6,060 matches
-
Le signe et les systèmes de signes, Royaumont, 1962. OFRIM, Alexandru, Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească, București, Ed. Paralela 45, 2001. OLINESCU, Radu, Știință contra paranormal? București, Ed. Amaltea, 2003. OLTEANU, Antoaneta, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, Ed. Paideia, 1998. OLTEANU, Antoaneta, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, Ed. Paideia, 1999. OTESCU, Ion, Credințele țăranului român despre cer și stele, București, Ed. Paideia, 2002. OTTO, Rudolf, Despre numinos, traducere de Silvia
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
513-514. 3 Le Robert Micro, Dictionnaire de langue française, rédaction dirigée par Alain Rey, Paris, Dictionnaires Le Robert, 1998. 4 Dicționarul explicativ al limbii române, București, Ed. Academiei R.S.R., 1975, p. 273. 5 Ivan Evseev, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Timișoara, Ed. Amarcord, 1997. 6 Auguste Bouché-Leclercq, Istoria divinației în Antichitate, vol. I, traducere de Cristina Dinescu și Raluca Popescu, București, Ed. Symposion, 1999. 7 Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, Ed. Paideia, 1998, p. 90
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Ivan Evseev, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Timișoara, Ed. Amarcord, 1997. 6 Auguste Bouché-Leclercq, Istoria divinației în Antichitate, vol. I, traducere de Cristina Dinescu și Raluca Popescu, București, Ed. Symposion, 1999. 7 Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, Ed. Paideia, 1998, p. 90. 8 Practic nu s-a putut face o operaționalizare a rezultatelor care privesc distincția dintre clarviziune, profeție, augurat, astrologie și ghicit. Ponderea foarte mare a non-răspunsurilor la chestionar, puținele răspunsuri, ezitante și profund
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
liniștea și pacea. 44 Marie-Sylvie Dupont-Bouchat, "Diavolul îmblînzit. Vrăjitoria reconsiderată. Magia și vrăjitoria în secolul al XIX-lea", în Robert Muchembled, op. cit., p. 246. 45 Marie-Sylvie Dupont-Bouchat, op. cit., p. 258. 46 Ibidem. 47 Irina Nemeti, Calea zânelor. Moșteniri antice în mitologia românilor, prefață de Mihai Bărbulescu, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2004, p. 38. 48 Marie-Sylvie Dupont-Bouchat, op. cit., p. 253. 49 S. Florea Marian, în cele trei volume ale sale: Nașterea la români, Nunta la români și Înmormântarea la români, tratează și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pe cer la solstițiul de iarnă"(p. 107). 83 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, București, Ed. Artemis, 1994, vol. 2, pp. 62-67. Despre simbolismul focului mai pot fi găsite referințe în Ivan Evseev, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Timișoara, Ed. Amarcord, 1997, p. 146. 84 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase. De la epoca de piatră la Misterele din Eleusis, traducere și postfață de Cezar Baltag, București, Editura Științifică, 1991, vol. 1, pp. 255-257. Studiind Theogonia, Eliade
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
apele compuse, apa maternă și feminină, apa purificatoare, apele dulci. Felul în care se formează imaginile și persistența lor indică faptul că experiența naturală umană poate trece dincolo de vizibil, într-o lume a reprezentabilului și imaginarului. De aici și până la mitologie și apoi până la asocierea acestora cu diferite practici divinatorii nu este decât un pas. 235 J.G. Frazer arată cum triburile bantu din sud-estul Africii sau cele din centrul Africii consideră că pentru a travesa o apă necunoscută trebuie să ceri
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cit., vol. I. Vezi în acest sens pp. 883-884. 238 Valer Butură, Cultură spirituală românească, București, Ed. Minerva, 1992. Se credea că numai dobitoacele văd vântul, că ele "îs curate", nevinovate" (p. 173). Antoaneta Olteanu, în Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, ed. cit., menționează foarte inspirat faptul că în Bucovina, unele credințe relevă această capacitate pe care o au doar ființele neprihănite, deși ea a fost comună tuturor cândva. 239 Traian Gherman, Meteorologie populară, Blaj, 1928, p. 110. 240 Monica
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ritualurile de înmormântare în S. Florea Marian, Înmormântarea la români, ed. cit. 251 Mai multe amănunte despre prezența căiței la naștere în S. Florea Marian, Nașterea la români, ed. cit. 252 Valer Butură, apud Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, ed. cit.,. " Se credea că numai dobitoacele văd vântul, că ele "îs curate", nevinovate. Pentru aceea își ridică capul vitele când suflă vântul" (p. 350). 253 Lucia Berdan, op. cit. Autoarea dezvoltă într-un capitol special motivul păsării-suflet în ritualurile
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
