4,685 matches
-
2 și 3 din Cartea Genezei ne arată de la sine că acest concept nu era cunoscut înainte de Deutero-Isaia. Articulându-se în principal din perspectiva alungării primilor doi oameni din paradisul pământesc, discursul din Gen 2-3 răspunde la întrebările cu privire la pierderea nemuririi (Barr 1993), munca istovitoare a muncitorilor săraci sau a zilierilor pe pământul arid de pe colinele și din podișul Canaanului, durerile femeii în timpul nașterii, munca sa obositoare și dependența de soțul nu întotdeauna înțelegător. Dar în primul capitol al Genezei, capitolul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
unei victorii posibile realizate cu ajutorul triumfului jocului. Jocul începe ca o distracție (patinajul artistic în România s-a transformat în 1874 la Cluj în Asociație sportivă) și devine o instituție a statului. Sportul reprezintă o frormă deviantă a credinței în nemurire. Formele de defulare ale masei de spectatori, ca manifestare a plăcerii și a violenței, sunt determinate fie de constrângeri, fie de nevoia de manifestare a identității, ori a voinței de putere a mulțimilor, care se manifestă prin asemănarea/similitudine, datorate
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
foc, iar gloria pe pământul puțin locuit este mărginită și îndeamnă omul superior să năzuie la gloria veșnică. Trupul e muritor, dar sufletul este zeu și, cultivând, în cetate, virtutea se înalță, în cele din urmă, la cer, sălaș al nemuririi. Ficțiunea lui Cicero este dependentă, evident, de imaginarul lui Platon. Filosoful grec, în lucrarea sa De re publica, pune pe Socrate să relateze istorioara lui Er despre pedepsele și recompensele din viața de dincolo bazate pe viciile și virtuțile din
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
lui Cicero au cucerit cititorii încă din antichitate și Vergilius a valorificat aceste idei filosofice în Eneida, c. VI-a, unde pater Anchise dezvăluie viitorul Romei. Cicero, prin narația lui Scipio, rezumă doctrine filosofice din vremea sa despre destinul și nemurirea sufletului omenesc. Întâlnim idei stoice (divinitatea e sufletul lumii din care emană sufletele individuale) și idei epicureice (filosofia astrală) dar și idei neoplatonice (nemurirea sufletului și cultivarea virtuții care asigură nemurirea). Cicero, prin forța de reprezentare cosmică și prin și
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
viitorul Romei. Cicero, prin narația lui Scipio, rezumă doctrine filosofice din vremea sa despre destinul și nemurirea sufletului omenesc. Întâlnim idei stoice (divinitatea e sufletul lumii din care emană sufletele individuale) și idei epicureice (filosofia astrală) dar și idei neoplatonice (nemurirea sufletului și cultivarea virtuții care asigură nemurirea). Cicero, prin forța de reprezentare cosmică și prin și prin stilul său înalt, rivalizează cu Platon. Ideile ciceroniene au sorginte variată, dar valorificarea lor poartă pecete romană. Cicero respiră sentimente pure și nobile
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
rezumă doctrine filosofice din vremea sa despre destinul și nemurirea sufletului omenesc. Întâlnim idei stoice (divinitatea e sufletul lumii din care emană sufletele individuale) și idei epicureice (filosofia astrală) dar și idei neoplatonice (nemurirea sufletului și cultivarea virtuții care asigură nemurirea). Cicero, prin forța de reprezentare cosmică și prin și prin stilul său înalt, rivalizează cu Platon. Ideile ciceroniene au sorginte variată, dar valorificarea lor poartă pecete romană. Cicero respiră sentimente pure și nobile, îndeamnă omul să cultive virtutea, să practice
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
în corpurile alese în funcție de comportamentul moral din ultima lor viață (I, 9, 4-5). Macrobius preia, în spiritul tradiției pythagoreice și orphice, teoria metempsihozei, teoriile adiacente platoniciene (reamintirii - ; reîncarnare - ), miturile eschatologice în sprijinul unei doctrine neoplatoniciene. Antagonismul suflet - trup, unitatea și nemurirea sufletului este rezolvată de Macrobius prin supunerea lui la renașteri ciclice într-un corp care este sursa tuturor relelor (expresia platoniciană corp/temniță - Crat. 400a; Phaid. 62b preluată și de Macrobius (Comm. I, 10, 3)). Scopul vieții devine , adică pregătirea
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
zeițele destinului, poetul însuși asemănând gestul acesta al său cu al lui Hölderlin (Acum către Parce, ca Hölderlin mă tângui...), din perspectiva aflării la mijlocul zodiei, pentru ca finalul să reformuleze eminesciana dorință sacrificială a lui Hyperion adresată demiurgului: Reia-mi al nemuririi nimb / Și focul din privire, / Și pentru toate dă-mi în schimb / O oră de iubire. Indirect, poemele lui Radu Cârneci exprimă atavicul efort de refacere a androginului, mit ale cărui ecouri se regăsesc de mai multe ori în carte
