12,372 matches
-
narative, în așa fel încît în fiecare dintre acestea un element diferit (persoană, perspectivă, mod) din complexul intermedierii este dominant. Ceea ce determină natura unei anumite situații narative este în primul rînd persoana întîi corespunzătoare unui personaj din roman în situația narativă la persoana întîi, perspectiva externă în situația narativă auctorială și modul reflector în situația narativă personală. Potrivit semnificației sale ca trăsătură generică a narațiunii, termenul intermediere sau conceptul corespunzător din teoria genurilor s-a bucurat de atenție în cea mai
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
acestea un element diferit (persoană, perspectivă, mod) din complexul intermedierii este dominant. Ceea ce determină natura unei anumite situații narative este în primul rînd persoana întîi corespunzătoare unui personaj din roman în situația narativă la persoana întîi, perspectiva externă în situația narativă auctorială și modul reflector în situația narativă personală. Potrivit semnificației sale ca trăsătură generică a narațiunii, termenul intermediere sau conceptul corespunzător din teoria genurilor s-a bucurat de atenție în cea mai mare parte a literaturii de specialitate din ultima
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
din complexul intermedierii este dominant. Ceea ce determină natura unei anumite situații narative este în primul rînd persoana întîi corespunzătoare unui personaj din roman în situația narativă la persoana întîi, perspectiva externă în situația narativă auctorială și modul reflector în situația narativă personală. Potrivit semnificației sale ca trăsătură generică a narațiunii, termenul intermediere sau conceptul corespunzător din teoria genurilor s-a bucurat de atenție în cea mai mare parte a literaturii de specialitate din ultima vreme a școlilor celor mai diverse privind
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
În distincția făcută de Johannes Anderegg între un model de relatare ("Berichtmodell") și un model de narare ("Erzählmodell") al procesului de comunicare literară, existența unui mediator sau a unui transmițător în cadrul celui dintîi este factorul distinctiv principal 9. Intermedierea ("transmiterea narativă") este, de asemenea, punctul de plecare esențial în descrierile fundamentate lingvistic ale tipurilor narative, cum este aceea a lui Seymour Chatman 10, care se bazează pe teoria actelor de limbaj a lui John Austin și John Searle. În lucrarea sa
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
model de narare ("Erzählmodell") al procesului de comunicare literară, existența unui mediator sau a unui transmițător în cadrul celui dintîi este factorul distinctiv principal 9. Intermedierea ("transmiterea narativă") este, de asemenea, punctul de plecare esențial în descrierile fundamentate lingvistic ale tipurilor narative, cum este aceea a lui Seymour Chatman 10, care se bazează pe teoria actelor de limbaj a lui John Austin și John Searle. În lucrarea sa intitulată Linguistics and the Novel (Lingvistica și romanul), Roger Fowler descrie noțiunile "proposition" (aserțiune
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
noțiunile "proposition" (aserțiune) și "modality" (modalitate) ca pe două aspecte ale structurii de profunzime ale propoziției, care ar putea fi, de asemenea, identificate în formă analoagă în structura romanului 11. Modalitatea denotă pur și simplu toate acele caracteristici ale structurii narative ce derivă din intermedierea narațiunii. Intermedierea narațiunii, adică reprezentarea intermedierii, este probabil punctul de plecare cel mai important în configurarea unui conținut de către autorul unei opere narative. Fiecare efort de redare a intermedierii narațiunii sporește literaritatea (Roman Jakobson)12 unui
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
structura romanului 11. Modalitatea denotă pur și simplu toate acele caracteristici ale structurii narative ce derivă din intermedierea narațiunii. Intermedierea narațiunii, adică reprezentarea intermedierii, este probabil punctul de plecare cel mai important în configurarea unui conținut de către autorul unei opere narative. Fiecare efort de redare a intermedierii narațiunii sporește literaritatea (Roman Jakobson)12 unui roman sau a unei povestiri, adică efectul său potențial aparte, ca artefact literar și estetic. Prin urmare, nu este o întîmplare faptul că intermedierea narațiunii este de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ca artefact literar și estetic. Prin urmare, nu este o întîmplare faptul că intermedierea narațiunii este de obicei redată doar minimal în romanul popular. Spre deosebire de autorii romanelor populare, cei ai unor opere care au marcat începutul unei epoci în literatura narativă, cum sînt Don Quijote, Tristram Shandy, Doamna Bovary, Ulise ș.a., și-au consacrat o mare parte a abilităților inovative îndeosebi reprezentării procesului narativ în roman. Realizările narative cum sînt cele menționate anterior contracarează, de asemenea, semnele aparente de epuizare cărora nici un
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
