4,567 matches
-
românul este cel care practica îndeosebi agricultura. S-a dovedit apoi că, până spre 1870, ponderea elementului românesc nu scăzuse aici, dat fiind că marea statistică oficială a Rusiei, publicată sub conducerea generalului Obrușev, de către Statul Major Rus menționează că moldovenii reprezentau, la 1871, trei sferturi din populația Basarabiei. Deci, după 1870, elementul român ar fi pierdut brusc teren, ajungând de la 75% la 46%. Această presupunere este atât de îndrăzneață, încât este de ajuns să o formulezi ca să-ți sară în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
urmărite vreme de un secol, cu o rară perseverență, de regimul țarist: deznaționalizarea, cu orice preț, a elementelor etnice eterogene din Imperiu. Apreciind la justa valoare marea importanță a elementului românesc drept factor economic, regimul abolit a urmărit metodic rusificarea moldovenilor basarabeni prin mijloace demne de alte epoci. O barieră de netrecut a izolat mai întâi complet Basarabia de restul Europei și vreme de 106 ani, nici o carte, nici un ziar, nici o publicație în limba română n-au putut trece Prutul. După
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
protestară boierii și clerul în frunte cu domnul lor Grigore Ghica, împotriva încălcării hotarelor țării, demonstrând Porții că Austria a cuprins două ținuturi întregi din pământul Moldovei, în loc de o fâșie îngustă, necesară pentru deschiderea unei căi de comunicație, dară protestările moldovenilor răsunau în pustiu, fiindcă diplomația austriacă vărsa aur îmbelșugat, pentru a face pe turci de a nu le băga în samă. Și așa s-a întâmplat ceea ce, după constelația de atunci, nu se putea împiedica: cesiunea celor două ținuturi de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
bolșevic și l-au executat [...]. 7 Onisifor Ghibu despre intenția Ucrainei de a anexa Basarabia Când cei doi delegați ai Basarabiei, dl. Inculeț și Ciuhureanu, au plecat acum două săptămâni spre București, pentru a lua parte la tratativele de pace, moldovenii se simțeau fericiți că glasul țării lor se va auzi acolo unde se așează, pentru o vreme oarecare, soarta țărilor care au mântuit războiul, și că drepturile sfinte ale poporului moldovan vor fi chezășluite potrivit cu dorințele lui. Oprirea la Iași
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
avut îndrăzneala să se gândească la întinderea hotarelor ei până la Prut, și dacă Austria nu i-ar fi stârnit pofta, ea ar fi fost foarte mulțumită să se vadă cu hotarele ei la Nistru, dar când a fost vorba de moldoveni sau de români, cei doi vecini, care nu ne sunt deloc prieteni, s-au găsit prieteni între ei, pentru a ne strâmtora și a ne strivi. Austria vrea înfrângerea României; Ucraina vrea pieirea Basarabiei. Viteaza Românie, care n-a putut
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
va putea găsi în lumea civilizată vreun congres de pace care să sancționeze o astfel de anomalie. Dar, în afară de asta, să vedem, ce drepturi are Ucraina asupra Basarabiei ? Drept istoric ? Absolut nimic ! Drept etnografic ?, dar 70% din populația Basarabiei sunt moldoveni și abia 1 % sunt ucraineni. Motive geografice ?, dar Nistru e o graniță atât de firească, încât ne-a oprit de a cere brațul stâng al lui, de la Iampol până la Mare pe seama noastră, deși e locuit pe o largă fâșie de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
sunt ucraineni. Motive geografice ?, dar Nistru e o graniță atât de firească, încât ne-a oprit de a cere brațul stâng al lui, de la Iampol până la Mare pe seama noastră, deși e locuit pe o largă fâșie de pământ, numai de moldoveni. Drepturi politice și naționale ?, dar Ucraina nu se poate sprijini în lupta ei, pe o putere militară națională, nici măcar ca Basarabia. Pământul Ucrainei a fost mântuit de armata austriacă străină, câtă vreme al Basarabiei a fost mântuit de oastea frățească
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și în Basarabia însăși s-au petrecut în vremea aceasta lucruri vrednice de pomenit. Batalioanele de voluntari (dobrovoleți) transilvăneni, care trec din Rusia spre frontul românesc, se opresc în Chișinău, unde sunt primite într-un chip care întrece orice închipuire. Moldovenii le dau fraților lor de peste Carpați un steag național, pe care să-l ducă în numele lor la Alba Iulia ! Voluntarii ardeleni se întâlnesc cu învățătorii moldoveni, ascultă împreună în cea mai mare sală din Chișinău cursuri de istorie și de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mulțumi după cuviință lui Dumnezeu că, într-o vreme când nu mai puteam lucra la noi acasă pe tărâm cultural, am găsit aici putința de a fi măcar cât de cât folositori neamului ? Însăși foaia noastră, care vrea să aducă moldoveni, atât de însetați de cultura națională. Ei vin și ne cer ca în scrisul nostru să nu-i uităm nici pe ei, care sunt fii ai neamului nostru. Ei ne roagă să facem din “Ardealul” nostru o gazetă a tuturor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Basarabia, ca o maică, naște o viață nouă, „Ardealul“ d-voastră ni-a fi nouă, la învățători, de mare folos și ajutor. Măcar că „Ardealul“ se tipărește anume pentru ardeleni, noi, basarabenii, nădăjduim că viața Basarabiei și mișcarea națională spre lumina moldovenilor n-a fi trecută cu vederea pe foile gazetei d-voastre. Eu gândesc că toți învățătorii moldoveni or fi numai cititori, dar mulți dintr-nșii ar dori să fie și corespondenții d-voastră. Vă doresc ca începutul d-voastră să crească
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
agreez cu niciun chip prim-planul. Despre mine îmi place să cred că nu sunt un oltean tipic... Pe vremea nesuferită pe când îmi făceam și eu armata, la Caracal, colegii olteni se înghesuiau pe lângă magazia cu grade și însemne, pe când moldovenii stăteau mai mult pe lângă bucătărie...! Să fie oltenii mai vanitoși decât românii din celelalte provincii românești? Cum se manifestă orgoliul la tine? Nu-mi dau seama dacă oltenii sunt sau nu mai vanitoși decât alții. Atât cât am observat trăind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
secret: am făcut armata, în prima parte, la Caracal, la infanterie. Da, chiar la Caracal, ce te miri...? Acolo am aflat că oltenii vor să fie șefi cu orice preț, ardelenii tot caută nordul, ca să stabilească unde e Clujul, pe când moldovenii se dau bine pe lângă bucătărie...! Într-o cronică sportivă, făcând referire la nu știu ce meci de fotbal și la nu știu ce fotbalist moldovean ratangiu, Fănuș Neagu făcea o remarcă vesel/ ironică/ supărată spunând: Cine a mai văzut poet oltean și fotbalist moldovean
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
foarte aproape, așadar. Te pomenești că făceai armata acolo când eram eu la școală, e posibil să fi locuit o vreme în același perimetru! Am auzit și eu de chestia asta cu "oltenii șefi" (cu orice preț?), ca și de moldovenii care caută, în toate punctele cardinale, cuhnia. O fi ceva adevăr în toate, dar e și destulă prejudecată: mă tem că "observatorul" social care a enunțat toate astea e un tip mediocru, cu un ascuțit simț al observației, însă limitat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
acolo pe poetul Flămând, care răspundea atunci de poezie. Flămând părea destul de obosit sau plictisit, dar n-a refuzat dialogul. A citit pe îndelete grupajul, făcând unele observații în timpul lecturii. Fiind ardelean, Flămând cred că nu prea îi agrea pe moldoveni. Amfiteatru promova , în special, poezia venită de la Cluj, București etc. Ieșenii nu aveau prea mult acces în această revistă. Poeziile mele, totuși, păreau să-i placă. Cel puțin așa am sperat eu... Mi-a spus că mă va publica în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
socotesc pe Grigore Vieru drept un poet nu mai puțin însemnat decât, de pildă, Octavian Goga, drept un alt bard al "pătimirii noastre", în alte circumstanțe, cu un limbaj ce ne poate interesa și sub un unghi pur literar. Literatorii "moldoveni" mai noi, începând, să zicem, cu Emilian Păun-Galaicu, se află mai aproape de modernism. O mențiune merită poeta Irina Nechit. Am citit zilele trecute versuri excepționale ale unei tinere ce poate n-a împlinit încă vârsta de 20 de ani, Aura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
exprimăm precum Costachi Ciopi): fluidizarea traficului, asfaltarea drumurilor, disciplinarea taximetriștilor și a comercianților stradali, Ateneul Patafizic de la care iau deja leafă directorială Danilov și Pelicanul Ursachios, curățenia piețelor și a căminelor de veterani, sponsorizarea unor proiecte culturale, caragialescul Partid al Moldovenilor, atât de scump Conului Leonida și Efimiței sale, apropierea de Iliescani, vila de la Bucium. Bine intenționat fu dânsul la început. Va fi ajuns potlogar mai recentuț, descoperindu-și propriul frate pe listele cu "persoane de sprijin", observând că telectualii cununați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o veselie asemeni Liviului Antonescian, putregaiuri morale se adevereau, dornici numai să-și umple buzunarele, să le apară des muianul în gazetă și, pe urmele Regelui Ubu, să se roiască la timp, dintre ruinurile spațiului rahatizat. Oricum, revenind la Partidul Moldovenilor, la fostul postmodern al Hramului Sfintei Parascheva, la jmecheriile populisto-democratico-cetățenești, e de spus că Boborul a pus botul la ele și s-a simțit grozav, încântat, dânsul, Nenea Poporul, că are o ocupație. Nici fripturiștii din jurul hariastmaticului primare nu or