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
un uger / nemuls etc.). Poetul selectează segmente ale realității, cărora le dezvăluie sensuri, definindu-le (Izvoarele au un limbaj strict./ Ele ne silesc să-ngenunchem / spre a ne răpi setea. / Înzestrate cu ea vorbesc ori tac. // Și nu cunoaștem altă nemurire sau: Lunecând de la o țară la alta / de la un mileniu la altul / piatra cum un melc etc.), iar titlurile multora dintre ele par a preceda articole de dicționar, cărora le conferă un alt statut: Estetism, Piatra, Dificultate, Plimbare, Trepte, Madrigal
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
nostalgia neîmplinirii visurilor, și recunoașterea zădărniciei impuse de conștiința limitelor de multe feluri ale omului: sunt învins cu fiecare carte / în fiecare rând ce-l scriu fără ecou, dar poetul știe că, în esență, în ciuda tuturor dezamăgirilor, chiar dacă, de pildă, nemurirea n-a fost niciodată partea tare / a iubirii aici pe pământ, el, spre deosebire de ceilalți, are, cum spunea marele Arghezi, leacul mare-al morții tuturor, arta. De la înălțimea celor șaptezeci de ani ai săi, poetul face un bilanț, de fapt reiterează
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
marea / iar tu într-un val, încât nu-ți vei mai pierde / niciodată viața / i se șoptește-n adânc. Cu alte cuvinte, revenind mereu la Eminescu (răzbat și aici ecouri din Memento mori: Din agheazima din lacul ce te-nchină nemurirei / E o picătură-n vinul poeziei ș-a gândirei...), în artă e salvarea de timp și de trecerea lui, chiar dacă, adesea, scrisul fiecăruia în marea artei nu se mai poate citi ori poemul nu se mai vede / un cerc enorm
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
O albie de râu suntem, cu reflecțiile universului în oglinda de la suprafață și cu mirosul mâlului hrănitor de la fund. Viața este o despărțire permanentă de viață. Dragostea? O psihopatie lirică. În fața condiției nemiloase de muritor, omul a ajuns să critice nemurirea, să și-o imagineze ca pe o pedeapsă și să facă din tragedia morții ceva vesel, eliberator ( vezi vulpea și strugurii). * Ai putea face o listă a bucuriilor? Și dacă da, cât de lungă ar fi? * Cică există o țară
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93037]
-
visează nemuritor din egoism. Vă dați seama că pe un pământ gemând de oameni nemuritori, prima grijă a celor care trăiesc ar fi să nu mai permită nașterea altor oameni, să-i ucidă pe cei care ar veni pe lume. Nemurirea ar sfârși prin a ne face călăi. Am avea un pământ populat de călăi nemuritori. Ceea ce n-a reușit moartea, să facă din crimă condiția vieții, ar reuși nemurirea. De fapt, chiar entuziasmul meu în fața punctualității soarelui ascundea o capcană
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
oameni, să-i ucidă pe cei care ar veni pe lume. Nemurirea ar sfârși prin a ne face călăi. Am avea un pământ populat de călăi nemuritori. Ceea ce n-a reușit moartea, să facă din crimă condiția vieții, ar reuși nemurirea. De fapt, chiar entuziasmul meu în fața punctualității soarelui ascundea o capcană. Minutul acela de lumină se oferea cu egală generozitate victimei și călăului. Biruințele noastre fragile și efemere, când le obținem, înseamnă mai mult decât marșul exact, invincibil și nepăsător
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
ricești cu care mă (și ne) seduce de atâta amar de vreme? De unde refuzul ăsta de a-și însuma editorial pitorescul mucalit, încercănarea de dandy, revoltele suave, parșivenia și, deopotrivă, cumințenia de sangvin melancolic? Revin și zic: lăsați-i clipei nemurirea șăgalnic presupusă, însă dați și efemerului șansa perpetuării. Și a verificării în timp. Poate că nu va rămâne nimic. Dar poate că-i este menit să dureze. 22 septembrie 2011 Cu Dilema la Alba Iulia Când Mircea Vasilescu m-a
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
întâlnirea cu publicul din Sala Unirii: cu ce sentiment, cu ce senzație, în ce stare scrieți? Firește, suava cititoare aștepta mărturisiri la nivelul enthousiasmos ului de altă dată: scriem în transă, în delir, cu gândul la dialogul cu Tradiția, la nemurirea sufletului etc. Când colo, noi scriem sub presiunea edito rului, a banilor, a dead line-ului blestemat de la gazetă, a gene roa selor burse elvețiene, germano-vieneze ș.a.m.d. Una peste alta, a fost un început promițător, sper eu, pentru
