3,927 matches
-
pleda pentru o abordare “creativă a creativității” în cadrul procesului didactic, amintim faptul că nu trebuie omis factorul “blocaj”, aspect privit ca indice frenator sau 18 obstrucționant în calea dezvoltării creativității copilului. Blocajele pot fi de mai multe tipuri: culturale (conformismul, neîncrederea, stereotipia, păstrarea tradiției); metodologice (metode tradiționale, fixitate funcțională, critica prematură, rigiditatea tiparelor, blocarea programelor creative); de ordin psihologic (emoțional: teama de eșec, descurajare rapidă, teama de ridicol, teama de risc, neîncredere, dependență față de alții, superficialitate); perceptive, ca modalitate de abordare
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurora Maria GĂINESCU, Florentina GENERALU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93134]
-
Blocajele pot fi de mai multe tipuri: culturale (conformismul, neîncrederea, stereotipia, păstrarea tradiției); metodologice (metode tradiționale, fixitate funcțională, critica prematură, rigiditatea tiparelor, blocarea programelor creative); de ordin psihologic (emoțional: teama de eșec, descurajare rapidă, teama de ridicol, teama de risc, neîncredere, dependență față de alții, superficialitate); perceptive, ca modalitate de abordare a unei situații: incapacitatea de a distinge între cauză și efect, de a defini o problemă, negarea existenței unei probleme, îngustarea punctului de vedere, perceperea cu dificultate a unor idei/relații
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurora Maria GĂINESCU, Florentina GENERALU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93134]
-
influența anumite decizii care privesc procesul educațional . Absența sau indiferența părinților în ceea ce privește problemele educaționale ale copilului vine în opoziție cu ideea de integrare sau incluziune. în acest sens apar o serie de dificultăți cauzate de atitudinea de reținere sau de neîncrederea părinților care sunt tributari unor reprezentări/mentalități eronate cu privire la viața și evoluția școlară a unui copil cu cerințe speciale. Având în vedere perspectiva învățământului de tip incluziv, părinții au dreptul să-și exprime propria viziune asupra modului de funcționare a
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
atribute mai mult sau mai puțin obiective, creatorul local se află în raport de subsidiaritate față de centrul care impune valorile culturale, și deși este preocupat de aceste valori, nu le poate influența, prezența sa fiind ori ignorată, ori tratată cu neîncredere. Se impune însă o distincție netă între intelectualii care au șansa de a se afirma în capitală sau în afara granițelor, traversând astfel procesul de deprovincializare, și intelectualii ce activează pe plan local, încercând să își facă auzite vocile de la tribuna
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
diverselor activități artterapeutice, dezvăluie personalitatea copilului și problema cu care acesta se confruntă. Stilul caracteristic de a se implica în general în diverse activități este oferit de modul în care copilul se angajează în activitatea artistică. Stima de sine scăzută, neîncrederea în sine este evidentă în cazul copiilor care cer explicații suplimentare din partea consilierului și îi solicită în permanență permisiunea. Personalitatea elevului se relevă și prin materialul din care acesta își confecționează produsul și subiectul produsului. Nivelul stimei de sine a
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ioana UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93166]
-
frății cultice ce cuprindea de la cîteva zeci de indivizi la cîteva zeci de mii sau chiar mai mult. De multe ori ele nu erau recunoscute public de jurisdicția imperiului roman și își desfășurau activitatea în domeniul privat fiind privite cu neîncredere de către putere pentru că în ascuns se constituiau în centre de conspirație și tîlhărie așa cum a fost și iudeo-creștinis-mul pînă în anul 381, cînd prin lovitură de stat a ajuns religie oficială. Acest adevăr istoric și semantic este dovedit chiar de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de acum un loc recunoscut în istoria modernă, în schimb modernitatea nu și-a făcut încă un loc semnificativ în gîndirea ortodoxă. Vorbind despre tipologia spirituală a ramurilor creștine, fiecare cu geniul, dar și cu limitările ei, André Scrima menționează neîncrederea în istorie a ortodoxiei, teama ei că ar putea fi distrasă dacă acordă atenție creatoare istoriei de la contemplarea extatică a Originii, spre care conduc mistica și liturgica Răsăritului. Dar această orientare polară riscă să rămînă doar o moștenire neexploatată și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
am admite că ar fi posibilă o cooperare cu cei din apropiere, pentru realizarea condițiilor de supraviețuire, aceasta nu ar putea fi decât temporară. În absența unei puteri suverane, societatea naturală s-ar dezmembra la prima amenințare externă, iar concurența, neîncrederea și setea de glorie ar duce la ruina convențiilor, chiar și în absența unei amenințări externe. Prin urmare, starea naturală de egalitate înseamnă, pe de o parte, teama reciprocă și universală de moarte, iar pe de altă parte dreptul fiecăruia
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