romanul popular. Spre deosebire de autorii romanelor populare, cei ai unor opere care au marcat începutul unei epoci în literatura narativă, cum sînt Don Quijote, Tristram Shandy, Doamna Bovary, Ulise ș.a., și-au consacrat o mare parte a abilităților inovative îndeosebi reprezentării procesului narativ în roman. Realizările narative cum sînt cele menționate anterior contracarează, de asemenea, semnele aparente de epuizare cărora nici un mediu intens folosit nu li se poate opune prea multă vreme. Acest lucru a fost sugerat încă din 1921 în interpretarea făcută
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
romanelor populare, cei ai unor opere care au marcat începutul unei epoci în literatura narativă, cum sînt Don Quijote, Tristram Shandy, Doamna Bovary, Ulise ș.a., și-au consacrat o mare parte a abilităților inovative îndeosebi reprezentării procesului narativ în roman. Realizările narative cum sînt cele menționate anterior contracarează, de asemenea, semnele aparente de epuizare cărora nici un mediu intens folosit nu li se poate opune prea multă vreme. Acest lucru a fost sugerat încă din 1921 în interpretarea făcută de Viktor Șklovski romanului
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
semnele aparente de epuizare cărora nici un mediu intens folosit nu li se poate opune prea multă vreme. Acest lucru a fost sugerat încă din 1921 în interpretarea făcută de Viktor Șklovski romanului Tristram Shandy, ca antidot literar la "familiarizarea" formei narative a romanului, ca "defamiliarizare" a convențiilor formei narative prin "dezvățarea" cititorului cu ajutorul înstrăinării. Este "tipic pentru el să-și demaște propriile tehnici", după cum spune foarte potrivit Șklovski în studiul "Parodia romanului: Tristram Shandy"13. Din punctul de vedere al acestuia
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
folosit nu li se poate opune prea multă vreme. Acest lucru a fost sugerat încă din 1921 în interpretarea făcută de Viktor Șklovski romanului Tristram Shandy, ca antidot literar la "familiarizarea" formei narative a romanului, ca "defamiliarizare" a convențiilor formei narative prin "dezvățarea" cititorului cu ajutorul înstrăinării. Este "tipic pentru el să-și demaște propriile tehnici", după cum spune foarte potrivit Șklovski în studiul "Parodia romanului: Tristram Shandy"13. Din punctul de vedere al acestuia, Sterne folosește înseși anomaliile actului narativ ca instrument
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
convențiilor formei narative prin "dezvățarea" cititorului cu ajutorul înstrăinării. Este "tipic pentru el să-și demaște propriile tehnici", după cum spune foarte potrivit Șklovski în studiul "Parodia romanului: Tristram Shandy"13. Din punctul de vedere al acestuia, Sterne folosește înseși anomaliile actului narativ ca instrument pentru a-l face pe cititor să conștientizeze intermedierea ca trăsătură generică a romanului. Actul narativ este o parte importantă a intrigii și astfel dramatizează intermedierea într-un mod nemaiîntîlnit pînă atunci. Sterne îl lasă pe cititor să
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
spune foarte potrivit Șklovski în studiul "Parodia romanului: Tristram Shandy"13. Din punctul de vedere al acestuia, Sterne folosește înseși anomaliile actului narativ ca instrument pentru a-l face pe cititor să conștientizeze intermedierea ca trăsătură generică a romanului. Actul narativ este o parte importantă a intrigii și astfel dramatizează intermedierea într-un mod nemaiîntîlnit pînă atunci. Sterne îl lasă pe cititor să fie martorul vicisitudinilor incitante din procesul scrierii și asta determină în cele din urmă forma unică a acestui
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pînă atunci. Sterne îl lasă pe cititor să fie martorul vicisitudinilor incitante din procesul scrierii și asta determină în cele din urmă forma unică a acestui roman, prin descrierea amănunțită a aparentei dificultăți pe care Tristram o întîmpină în actul narativ, un act care pare să fie subminat deopotrivă de asocierea liberă a conștiinței naratorului și de bunăstarea sau disconfortul fizic ale acestuia 14. Romanul Ulise al lui James Joyce aparține, la rîndul său, acestei tradiții a defamiliarizării actului narației. Acest
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
alte cuvinte, pe măsură ce încercăm să înțelegem forma neobișnuită pe care intermedierea a căpătat-o aici, noi, în calitate de cititori, sîntem transformați, cîștigăm o nouă dimensiune de experiență ca lectori: "Înțelegerea noastră este exersată și extinsă. Sîntem conduși treptat către o metodă narativă și către o viziune asupra omului (acestea două fiind inseparabile) diferite de cele prezente în ficțiunea anterioară"15. Majoritatea romanelor și poveștilor se situează undeva între aceste inovații semnificative și maniera narativă mai convențională a celor mai multe romane populare, adică se
