3,889 matches
-
și el elev al "Școlii de Arte Frumoase" din București, realizează portrete într-un mod realist datorită unor vaste cunoștințe anatomice(„Actorul Mihail Pascaly”), dar are și înclinații spre "romantism" („Copiliță rugându-se”). Acesta are realizări și în domeniul sculpturii monumentale, creând statuia lui "„Gheorghe Lazăr”" din Piața Universității din București și "statuia lui „Gheorghe Asachi”" de la Iași, dar și figuri alegorice precum „"Justiția"” și „"Agricultura"” de la Banca Națională din București. Un oponent al neoclasicismului lui Georgescu este Ștefan Ionescu-Valbudea, ce
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
Anatomie are o formă rectangulară, datorată extinderii realizate după anii '90, și cuprinde trei niveluri: demisol, parter și un etaj. Fațada principală are în partea centrală o terasă strajuită de șase coloane dorice la care se ajunge urcând o scară monumentală. Accesul principal în clădire se realizează de pe acceastă terasă prin intermediul a cinci uși-ferestre. Frontonul, sculptat de Vladislav Heggel, este situat deasupra terasei și are ca temă "Lecția de Anatomie". Personajele centrale, situate în jurul mesei de disecție, sunt Take Ionescu, ministru
Institutul de Anatomie Iași () [Corola-website/Science/312117_a_313446]
-
Mondial al Tineretului și Studenților (2-14 august), dar a fost inaugurată abia la 9 ianuarie 1954, cu spectacolul Dama de pică, operă de Piotr Ilici Ceaikovski. Fațada clădirii, modificată față de ideea inițială a arhitectului, are un portic cu 3 arcade monumentale, împodobite cu statuile a patru muze, și trei uși de acces, care permit intrarea în holul fastuos înălțat pe două nivele. Clădirea este clasată pe lista monumentelor istorice din București cu . Sala de spectacole are forma de potcoavă. Scena are
Opera Națională București () [Corola-website/Science/312239_a_313568]
-
della Pieve - d. februarie 1523, Castello di Fontignano) a fost un pictor renascentist italian, reprezentant al „Școlii din Umbria”. În operele sale, primite cu entuziasm din partea contemporanilor, se reunesc naturalismul și claritatea lui Andrea del Verrocchio cu luminozitatea și aspectul monumental din operele lui Piero della Francesca. Perugino a exercitat o influență puternică asupra picturii italiene din perioada de vârf a Renașterii, ceea ce se poate observa cel mai bine în creația celui mai strălucit elev al său, Rafael Sanzio, care va
Pietro Perugino () [Corola-website/Science/312224_a_313553]
-
scenei, natura exterioară și arhitectură. În "„Pietà”", artistul utilizează o construcție picturală prin care reușește să arate greutatea trupului neînsuflețit al lui Iisus. Culorile folosite accentuează dramatismul scenei, iar efectul de perspectivă creat de coloane și arcade domină întreaga construcție monumentală. Fresca cu tema "„Răstignirii lui Christos”" se afla într-o încăpere destul de mică a bisericii "Santa Maria Maddalena dei Pazzi" din Florența. Perugino a inclus în pictura sa și coloanele de piatră existente în spațiul încăperii. Datorită acestui "trompe-l
Pietro Perugino () [Corola-website/Science/312224_a_313553]
-
patru sfinți”", sfinții Lorenzo, Ludovico di Tolosa, Ercolano di Brescia și Costanzo di Perugia. Tabloul se găsește în prezent în "Galleria Nazionale dell'Umbria" din Perugia. Pictura intitulată "„Fecioara Maria înconjurată de sfinți”" are în același timp caracter cameral și monumental. De remarcat este construcția sa echilibrată, care este sugerată nu numai de arhitectură, ci și de poziția armonioasă prin simetrie a celor patru sfinți. Tema Fecioarei Maria cu Pruncul Iisus revine în mai multe din picturile lui Perugino. Diferitele asociații
Pietro Perugino () [Corola-website/Science/312224_a_313553]