timp reprezentantul unui anumit tip de societate pe care Macpherson o numește "societatea de piață generalizată"104. Toate exemplele pe care le aduce Hobbes pentru a explica pricina dezbinării dintre oameni sunt legate de viața în comun: concurența pentru câștig, neîncrederea în ceilalți pentru siguranța personală, dorința de glorie sau reputație. Aceste trei cauze ale discordiei, Hobbes le vede la lucru în toate tipurile de societate imaginabile. Dar ele nu capătă un caracter destructiv decât acolo unde nu există o putere
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
aviditate, ambiție sau, altfel spus, de iubirea nelimitată de sine. Monarhul lui Hobbes rămâne în starea de natură, prin urmare acțiunile lui sunt dictate nu numai de rațiune, ci și de cele trei pasiuni care sunt sursă de conflict: concurența, neîncrederea și gloria. Dacă pasiunile nu sunt îngrădite de legi constante și generale, parțialitatea în favoarea propriei persoane antrenează corupția și degenerarea oamenilor. În această situație are loc pervertirea obligației naturale și raționale de a conserva viața și proprietatea (obligație pe care
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
atîta dezinvoltură și plăcere. Atitudinea mea în fața acestor mici provocări a fost ambiguă, ca să folosesc un eufemism. Primul impuls care m-a stăpînit, pentru a dezambiguiza puțin sensurile, s-a numit împotrivire. Id est: contra. Sînt multe motive care determină neîncrederea, poate nu numai a mea, în aceste jocuri de living sau obiceiuri practicate la nu știu ce picnic ori party. Avem de-a face cu probe instant, relative, rod mai mult al preferințelor și nu al valorii, opțiuni care își modifică țintele
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
societățile occidentale (Bădescu, 2003b). Constrângerile specifice sistemului politic comunist, bazat pe controlul strâns al relațiilor sociale, pe control și mobilizare de tip ideologic și represiune nu puteau să nu ducă la un tip de societate lipsită de spontaneitatea relațiilor sociale. Neîncrederea, atomizarea socială, imposibilitatea cooperării susținute ar putea fi datorate tipului special de relații pe care oamenii le aveau în comunism (Völker și Flap, 2001). Nivelul scăzut al încrederii și al cooperării înregistrat astăzi în regiune de diverse sondaje de opinie
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
nu vor produce suficiente presiuni pentru a determina un răspuns pozitiv din partea sistemului politic. Acesta va funcționa fără legătură cu dorințele cetățenilor și va fi dominat cel mai probabil de ineficiență și corupție. Astfel, el va genera la rândul lui neîncrederea, dezamăgirea și neimplicarea cetățenilor. În acest scop, am analizat cultura politică din România urbană. Această cultură politică este una mai puțin civică decât lasă să se înțeleagă de obicei disprețul față de lumea rurală, văzută adesea ca o povară în calea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
între aceste regiuni, atât în ceea ce privește performanța instituțională, cât și referitor la nivelul de participare cetățenească, de comunitarism civic. Corelația pe care o stabilește în cazul regiunilor italiene face ca performanța instituțională să fie legată de capitalul social: regiunile caracterizate de neîncredere, atomizare socială, prezintă și performanțe slabe ale instituțiilor regionale și locale. Pentru Putnam, capitalul social este agregarea unor forme de sociabilitate definite de norme, încredere și rețele sociale care facilitează cooperarea între indivizi. În definiția pe care acesta o acordă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
să fie auto-regenerante și cumulative. Acele cercuri fericite conduc la echilibre sociale, cu niveluri înalte de cooperare, încredere, reciprocitate, angajament civic și bunăstare colectivă. Aceste trăsături definesc comunitatea civică. Absența acestor trăsături din comunitățile necivice este și ea auto-regenerantă. Înșelăciunea, neîncrederea, eschivarea, exploatarea, izolarea, dezordinea și stagnarea se intensifică una pe cealaltă, într-o atmosferă sufocantă a cercurilor vicioase" (Putnam, 2002: 199). Diferența dintre dezvoltarea Nordului și Sudului par să vină tocmai din diferența dintre angajamentul civic din cele două regiuni
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
fiind benefice întregii societăți, în activități precum strângeri de fonduri pentru acțiuni spitalicești sau caritabile, folosirea în comun a diverse resurse limitate, discuții de interes comunitar. Teoria sa vizează tocmai presupusa degradare a sociabilității americane și proliferarea atitudinilor de alienare, neîncredere și egoism (Putnam, 1995a). Pe scurt, Putnam face următoarea constatare: un număr important de indicatori demonstrează faptul că în Statele Unite a avut loc începând cu mijlocul anilor '60 un declin radical al capitalului social. După o creștere semnificativă în secolul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cetățenilor. Participarea la asociații voluntare (o resursă politică în sine) deschide acele cercuri fericite ce conduc la echilibre sociale, cu niveluri înalte de cooperare, încredere, reciprocitate, angajament civic și bunăstare colectivă. Contrariul ar fi un tablou sumbru în care înșelăciunea, neîncrederea, eschivarea, exploatarea, izolarea, dezordinea și stagnarea se intensifică una pe cealaltă, într-o atmosferă sufocantă a cercurilor vicioase. Studiile despre consolidarea democrației în Europa Centrală și de Est s-au concentrat prea mult asupra designului instituțional și a comportamentului elitelor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
