3,411 matches
-
Fluierarul de lac ("Tringa stagnatilis") este o pasăre migratoare limicolă din familia scolopacidelor ("Scolopacidae"), ordinul caradriiformelor ("Charadriiformes") care cuibărește în pajiștile umede și mlaștinile cu apă dulce sau salmastre din Europa de Est (mai ales în Ucraina și Rusia), Asia Centrală și Siberia. Iernează în regiunile mediteraneene din sud-vestul Europei, pe coastele jumătății sudice ale Africii, din sudul Asiei și al Australiei. Are o talie de 23
Fluierar de lac () [Corola-website/Science/329598_a_330927]
-
Pierre Puvis de Chavannes și de lucrările lui Berthe Morisot. în 1898 Victor a revenit în Rusia și a intrat imediat în ceea ce se numește "nostalgia fin de siècle". S-a plâns de "epoca dură de fier", "murdărie și plictiseală", "mlaștina diavolului" și avea mari probleme financiare care au fost ușor remediate abia în ultimii ani de viață când colecționarii au început să îi cumpere tablourile. Borisov-Musatov a fost membrul Uniunii Artiștilor din Rusia și unul din fondatorii și liderul Asociației
Victor Borisov-Musatov () [Corola-website/Science/329681_a_331010]
-
luni: Ohma d'un, Rori și Tasia. Tasia, o luna de gheață, fiind singurul satelit al lui Naboo care apare în întreaga saga "Războiul stelelor". Ohma D'un este o lună de apă și Rori este o lună maronie tip mlaștină.
Naboo () [Corola-website/Science/329752_a_331081]
-
să cumpere teren de la administrația britanică, în regiunea Izreel. Într-o zonă umedă, nu prea potrivită pentru viața umană, treptat, au început să apară așezări agricole evreiești. Munca grea a coloniștilor a adus rezultate, iar solul fertil al văii, unde mlaștinile străvechi au lăsat un strat gros de nămol și humus, a început să dea randamente excelente. În 1972 a devenit oraș, iar de la mijlocul anilor '80, populația a crescut de la 14.000 până la 41.300 de locuitri în 2011. Pe
Afula () [Corola-website/Science/329760_a_331089]
-
Derevici, Diadikov, Ghidicev, Gorodeț, Gorodok, Gubin, Kobud, Kudin, Semoti" sau "Vozviagl" și este deasemenea posibil ca grupul să fie slavo-român, păstoritul seminomad fiind în acele vremuri tulburate ocupația de bază a populațiilor din zonă, care se ascundeau în codri și mlaștini în caz de năvăliri, dar puteau ocazional participa la conflictele puterilor vremii, ca mercenari. Lisseanu a scris despre orasul Bolechov că era numit, intr-o cronică polonă, cu denumirea " Vila Valachorum dicta" Astăzi nu mai există nicio localitate cu acest
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 50 de hectare. Rezervația naturală aflată pe malul stâng al Oltului reprezintă o zonă umedă cu mlaștini (alimentate de izvoare de ape minerale) și fânețe, ce adăpostește o gamă floristică (relicte glaciare) variată, cu specii de ierburi rare, printre care ochii-broaștei ("Primula farinosa"), ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata") sau trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"); precum și specii de
Mlaștina Csemő - Vrabia () [Corola-website/Science/329948_a_331277]
-
aflată pe malul stâng al Oltului reprezintă o zonă umedă cu mlaștini (alimentate de izvoare de ape minerale) și fânețe, ce adăpostește o gamă floristică (relicte glaciare) variată, cu specii de ierburi rare, printre care ochii-broaștei ("Primula farinosa"), ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata") sau trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"); precum și specii de păsări, reptile și batracieni.
Mlaștina Csemő - Vrabia () [Corola-website/Science/329948_a_331277]
-
152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 20 de hectare. Aria naturală aflată în nordul Munților Harghitei, reprezintă o zonă umedă (mlaștini) ce adăpostește o mare varietate forestieră și ierboasă de turbărie cu specii de: răchită ("Salix pentandra"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum") sau churechi de munte ("Ligularia sibirica").