-
loc aparte îl ocupă Gustav Mahler, care amplifică și mai mult aparatul formal și instrumental al simfoniilor lui Bruckner. Soliști vocali și coruri apar în multe din simfoniile sale: Simfonia a 2-a conține un final care este un imn monumental al ""Învierii"", în a 3-a, în șase părți, intervine o solistă "contralto" și un cor femenin, în a 8-a se intonează tema religioasă ""Veni Creator Spiritus"", a 9-a se termină cu un "adagio" care durează o jumătate
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
este o construcție monumentală, realizată în stil neoclasic francez, ridicată pe baza documentației arhitecților Ernest Doneaud (francez) și Toma T. Socolescu, spre a servi ca Palat al Justiție. Lucrările au început în 1906, dar au fost întrerupte foarte curând, din cauza evenimentelor care nu mai
Palatul Culturii din Ploiești () [Corola-website/Science/311761_a_313090]
-
unor intelectuali notabili din Capitală și din Ploiești, monumentul lui Mihai Eminescu. Este amplasat pe esplanada din apropierea Casei de Cultura a Sindicatelor Ploiești, într-un loc destul de larg și de aerat pentru ca lucrarea să poată fi ușor vazută. Un ansamblu monumental dedicat ing. prof. dr. Carol Nicolae Debie (1904-1992) - director fondator al Institutului Petrochim și om de cultură - a fost dezvelit la 15 mai 2010, la Ploiești, în curtea sediului Institutului de Proiectări pentru Instalații Petroliere și al companiei Petroconsult SRL
Busturi din Ploiești () [Corola-website/Science/311762_a_313091]
-
în regiunile din apropiere. Aceste așezări erau amplasate pe coline sau pe câmpie, unde terenul era fertil și apa era abundentă. Câmpiile, laolaltă cu porturile au avut o importanță din punct de vedere economic și comercial. Incintele impunătoare și palatele monumentale ca cele de la Micene, fortificau masiv acropola de pe malul Khaos, cu monumentala Poartă a Leilor. În anii 1800, un arheolog german, Heinrich Schliemann, era convins că troienii și ahei au existat . Fascinat, cu Iliada în mână, Schliemann a propus să
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
câmpie, unde terenul era fertil și apa era abundentă. Câmpiile, laolaltă cu porturile au avut o importanță din punct de vedere economic și comercial. Incintele impunătoare și palatele monumentale ca cele de la Micene, fortificau masiv acropola de pe malul Khaos, cu monumentala Poartă a Leilor. În anii 1800, un arheolog german, Heinrich Schliemann, era convins că troienii și ahei au existat . Fascinat, cu Iliada în mână, Schliemann a propus să găsească Troia . Bazat pe o descriere în Iliada , Schliemann a găsit un
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
latină antică sau medievală (Sf. Augustin, Thomas de Aquino, Carmina Burana), dar și din literatura franceză (J. J. Rousseau, Rivarol, Ernest Renan) ori din cea germană (J. Grimm, W. von Humboldt, Eugenio Coseriu). A colaborat, de asemenea, la ediții critice monumentale: H. Tiktin, "Rumänisch-deutsches Wörterbuch" (I-III, 1988-1994; Premiul “Timotei Cipariu” al Academiei Române), "Biblia de la București", în seria "Monumenta Linguae Dacoromanorum"(I-III, 1988-1994; Premiul “B. P. Hașdeu” al Academiei Române). din 2011 - Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din 2010
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
România literară”, nr. 12, 2010, p. 6: „Profesor la universitatea ieșeana, unde a construit o foarte modernă școală doctorala și a format generații de cercetători, filolog de faima europeană și de o erudiție impresionantă, angajându se mereu în proiecte ambițioase, monumentale, infatigabilul Eugen Munteanu și a câștigat un binemeritat prestigiu în rândurile publicului cultivat.” 1. Sf. Augustin, De dialectica/Despre dialectica. Ediție bilingva, introducere, note, comentarii și bibliografie, Editura “Humanitas”, București, 1991, 238 p.1 ISBN 973-28-0176-x 2. Sfîntul Augustin, De