fost scutite de scăderea încrederii. Ceea ce a contat a fost nu doar performanța lor obiectivă, cât schimbarea de valori în perioada post-industrială, cu accentul pus pe erodarea autorității, expresia specificității individuale și noile forme de participare democratică (Inglehart, 1977). Desigur, neîncrederea în politicieni poate fi văzută și ca un semn al vitalității democrației. Când însă neîncrederea se răsfrânge asupra sistemului democratic, legitimitatea sa este afectată. Cum arată Dalton, încrederea în funcționarea democrației dar și în idealul democratic nu pare să se
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cât schimbarea de valori în perioada post-industrială, cu accentul pus pe erodarea autorității, expresia specificității individuale și noile forme de participare democratică (Inglehart, 1977). Desigur, neîncrederea în politicieni poate fi văzută și ca un semn al vitalității democrației. Când însă neîncrederea se răsfrânge asupra sistemului democratic, legitimitatea sa este afectată. Cum arată Dalton, încrederea în funcționarea democrației dar și în idealul democratic nu pare să se fi erodat de-a lungul timpului. La fel, reforma graduală a societății occidentale nu a
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
exemplu pe experiențele de socializare și mai ales cooperare voluntară în asociații, situații care facilitează contactul dintre indivizi diferiți din multe puncte de vedere; fie raționale, bazate pe măsurarea performanței politice de către cetățeni, care reacționează ca atare prin încredere sau neîncredere față de performanța instituțiilor politice. Revenind la legătura dintre tipurile de încredere socială și instituțională ea este mai puțin probabil de detectat la nivel individual, cât la nivel agregat (Newton și Norris, 2000). Mai mult, la nivel individual au fost semnalate
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
17,7 17,1 Dacă participarea în asociații voluntare se leagă oarecum de o mai mare încredere în deținătorii funcțiilor respective (r = 0,089, p < 0,001, N = 2195), competența politică nu se dovedește legată de o mai mare încredere. Neîncrederea în politicieni se leagă însă de neîncrederea în deținătorii funcțiilor locale de autoritate (r = 0,565, p < 0,001, N = 1871). Neîncrederea nu afectează în mod egal diferitele categorii profesionale. Ea este vizibil mai mare în cazul judecătorilor, angajaților primăriei
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
asociații voluntare se leagă oarecum de o mai mare încredere în deținătorii funcțiilor respective (r = 0,089, p < 0,001, N = 2195), competența politică nu se dovedește legată de o mai mare încredere. Neîncrederea în politicieni se leagă însă de neîncrederea în deținătorii funcțiilor locale de autoritate (r = 0,565, p < 0,001, N = 1871). Neîncrederea nu afectează în mod egal diferitele categorii profesionale. Ea este vizibil mai mare în cazul judecătorilor, angajaților primăriei sau politicienilor locali, și mai redusă în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
0,089, p < 0,001, N = 2195), competența politică nu se dovedește legată de o mai mare încredere. Neîncrederea în politicieni se leagă însă de neîncrederea în deținătorii funcțiilor locale de autoritate (r = 0,565, p < 0,001, N = 1871). Neîncrederea nu afectează în mod egal diferitele categorii profesionale. Ea este vizibil mai mare în cazul judecătorilor, angajaților primăriei sau politicienilor locali, și mai redusă în cazul medicilor, profesorilor sau jurnaliștilor. Atunci când estimăm prin analiză factorială dimensiunile încrederii în toate categoriile
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
egal diferitele categorii profesionale. Ea este vizibil mai mare în cazul judecătorilor, angajaților primăriei sau politicienilor locali, și mai redusă în cazul medicilor, profesorilor sau jurnaliștilor. Atunci când estimăm prin analiză factorială dimensiunile încrederii în toate categoriile luate împreună, descoperim că neîncrederea în medici, profesori, jurnaliști, polițiști și judecători formează o componentă, în timp ce neîncrederea în politicieni, oameni de afaceri, consilierii locali, primar și angajații primăriei o altă componentă. Ceea ce pare să fie caracteristic ultimei componente este caracterul politic. Dacă legăturile dintre lumea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
angajaților primăriei sau politicienilor locali, și mai redusă în cazul medicilor, profesorilor sau jurnaliștilor. Atunci când estimăm prin analiză factorială dimensiunile încrederii în toate categoriile luate împreună, descoperim că neîncrederea în medici, profesori, jurnaliști, polițiști și judecători formează o componentă, în timp ce neîncrederea în politicieni, oameni de afaceri, consilierii locali, primar și angajații primăriei o altă componentă. Ceea ce pare să fie caracteristic ultimei componente este caracterul politic. Dacă legăturile dintre lumea afacerilor și cea politică sunt o resursă atât pentru candidați cât și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]