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și extinsă. Sîntem conduși treptat către o metodă narativă și către o viziune asupra omului (acestea două fiind inseparabile) diferite de cele prezente în ficțiunea anterioară"15. Majoritatea romanelor și poveștilor se situează undeva între aceste inovații semnificative și maniera narativă mai convențională a celor mai multe romane populare, adică se află undeva în intervalul pe care l-am sugerat. Nu este neobișnuit să găsești o diminuare sau o creștere a gradului de intermediere, care apare în cadrul unei singure opere, de exemplu în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
intermediere, care apare în cadrul unei singure opere, de exemplu în romanul Un colind de Crăciun al lui Dickens, precum și în operele unui autor privite în ansamblu. De regulă, putem observa o anumită scădere, o relaxare a intensității cu care actul narativ este mînuit în intervalul dintre punctul inițial și cel final ale unui roman și între operele timpurii și cele de maturitate ale unui autor. Procesul opus este, de asemenea, posibil, deși mult mai rar, așa cum este vizibil, de exemplu, în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în intervalul dintre punctul inițial și cel final ale unui roman și între operele timpurii și cele de maturitate ale unui autor. Procesul opus este, de asemenea, posibil, deși mult mai rar, așa cum este vizibil, de exemplu, în evoluția stilului narativ al lui James și desigur al lui Joyce. Acest fenomen, care pînă acum abia dacă a fost observat ca problemă generală a artei narative, va fi discutat în continuare în relație cu conceptele de "dinamizare a situației narative" și "profil
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
este, de asemenea, posibil, deși mult mai rar, așa cum este vizibil, de exemplu, în evoluția stilului narativ al lui James și desigur al lui Joyce. Acest fenomen, care pînă acum abia dacă a fost observat ca problemă generală a artei narative, va fi discutat în continuare în relație cu conceptele de "dinamizare a situației narative" și "profil narativ". Termenii precum "intensitate", "relaxarea tensiunii" și "entropie", fiind folosiți în relație cu reprezentarea intermedierii în situațiile narative, necesită aici o scurtă explicație. Nivelul
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
evoluția stilului narativ al lui James și desigur al lui Joyce. Acest fenomen, care pînă acum abia dacă a fost observat ca problemă generală a artei narative, va fi discutat în continuare în relație cu conceptele de "dinamizare a situației narative" și "profil narativ". Termenii precum "intensitate", "relaxarea tensiunii" și "entropie", fiind folosiți în relație cu reprezentarea intermedierii în situațiile narative, necesită aici o scurtă explicație. Nivelul, proporția sau gradul energiei pe care o cer cele mai multe feluri de producții literare sînt
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
al lui James și desigur al lui Joyce. Acest fenomen, care pînă acum abia dacă a fost observat ca problemă generală a artei narative, va fi discutat în continuare în relație cu conceptele de "dinamizare a situației narative" și "profil narativ". Termenii precum "intensitate", "relaxarea tensiunii" și "entropie", fiind folosiți în relație cu reprezentarea intermedierii în situațiile narative, necesită aici o scurtă explicație. Nivelul, proporția sau gradul energiei pe care o cer cele mai multe feluri de producții literare sînt greu dacă nu
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
observat ca problemă generală a artei narative, va fi discutat în continuare în relație cu conceptele de "dinamizare a situației narative" și "profil narativ". Termenii precum "intensitate", "relaxarea tensiunii" și "entropie", fiind folosiți în relație cu reprezentarea intermedierii în situațiile narative, necesită aici o scurtă explicație. Nivelul, proporția sau gradul energiei pe care o cer cele mai multe feluri de producții literare sînt greu dacă nu imposibil de măsurat. Cele mai obișnuite forme narative dintr-o anumită perioadă, cu alte cuvinte normele narative
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
fiind folosiți în relație cu reprezentarea intermedierii în situațiile narative, necesită aici o scurtă explicație. Nivelul, proporția sau gradul energiei pe care o cer cele mai multe feluri de producții literare sînt greu dacă nu imposibil de măsurat. Cele mai obișnuite forme narative dintr-o anumită perioadă, cu alte cuvinte normele narative istorice, și gradul de abatere a unei anumite opere narative de la aceste norme oferă niște criterii pentru evaluarea gradului și intensității energiei creatoare consumate. În ceea ce privește romanul victorian, această normă este legată
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
narative, necesită aici o scurtă explicație. Nivelul, proporția sau gradul energiei pe care o cer cele mai multe feluri de producții literare sînt greu dacă nu imposibil de măsurat. Cele mai obișnuite forme narative dintr-o anumită perioadă, cu alte cuvinte normele narative istorice, și gradul de abatere a unei anumite opere narative de la aceste norme oferă niște criterii pentru evaluarea gradului și intensității energiei creatoare consumate. În ceea ce privește romanul victorian, această normă este legată atît de situația narativă auctorială, cît și de forma
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]