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
greco-elvețiană. studiază pictura la Academia de Belle-Arte din București, avându-l ca maestru, printre alți profesori, pe pictorul Camil Ressu. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România de la înființarea acesteia, Țipoia realizează nu numai tablouri, ci și lucrări de artă monumentală și decorativă (mozaic, frescă, tapiserie), restaurează pictura murală din câteva biserici oltenești și frescele din chiliile Mănăstirii Cozia. Alexandru Țipoia și-a prezentat lucrările în peste 10 expoziții personale în timpul vieții și în alte peste 20 expoziții de grup în
Alexandru Țipoia () [Corola-website/Science/311144_a_312473]
-
de poduri și șosele și subdirector la Serviciul tehnic al Primăriei Capitalei. Discipol al unei personalități cu vocație enciclopedică, Bogdan Petriceicu Hasdeu, preia “ștafeta” Vornicului Iordache Golescu (1768-1848) și, firește, ajutat de colaboratori, dezinteresați și cu bunăvoință, alcătuiește o lucrare monumentală însumând circa 7.000 de pagini și cuprinzând, după calculul lui Ovidiu Bârlea, 18.940 de tipuri de proverbe, în volumele I-VII, la care se adaugă încă 4.500 de tipuri incluse in volumele IX si X, plus cele
Iuliu A. Zanne () [Corola-website/Science/311151_a_312480]
-
arta bizantină a suferit foarte puține adăugiri, în ciuda sau poate tocmai din cauza declinului lent al Imperiului. Cu centrul artistic în Constantinopol, arta bizantină este deseori identificată după calitatea materialului folosit și a măiestriei artistului. Această artă a atins apogeul prin monumentalele fresce și mozaicuri realizate în biserici sub formă de dom, (marea majoritate a acestora fiind pierdută, fie din cauza dezastrelor naturale, fie din cauza transformării bisericilor în moschee). Arta celtică a Evului Mediu descrie arta popoarelor celtice din Irlanda și Marea Britanie din
Artă medievală () [Corola-website/Science/311162_a_312491]
-
sozialistischen und kommunistischen Bewegungen seit der dritten französischen Revolution" publicată în 1818 (titlu care arată că noțiunea de comunism nu a fost inventată de Karl Marx și "Geschichte der sozialen Bewegung in Frankreich von 1789 bis auf unsere Tage" lucrare monumentală în trei volume publicată în 1850. Dintre scriitorii mai târzii, Fărcășanu se ocupă Charles Maurras și de scrierile sale de susținere a ideii de monarhie publicate în perioada dinaintea primului război mondial. Alte puncte de vedere analizate sunt cele ale
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
unor culmi rotunjite calcaroase ce au aspect de peneplenă, din care se desprind sub formă de prăpastie pereții cheilor. Apa Bicazului ieșind din "Lacul Roșu" străbate roca în timp ce coboară o mare diferență de nivel. Peisajul aici prezintă pereți de verticali monumentali de stâncă, uneori cu arbori care cresc în mici habitate disponibile. Afluenți Bicazului și-au tăiat în zonă propriile chei - cum sunt cele ale "Lapoșului", "Cupașului", "Șugăului" și "Bicăjelului", înfrumusețate de repezișuri, cascade sau serii de marmite. Culmile acoperite de
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
locale, inițial ar fi fost construită în locul numit "Ocolitura lui Ilișoni" și doar o dată cu sistematizarea și compactizarea așezării, intervenită la sfârșitul secolului al XVIII-lea, a fost adusă pe vatra actuală. După 1938, atunci când se termină și este târnosită biserica monumentală de zid a satului, vechiul lăcaș devine capelă cimiterială, azi servind și ca biserică parohială a satului Zorani, situar la l km de Margina. Peste un fundament și un soclu scund din piatră de carieră s-au așezat tălpoaiele masive