se manifestă în nenumărate situații. 328 Marc Augé, La guerre des rêves. Exercices d'ethno-fiction, ed. cit., p. 18. 329 Jeanne-Pierre Sironneau, în Figures de l'imaginaire religieux et dérive idéologique, ed. cit., insistă asupra ideilor lui Gilbert Durand privind mitologiile modernității. Multiplicarea și înflorirea "derivațiilor religioase" anunță o "mitologie a decadenței" specifică timpului nostru. 330 Vilfredo Pareto, Traité de sociologie générale, vol. I-II, Paris, Payot, 1933. 331 Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, traducere de Tatiana Mochi, București
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
guerre des rêves. Exercices d'ethno-fiction, ed. cit., p. 18. 329 Jeanne-Pierre Sironneau, în Figures de l'imaginaire religieux et dérive idéologique, ed. cit., insistă asupra ideilor lui Gilbert Durand privind mitologiile modernității. Multiplicarea și înflorirea "derivațiilor religioase" anunță o "mitologie a decadenței" specifică timpului nostru. 330 Vilfredo Pareto, Traité de sociologie générale, vol. I-II, Paris, Payot, 1933. 331 Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, traducere de Tatiana Mochi, București, Ed. Humanitas, 2000. Autorul constată că "orice acțiune posedă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
București, 1991. Barnes, J. A., A Pack of Lies. Towards a Sociology of Lying, Cambridge University Press, 1994. Bădescu, Ilie, Teoria latențelor, Editura Isogep-Euxin, București, 1997. Bârliba, Maria Cornelia, Paradigma comunicării, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Belenki, M.S., Despre mitologia și filozofia Bibliei, Editura Politică, București, 1982. Bergson, Henri, Cele două surse ale moralei, Institutul European, Iași, 1992. Bertholet, Alfred, Dicționarul religiilor, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 1995. *** Biblia sau Sfînta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, Institutul Biblic
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
București, 1993. Dima, Teodor, Explicație și înțelegere, volumul 2, Editura Graphix, Iași, 1994. Drăghicescu, Dumitru, Din psihologia poporului român, f.e., București, 1907. Eco, Umberto, Tratat de semiotică generală, Editura Științifică, București, 1982. Evseev, Ivan, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Editura Amarcord, Timișoara, 1997. Ficeac, Bogdan, Biografia unui sistem totalitar, Postfață la: Wierzbicki, Piotr, Structura minciunii, Editura Nemira, București, 1996. Florian, Mircea, Recesivitatea ca structură a lumii, volumul 1, Editura Eminescu, București, 1983. Galeriu, Constantin, Creația ca dar și
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și zile, Editura Științifică, București, 1957. Huizinga, Johan, Homo ludens, Editura Univers, București, 1977. Ioan, Petru, Adevăr și performanță. Pretexte și contexte semiologice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Kapfere, Jean-Noël, Zvonurile, Editura Humanitas, București, 1993. Kernbach, Victor, Dicționar de mitologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. Kolakowski, Leszek, Religia, Editura Humanitas, București, 1993. Kovalevski, Jean, Taina originilor, Editura Anastasia, București, 1996. Lasswell, Harold H., The Structure and Function of Communication in Society, in: W. Schramm, Mass Communication, Urbana II, University
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Mencken (1924:270) spune simplu că "autobiografia sinceră este... o contradicție în termeni". Adams (1990) analizează în detaliu modul în care numeroși autobiografi americani contemporani au deviat de la adevăr în lucrările lor. O autobiografie, spune el, este construită pe baza "mitologiilor personale" ale autorului (Adams 1990:169), mituri apărute în memoria autorului "printr-un proces psihic complicat de auto-amăgiri și reformulări". Totuși, Adams aprobă atitudinea lui Goleman (1985:96) față de autobiografi, printre care se numără și "majoritatea dintre noi" care "ne
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Bizanț și Occident 10. Petru Ioan: Logică și filosofie 11. Daniel Combes: Epopeea vinului 12. Anton Adămuț: Filosofia substanței 13. I. Saizu, Al.P. Tacu: Europa economică interbelică 14. Jean-Nöel Jeanneney: O istorie a mijloacelor de comunicare 15. Roland Barthes: Mitologii 16. Serge Berstein, Pierre Milza: Istoria Europei, vol. I 17. Serge Berstein, Pierre Milza: Istoria Europei, vol. II 18. Ioan Lobiuc: Lingvistică generală 19. Constantin Ciopraga: Personalitatea literaturii române 20. Z. Ornea: Medalioane 21. Guy Hermet: Istoria națiunilor și a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
alt plan, de cele mai multe ori acesta fiind acela al noțiunilor abstracte sau al simbolurilor moral religioase. Rostul unor astfel de scrieri este acela de a sensibiliza pe calea mai accesibilă a concretului la idei și precepte altfel prea aride. Toate mitologiile (și ulterior toată literatura de inspirație mitologică) se folosesc copios de alegorii, parabole, pilde. Istorioarele povestite au totdeauna un tîlc ascuns, iar descoperirea lui este mereu incitantă și seducătoare pentru cititor. Depășind nivelul literaturii mai curînd Îngust moralizatoare a fabulei
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
