestare specifică a facultății generalumane
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]