Biserica de lemn din Margina () [Corola-website/Science/311890_a_313219]
-
Ioan Botezătorul și o sfântă", cca. 1504) face referire la perioada târzie de creație a maestrului venețian. La pictarea acestui tablou, Bellini utilizează culori puternice și vii: roșu aprins, nuanțe vii de albastru și de galben. Fiecare personaj primește dimensiuni monumentale datorită peisajului din fundal, care prin culorile sale restrânse, monotone, contastează expresivitatea personajelor. "Madonna cu Pruncul" (1505) fusese la început destinată altarului "San Girolamo", care astăzi nu mai există. În timpul războaielor napoleoniene soldații francezi au desfăcut altarul și au dus
Giovanni Bellini () [Corola-website/Science/311894_a_313223]
-
muzică, precum și un șir de portrete romantico-mistice („Sfântul Sebastian”, seria de „Profeți”, „Apocalipsa”). Corneliu Baba își amintea că Ștefan Szönyi se ducea între cerșetorii din Timișoara pentru a-i imortaliza. Între anii 1940 și 1942, Ștefan Szönyi a realizat fresca monumentală din sala festivă a "Școlii orășenești de meserii" din Timișoara, ce fusese inaugurată în 1900. Fresca are 15 metri lungime și patru metri lățime și a fost restaurată în anii ’80 de pictorul V. Țigu. În 1949, Ministerul Artelor și
Ștefan Szönyi () [Corola-website/Science/311938_a_313267]
-
arhitectura interioară (Tholos din Delphi, Tholos din Epidauros, Templul Atenei din Tegea), fie doar detalii ornamentale (Monumentul lui Lysicrate, Ptolemaion din Samotrace, Mausoleul din Belevi). Începând din secolul al III-lea î.Hr. capitelul corintic este tot mai prezent în arhitectura monumentală a templelor. Un exemplu elocvent îl constituie "Olympieion"-ul din Atena (174 - 164 î.Hr.).
Ordinul corintic () [Corola-website/Science/311963_a_313292]
-
lemn, deșeuri agricole etc.), unele produse ale industriei metalurgice, industriei chimice și a industriei de prelucrare a petrolului (bitum, polimeri, gudroane etc.). După destinație, materialele de construcție se împart în: "Materialele de zidărie" pot fi: La finisarea clădirilor și edificiilor monumentale se folosesc plăci naturale cu factură pilită, șlefuită, lustruită-netedă, mată-catifelată, netedă cu luciu de oglindă ș.a. Este elaborată tehnologia tăierii plăcilor subțiri de granit (25-30 mm grosime) și de marmură (10 mm grosime). Cu ajutorul mașinilor în flux, înzestrate cu instrumente
Materiale de construcție () [Corola-website/Science/311341_a_312670]
-
a fost condusă de Dosoftei, unul dintre fondatorii literaturii noastre naționale, pe bună dreptate considerat "întâiul mare liric românesc". Cercetări filologice recente ne îndreptățesc să considerăm că tocmai în anii petrecuți la Roman a elaborat cea mai mare parte din monumentala lucrare Psaltirea în versuri pe care Dosoftei a tipărit-o în 1673, după strămutarea sa în scaunul mitropolitan al Moldovei. În secolul al XVIII-lea, între 1769-1786, Leon Gheucă a determinat un suflu nou în vatra de cultură de la Episcopia
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
punerea în mormânt a lui Iisus. O piesă cu totul deosebită, ce reține atenția nu atât prin vechimea cât prin valoarea sa artistică este iconostasul catedralei episcopale, executat în 1805 de pictorul Eustatie Altini la cererea episcopului Gherasim Clipa-Barbovschi. Lucrare monumentală de pictură și sculptură, realizată cu multă acuratețe și personalitate expresivă de certă originalitate, îmbrăcând conținutul iconografiei ortodoxe în formele stilistice ale neoclasicismului occidental. Str. Alexandru cel Bun nr. 5, Municipiul Roman - 611065, jud. Neamț Cuprinde județul Bacău și Protopopiatul
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]