nici din joc, ci în joc" poartă în sine semnificația profundă a ideii de confruntare, un determinant fundamental al dinamicii culturale dintotdeauna. Jocul și lupta reprezintă "baza antitetică și agonistică a culturii", solul fertil în care se naște creația, de la mitologia arhaică la arta postmodernă, ambele privite deopotrivă sincronic și diacronic. Așadar, într-un sens larg, termenul este semnificat antitetic în raport cu cel de apologetică, unde argumentarea îi vizează pe necreștini (într-o înțelegere foarte restrânsă, polemica se referă la argumentele prin
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și de fragmentul de statuetă de la Căscioarele (DUMITRESCU 1974, fig. 1-3) sau vasul zoomorf de la Văratic - Căsoaia cu Apă (MARCHEVICI 1996, 256-257, fig. 1/3). Această imagine face posibilă construirea unei analogii clare cu legenda răpirii Europei de către Zeus, din mitologia Greciei antice (KUN 1960, 156). În încheiere, ținem să subliniem încă o dată că demersul nostru rămâne, totuși, o ipoteză de lucru care și-a propus aprofundarea cunoștințelor și interpretărilor asupra spiritualității populației cucuteniene. IV.3. Obiecte de podoabă IV.3
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
sau scrisul. Crede cineva că numai cuvintele sunt semne? Omul transmite și recepționează prin corpul lui, prin gesturi, prin privire, atingere, miros, țipăt, dans, mimică și toate organele fizice pot servi drept organe de transmisie. Nu a identificat Freud o mitologie destul de fecundă, cel puțin până când visul va face obiectul unei științe experimentale, despre ideea că visătorul gândește în imagini și că aceste imagini nu sunt lipsite de sens ipoteză care multă vreme li s-a părut aiurită oamenilor de idei
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
gravă a tablourilor. Fără să se fi introdus în ele, el este pe deplin acolo. Este evident că artistul se opune ideologului. Dar puteam susține cu adevărat că "arta este ostilă oricărei ideologii" (Marc Le Bot), dacă ne amintim că mitologiile și miturile revelate au fost primele și, fără îndoială, cele mai revelatoare forme ale ceea ce abia din secolul trecut numim "ideologie"? Înainte de Destutt de Tracy, inventatorul cuvântului "ideologie", și de Marx, vulgarizatorul lui, arta n-avea oare nicio legătură cu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
timpului decât zeii pe care-i slujesc". Fără îndoială, chiar dacă într-o artă genială există întotdeauna mai mult decât un simplu geniu formal, este nevoie și de acesta. Și, la fel cum virtuozitatea nu este suficientă pentru a emoționa, o mitologie ferventă, cum au societățile unite, nu produce de una singură imagini simbolice sau vii. O operă devine artă din momentul în care-și depășește creatorul; de unde nu rezultă însă că valoarea ei de depășire e suficientă pentru a-i asigura
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
etnică a lui Dumnezeu. Totul trebuie propulsat, inculcat cu forța pumnilor, a predicilor și a imaginilor. Scrierea nu este de ajuns. E nevoie de o propagandă. Litera poate ucide spiritul, dar imaginea vitalizează litera, așa cum fac ilustrația cu învățământul, iar mitologia cu ideologia. Ce forță de expansiune ar mai fi avut doctrina creștină fără minuni și miraculos (de la miror, văd, admir)? Fără folclor, fără Înălțări, Bune-Vestiri și încoronări, fără zâne, licorne, sirene, îngeri și dragoni? Cum să-i faci pe oameni
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
fiecărui an, la Edfu, pe malul Nilului, statuile sacre erau scoase din naos pe terasa templului ca să se "reîncarce", să se reîncălzească la focul solar pentru a asigura supraviețuirea zeilor și a oamenilor. "Ritual al iradierii" care străbate cam toate mitologiile colective. Fecioarele andaluze trebuie să iasă în fiecare an din nișa lor, în Săptămâna Mare, ca să recapete viață, regenerate, reîncălzite de glumele deocheate ale unora și de rugăciunile altora. Nu mai este un lucru obișnuit ca oamenii să aștepte farmece
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
spune: o cameră în oraș sau o aripă separată a clădirii. Loc de păstrare, de paradă, de vizită, declanșînd "efectul de patrimoniu" prin stocarea urmelor și a competențelor. Glipto-, pinaco-, cinema-, videotecă. Concomitent cu primul, un spațiu discursiv distinct de mitologie sau teologie; aducând cu el mediatori specializați, critici și comentatori care se adresează unui public de cunoscători după criterii endogene (jurii, concursuri, festivaluri etc.). Respectabilitate înseamnă domiciliu, plus explicație. Acoperișul face legea: cinemateca l-a făcut pe cinefil. Într-o
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
nu suscită pasiune. Nu se poate să vrem în același timp ca arta să fie în propriul ei serviciu și să le dea oamenilor un sens pentru viața lor. Când a făcut asta, era de fiecare dată în slujba unei mitologii și a unei puteri exterioare ei. În plus, creația contemporană a devenit prea mobilă, prea rapidă, prea fragmentată ca să mai servească drept liant al unei societăți. Circulația browniană a imaginilor pe piață dăunează imperativelor celebrării colective, care presupune lentoare și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]