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mari care nu reușeau să se maturizeze. Preferau să imite ce observau la oameni, fără să se ridice peste limitele parodiei. Încă nu eram pregătit să pricep că tocmai această capacitate a lor de a rămâne copii mari le asigura nemurirea. Deoarece, rămânând copii, nu descopereau moartea. Luam din legende coaja, fără să ajung la miez. Apoi, am trecut și printr-o etapă de frondă. Mă uimiseră îndrăznelile unor autori moderni, ca Gide sau Anouilh, care n-au ezitat să-l
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
noaptea și nu treve aproape niciodată prin dreptul unui spital. Verbul romanticului: a dori. Verbul clasicului: a trebui. Ambiția romanticului: să nu admită o viață în care el să existe, iar lucrul iubit să nu existe. Ambiția clasicului: să caute nemurirea în ceea ce moare. Ora rituală a romanticului: miezul nopții. Ora rituală a clasicului: amiaza. Boala romanticului: leucemia. Boala clasicului: scleroza. Romanticul știe că soarele are și o față neagră. Clasicul e convins că orice deznădejde are un versant luminos. Tocmai
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Cât de clar e procesul lui Socrate? Fiecare generație simte nevoia să-l ia de la capăt, să-l rejudece, să înțeleagă verdictul. Și mereu rămâne ceva ne-spus. Limpede e doar că moartea lui Socrate ocupă un 1oc important în nemurirea lui Socrate. Sau cât de limpede vi se pare moartea lui Icar? Să reconstituim faptele. Așadar, Dedal, constructorul labirintului, și fiul său vor să evadeze din labirint, unde au fost închiși din ordinul regelui Minos. Meșterul cel mai înzestrat al
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
acum după adevăr. Dar adevărul, dragă prietene, e plictisitor la culme. Nemaiașteptând nimic nici de la dragoste, nici de la castitate, m-am gândit că-mi mai rămânea desfrâul, care înlocuiește de minune dragostea, face râsetele să amuțească, tăcerea să coboare, dăruind nemurirea. Pentru cel ajuns la un anume grad de beție lucidă și care, culcat noaptea târziu între două femei de stradă, se simte golit de orice dorință, speranța nu mai e o tortură; spiritul său domnește peste toate timpurile, iar durerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
a nu dori ca prețiosul obiect al dragostei mele să nu dispară niciodată. Și cum în stare de trezie, dacă ai ajuns să te cunoști cât de cât, ți-e peste putință să vezi de ce i-ar fi fost dăruită nemurirea unei maimuțe desfrânate, nu-mi mai rămânea decât să-mi procur succedanee de nemurire. Fiindcă doream viața veșnică, mă culcam cu târfe și beam nopți întregi. Dimineața, bineînțeles, simțeam în gură gustul amar al condiției mele de făptură muritoare. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
cum în stare de trezie, dacă ai ajuns să te cunoști cât de cât, ți-e peste putință să vezi de ce i-ar fi fost dăruită nemurirea unei maimuțe desfrânate, nu-mi mai rămânea decât să-mi procur succedanee de nemurire. Fiindcă doream viața veșnică, mă culcam cu târfe și beam nopți întregi. Dimineața, bineînțeles, simțeam în gură gustul amar al condiției mele de făptură muritoare. Dar ore în șir plutisem, preaferice, la mari înălțimi. Voi îndrăzni oare să vă mărturisesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
acel prea fericit dezmăț. Dar și de data asta am întâlnit o piedică în mine. A început să mă doară ficatul și m-a răzbit o oboseală îngrozitoare, care nu mi-a trecut nici până azi. Ne jucăm de-a nemurirea și, după câteva săptămâni, ne pomenim că abia ne mai putem târî de la o zi la alta. Singurul folos al acestei experiențe, după ce-am renunțat la isprăvile mele nocturne, a fost acela de a-mi fi făcut viața mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
te cuprinde la sfârșitul unui vis șimi pune în valizuța mea, adesea neîncăpătoare, proiectul unei noi cărți! Plec din apartamentul său de pe malul drept al Bahluiului, copleșit de îndrăzneala acestui om decis să împingă iarăși bolovanul lui Sisif pe panta nemuririi. Grea viață și-a asumat! Publicat în revista Onix nr.1, 2011, Dublin, Irlanda Și în Ion N. Oprea - - Omagiu Editura PIM Iași, 2012
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93061]
-
aceea de aur... când puneam în practică gândurile și ne aventuram la un drum oarecare. S-a dus demult vremea primei noastre tinereți, „când eram mai tineri și la trup curați”, vorba poetului bârlădean Cezar Ivănescu, trecut în neființă și nemurire încă de anul trecut pe la sfârșitul lui aprilie. A trecut cam de mult vremea aceea fierbinte, clocotitoare din anii adunărilor noastre de promoție atât de emoționante din anii 1974-1987, ultima consemnând jubileul nostru de 50 de ani de la absolvire. Ce
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]