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și/ sau comportamentale dintre subiecții celor trei provincii istorice. Antiunioniștii basarabeni strigă în gura mare că nu vor aglutinare cu "Țiganii de la Bucale", imagologia ne învață că Transilvanii mai sunt percepuți ca lenți în gândire, Oltenii drept ciclotimici și oportuniști, Moldovenii ca lirici și lenevoși, Bucovinenii drept mari gospodari, necompatibili cu Regățenii. Unde îți dau dreptate: că realitatea cuțovlahă începe să semene tot mai tare cu reprezentarea-i caragialiotă. Pentru aceasta nu i-aș face însă proces Grecoteiului Nepereche. Nici nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ceea ce am putut afla în anul 1781 de la episcopul de Huși, pe nume Inocențiu, a fost următoarea mică notificare, care se bazează pe tradiția pură: «De câteva sute de ani (spunea el), mai mulți maghiari au locuit în Huși, ca moldoveni. Pentru primii, la ordinul voievodului Ștefan cel Mare, s-a construit o biserică catolică, care de-a lungul timpului și în timpul câtorva răscoale, s-a dărâmat. Dar cum o mare parte dintre maghiari au fugit; iar numărul moldovenilor, dimpotrivă, cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși, ca moldoveni. Pentru primii, la ordinul voievodului Ștefan cel Mare, s-a construit o biserică catolică, care de-a lungul timpului și în timpul câtorva răscoale, s-a dărâmat. Dar cum o mare parte dintre maghiari au fugit; iar numărul moldovenilor, dimpotrivă, cu fiece an creștea, din dărâmăturile fostei biserici catolice s-a făcut o nouă casă a Domnului, anume actuala catedrală.». După această știre prea neînsemnată, cel puțin am făcut rost de lista preoților din Huși cum au urmat, deci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nu este întâmplător faptul că reședințele domnești de la Huși și Vaslui au fost înființate la câțiva ani după cucerirea cetăților Chilia și Cetatea Albă de către turci (1484). Potrivit părerii lui Melchisedec, după desființarea târgului Sărata (1489), situat pe moșia boierului moldovean Husul, o parte din locuitorii târgului s-au refugiat la Huși, contribuind la sporirea numărului populației. Târgul, așa cum am văzut deja, dispunea de o apărare naturală deloc neglijabilă: locul era înconjurat cu dealuri și codri pe de o parte, iar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a văzut movila, a cărei apariție o explică prin intervenția omului. Cât este legendă și cât este imaginația lui, nu putem deosebi în cele două ipoteze lansate de autor: a) un han a fost înfrânt cu întreaga lui oaste de către moldoveni și în amintirea acelei bătălii ar fi fost ridicată movila; b) o regină scită, Rabie, a fost ucisă în acest loc, „pe când ieșise cu oastea împotriva sciților așezați în Moldova și a fost îngropată aici de oamenii ei”. Autorul însuși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înfrânt: „Vădzindu atîta pagubă Pătru vodă despre leși, s-au gătit cu oaste și au intrat în Podoliia în luna lui fevrar și au prădat și au arsu Cervoni și Iagolnița și Ciarnocojinții, și, prindzind veste leși [...] au ieșit înaintea moldovenilor, la apa Siretului.”. Deși fusese învingător în războiul cu polonii, a preferat să nu se retragă spre nord, ci să rămână aici: la 2 martie 1535, domnul se afla la Vaslui, iar în zilele 18, 22, 24 martie, la Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
capitalei Moldovei după retragerea polonilor. Urmele materiale ale acestei treceri, ca și amintirile lăsate, vor rămâne vreme îndelungată. Cardinalul Buonvisi, la Viena, la 1 decembrie 1686, și iezuitul Avril, la trecerea lor prin Iași, în vara anului 1689, notau aversiunea moldovenilor față de poloni și nemulțumirea pentru distrugerea bisericilor și mânăstirilor ortodoxe „di nobilissima struttura”. Deși partea de est a Moldovei (îndeosebi ținutul Fălciu) fusese prădată în numeroase rânduri de turci, tătari, poloni, cazaci, procesul de populare și viața cotidiană au continuat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bombardiere”, cu același număr de oameni. Ea era înzestrată cu 60 de tunuri. Fiecare regiment de infanterie, de cavalerie și de dragoni aveau patru tunuri mici. La această campanie au mai participat 10.000 de cazaci și 6.000 de moldoveni, care „nu sunt potriviți - conform părerii a lui Moreau de Brasey - decât să devasteze un ținut ca și tătarii”. (Oare, despre ce teritorii devastate de moldoveni este vorba?, n.a.). Amiralul Just Juel (1664-1715) semnala participarea în această campanie a unui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]