Lacul Dracului () [Corola-website/Science/329968_a_331297]
-
de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 5 de hectare. Aria protejată este inclusă în situl Natură 2000 - "" și reprezintă o zona montană în Apuseni (tinoave, ochiuri de apă, mlaștini oligotrofe, turbării, pajiști, pășuni, păduri), aflată între "Vârful Căpățâna" și "Vârful Balomireasa" (1.632 m). Această adăpostește trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar (Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană - "Vaccinio-Piceetea"; Turbării active și Turbării cu vegetație
Molhașurile Căpățânei () [Corola-website/Science/329974_a_331303]
-
Góry Świętokrzkie" (Munții Sfânta Cruce). a fost înființat în anul 1950 și reprezintă o zonă muntoasă cu stâncării (gresii și marne), vârfuri (Vârful Łysika - 612 m, Vârful Łysa Góra 595 m.), grohotișuri, văii (Wilkowska, Dębniańska), pășuni, pajiști, păduri, poiene și mlaștini; cu o mare diversitate de floră și faună. În arealul parcului național sunt incluse cinci rezervații naturale: "Góra Chełmova, Czarny Las, Lysica, Mokry Bor" și "Święty Krzyż". Parcul dispune de mai multe tipuri de habitate: păduri de fag, păduri de
Parcul Național Świętokrzyski () [Corola-website/Science/328027_a_329356]
-
național sunt incluse cinci rezervații naturale: "Góra Chełmova, Czarny Las, Lysica, Mokry Bor" și "Święty Krzyż". Parcul dispune de mai multe tipuri de habitate: păduri de fag, păduri de brad, păduri în amestec, pajiști montane, pășuni cu vegetație de graminee, mlaștini, turbării active, lunci aluviale sau abrupturi calcaroase cu vegetație de stâncărie. Vegetația arboricolă este constituită din specii de brad ("Abies alba"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), pin ("Picea abies"), zadă ("Larix"), tei ("Tilia"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag
Parcul Național Świętokrzyski () [Corola-website/Science/328027_a_329356]
-
și reprezintă o parte a dealurilor Rostocze din sud-estul țării, cu arii împădurite, culmi domoale, vârfuri (Vârful "Bukowa Góra" 310m și altele cu altitudini maxime de sub 400 m.), suprafețe umede, cursuri de apă, cheiuri cu abrupturi calcaroase, dune de nisip, mlaștini, pajiști și pășuni; cu floră și faună specifică. În suprafața teritorială a parcului sunt incluse cinci rezervații naturale. Specii arboricole Flora parcului este constituită din arbori (dintre care unele exemplare cu vârste seculare au fost declarate monument al naturii) cu
Parcul Național Roztoczański () [Corola-website/Science/328022_a_329351]
-
crin de pădure ("Lilium martagon"), sânziană albă ("Galium rotundifolium"), pecetea lui Solomon ("Polygonatum verticillatum"), o specie din familia Ranunculaceae, "Cimicifuga europaea" (plantă medicinală utilizată în bolile hepato-biliare), brabăn ("Dentaria glandulosa"), poroinic ("Orchis militaris") sau specii de rogozuri și ierburi de mlaștină. Fauna este una bine diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, insecte, reptile și pești astfel: • mamifere: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșie ("Vulpes vulpes"), lup cenușiu ("Canis lupus"), viezure ("Meles meles
Parcul Național Roztoczański () [Corola-website/Science/328022_a_329351]
-
de Armata Roșie. După aceasta s-a înrolat ca voluntar "„... considerând că este o datorie sfântă să lupt împotriva nazismului care mi-a omorât tatăl și o mulțime de rude”" zice . A luat parte la lupte până în Belorusia, unde, în mlaștinile Pripetului, a fost rănit, apoi spitalizat. În 1946, s-a întors în România și a fost numit profesor de matematică la Strehaia și Turnu Severin, până în 1949, când a fost transferat în Ardeal, unde, din 1950, este numit profesor de
Leon Birnbaum () [Corola-website/Science/328038_a_329367]
-
Polonia Mare și cea nord-vestică a orașului Mosina, la 15 km distanță de municipiul Poznań (în sudul acestuia), capitala voievodatului. a fost înființat în anul 1957 și este o arie protejată (în lunca stângă a râului Warta) cu dealuri, morene, mlaștini, lacuri, insule, canale, pajiști, păduri și stâncării (ansamblu neregulat de formațiuni geologice - roci). Arie naturală reprezintă o zonă de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic. Parcul național dispune de mai multe tipuri de habitate cu păduri de pin, păduri de
Parcul Național Wielkopolski () [Corola-website/Science/328048_a_329377]
-
s-a predat în urma asediului condus de Asociația Prusacă la mijlocul secolului 15. Fiecare cavaler care a supraviețuit, sau care a fost prins fugind din castel a fost înecat cu cruzime în unul din cele 2 lacuri de lângă oraș sau în mlaștinile din apropiere. În mai puțin de un an, castelul s-a reîntors la Cavalerii Teutoni, fiind recuperat de trupe compuse din mercenari. Odată cu dezvoltarea castelului, se dezvolta și așezarea de lângă zidurile acestuia. Mai apoi aceasta s-a dezvoltat într-un
Castelul din Ryn () [Corola-website/Science/328130_a_329459]
-
sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Aria protejată dispune de clase de habitate naturale de interes comunitar constituite din păduri de foioase, păduri în tranziție, păduri caducifoliate, luciu de apă, mlaștini, plaje de nisip, dune de coastă, lacuri, turbării, stepe, pajiști naturale uscate, terenuri arabile și culturi cerealiere. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]
-
incantației, o avangardă a legiunii romane i-a surprins pe preoți ca urmare a trădării perfizilor. Romanii au pus mâna pe piatră, dar călărețul ce transporta prețiosul obiect a fost lovit de o săgeată și a scăpat piatra într-o mlaștină. Piatra magică a fost astfel pierdută, romanii fiind învinși de o vrajă mult mai puternică: prostia omenească. Două mii de ani mai târziu, în satul Sadova din România, Axinte (Florin Petrescu) și Lila (Mirela Stoian), cei doi copii cretini ai țăranilor
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
fost comandate de indivizi incapabili să facă față unui lider de calibrul sultanului otoman. Victoria otomanilor a fost zdrobitoare, ungurii pierzând aproximativ 20.000 pe câmpul de luptă, printre morți aflându-se și regele, care a murit înecat într-o mlaștină. După moartea lui Ludovic, facțiunile rivale ale nobililor maghiari au ales simultan doi regi: Ioan I Zápolya (1526-1540) și Ferdinand I de Habsburg (1526-1564). Fiecare și-a proclamat suveranitatea asupra întregii țări, dar niciunul nu a avut suficiente resurse pentru
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
hectare și este inclusă în Parcul Natural Bucegi. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o mlaștină oligotrofa aflată în lunca stânga a pârâului Scândurarilor (afluent de stânga al râului Ialomița), ce adăpostește o mare varietate floristica de mușchi și ierburi, specifică turbăriilor. La baza desemnării ariei naturale se află câteva specii floristice (arbori, arbuști, ierburi) rare
Turbăria Lăptici () [Corola-website/Science/328314_a_329643]
-
fost doar un zid de apărare, turnul fiind construit ulterior anului 1457, anul construirii celei de-a patra centuri de fortificații a orașului. Zidul a fost ridicat pe locul unde curgea un braț al râului Cibin, mai târziu transformat în mlaștină, care a fost asanat și umplut cu resturi menajere. Fundația din piatră a turnului este extrem de groasă, 4 m. Au mai fost descoperite urme de arsură,turnul fiind incendiat de câteva ori, o groapă cu var din perioada construirii fortificațiilor
Turnul Pielarilor din Sibiu () [Corola-website/Science/328333_a_329662]
-
fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă zona de confluență a râului Nera cu Dunărea (luciu de apă, bălți, mlaștini, turbării, cu tufărișuri, păpurișuri și stufărișuri) cu floră și faună specifice zonelor umede. Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: ape stătătoare oligotrofe, lacuri eutrofe cu un conținut important de substanțe minerale dizolvate în apă, suprafețe acoperite cu
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
munți de pe coastă, pe câmpia fertilă dintre masivele Pangeu și Orbelos (Lekanis). Regiunea era bogată în produse agricole, lemn necesar construcțiilor navale și mai ales zăcăminte de aur și argint. Străjuită de munți, pe de o parte și de o mlaștină, de cealaltă parte, cetatea era așezată pe fâșia îngustă care permitea trecerea printre acestea. Ea controla, astfel, drumul comercial care conducea de la portul Neapolis la Marea Egee către interiorul Traciei. Încă din primii ani ai existenței sale, colonia Crenides a bătut
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
un an înainte (357 î.Hr.), Filip cucerise de la atenieni polis-urile Amfipolis și Pydna; încheind un tratat de alianță cu cetatea Olint, Filip a reușit să cucerească și Crenides de la Regatul Odris. Fortificațiile ridicate au blocat parțial trecerea dintre o mlaștină și Muntele Orbelos, situat în vecinătate. De asemenea, Filip a secat parțial mlaștina, așa cum afirma filozoful grec Teofrast. În afară de controlul minelor de aur din apropiere, un alt obiectiv al fundării cetății Filippi a fost și stabilirea unei garnizoane care să
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
Pydna; încheind un tratat de alianță cu cetatea Olint, Filip a reușit să cucerească și Crenides de la Regatul Odris. Fortificațiile ridicate au blocat parțial trecerea dintre o mlaștină și Muntele Orbelos, situat în vecinătate. De asemenea, Filip a secat parțial mlaștina, așa cum afirma filozoful grec Teofrast. În afară de controlul minelor de aur din apropiere, un alt obiectiv al fundării cetății Filippi a fost și stabilirea unei garnizoane care să controleze ruta strategică dintre Amfipolis și Neapolis, care străbătea de la est la vest
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]