15,607 matches
-
nr. 1096 din 31 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului (gând de zi 31) zvâcnește timpul în grota necunoașterii izbucnește lumina în plin de gânduri tulburător de frumoase ilizibile cuvintele se aștern pe mantia sărbătorilor colbul drumului își ascunde grăunțele de nisip în poala hotarului frontierele sunt deschise în inimile oamenilor de unde atâta rostire când tăcerea-fluid al bucuriei răspândește boabe de grâu în inima pământului și ascultarea devine pas din pas în darul sfânt al omului câte umbre își mai târăsc tâmplele
ZVÂCNEŞTE TIMPUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347613_a_348942]
-
și cu o grădină de vară în spatele lui plină de copaci și verdeață, foarte frumos amenajată. A văzut că pe o scenă erau instalate și instrumente muzicale, deci avea și orchestră. Până la apă erau doar vreo treizeci de metri, iar nisipul era fin și plaja bine îngrijită. Camera era cu două paturi, frumos mobilată, cu baie proprie și la etajul doi din cinci câte avea hotelul în afara parterului, unde erau birourile administrative, recepția și lifturile. Restaurantul era cu intrarea din grădină
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
de soare pe nas, șepcuța să-i protejeze capul și soluțiile antisolare alături de carte în aceeași geantă încăpătoare. Porni agale pe cărarea cu dale din beton sau plăci din piatră calcaroasă, coborî prin mijlocul grădinii direct pe faleză, apoi pe nisipul aglomerat la acea oră de turiștii hotelului umplut până la refuz. Își alese un loc cât mai aproape de apă, să-i simtă nu numai răcoarea, ci și mirosul de alge. Îi plăcea la mare. Mai fusese o dată la o cunoștință din
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
mare. Mai fusese o dată la o cunoștință din Mangalia o săptămână și de atunci dorea mereu să revină, dar la hotel, să nu mai deranjeze pe nimeni. Soarele își urma demult traseul pe bolta cerească și își trimitea săgețile peste nisipul fierbinte al dimineții. Când Ana pășea pe nisip, simțea cum o ard tălpile. Dacă acum la zece jumătate este așa, oare la ora prânzului cum va fi? se întreba ea. De asemeni și Cristina era la fel de încântată de cazare, de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
Mangalia o săptămână și de atunci dorea mereu să revină, dar la hotel, să nu mai deranjeze pe nimeni. Soarele își urma demult traseul pe bolta cerească și își trimitea săgețile peste nisipul fierbinte al dimineții. Când Ana pășea pe nisip, simțea cum o ard tălpile. Dacă acum la zece jumătate este așa, oare la ora prânzului cum va fi? se întreba ea. De asemeni și Cristina era la fel de încântată de cazare, de colega de cameră și mai ales de mare
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
Nu au stat pe plajă mai mult de jumătate de oră, restul bălăcindu-se în apa mai rece. Cât Ana era sub duș, Cristina a intrat și ea în baie să se spele pe față. Observând că Ana mai are nisip pe spate, a încercat să i-l îndepărteze cu buretele, fără să o atenționeze în prealabil. Mâna fetei simțită instantaneu pe spate, o surprinse ca o electrocutare pe Ana. Se înfioră brusc, corpul i se rigidiză și se întoarse rapid
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
cu fața spre Cristina, le-a surprins pe amândouă privindu-se uimite una la alta. - Ce-mi faci...? îngăimă Ana în șoaptă. - Nimic.... răspunse Cristina, uimită de reacția Anei la gestul său nevinovat. Doar am vrut să-ți dau jos nisipul de pe omoplat... atât. Dacă te deranjează... scuze, nu a fost cu altă intenție... nu am altă înclinație...mai zise ea, începând să zâmbească cu subînțeles. - Nu..., doar că..., nu m-a m-ai atins nimeni până acum... și m-ai
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
până acum... și m-ai luat prin surprindere. - Din nou, îmi cer scuze... - Nu, nu..., poți să continui, mai ales că am uitat să-mi iau ceva adecvat pe care să-l pot folosi și pentru spălatul spatelui. Dacă rămânea nisipul lipit, cred că mă deranja în somn. - Bine, atunci, dar mă speli și tu pe mine, da? - Este în regulă, nu-i nicio problemă. Cristina își aruncă imediat slipul de pe ea și intră alături de colega ei de cameră sub dușul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
mimând plânsul, atunci să-mi îmbrac costumul de baie. Sper că s-a zvântat pe balcon. - Și dacă nu s-a zvântat, care-i problema? Nu-l uzi din nou în mare? că doar nu vrei să stai doar pe nisip? - Ai dreptate..., stai că mă îmbrac imediat. Cristina deschise ușa balconului și reveni în mână cu cele două piese ale costumului său galben. Își aruncă ce avea pe ea pe pat la voia întâmplării și se îmbrăcă în costumul de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
Cristina nu mai auzea nimic. Cât Ana s-a scufundat să-și armonizeze temperatura întregului corp cu cel al apei reci, un tânăr mai înalt ca ea, o luase de subțioară și o trase spre larg. Cum nu mai simțea nisipul sub picioare, de teama înecului se ținea strâns de gâtul acestuia țipând fără vlagă. - Lasă-te în grija mea, nu pățești nimic. - Mi-e fricăă..., nu știu să înot.... - Știu eu. Lucrez la salvamar. Uite, stai pe spate cu întregul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
evită să-i și aplice un sărut pe buzele sale învinețite de teamă mai mult decât de frig. - Golanule! spuse Cristina smucindu-și capul și îi dădu drumul băiatului, rămânând pe cont propriu. Văzând că nu mai atinge cu talpa nisipul, bătea apa cu mâinile să iasă la suprafață, țipând că se îneacă. Ajutor..., mă înec.... spuse ea cu gura plină de apa sărată a mării. - Lasă că nu te îneci, ai salvamarul lângă tine. Tânărul o luă cu ușurință în
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
atâta tot. - Ei na, ca să vezi? se miră din nou Ana. - Simplu. Când tu te-ai scufundat să te uzi pe corp, m-a prins de mijloc și m-a aruncat spre larg. Cum nu mai ajungeam cu picioarele la nisip, m-a prins în brațe să mă ridice la suprafață, eu involuntar de teama înecului, l-am prins de gât și măgarul a profitat de situație. Ana începu să râdă cu hohote de tragicomedia colegei sale de cameră. Nu-i
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
să te mai încălzești. Ești ca o vânătă în loc de roșie. Îți este frig? Sau ești emoționată că ți-a dispărut instructorul de înot, își tachină Ana colega de cameră în continuare. - Nu..., brr..., m-ie frig pur și simplu, cu toate că nisipul încă mai este cald un pic. - Dacă te întinzi, te încălzești repede, nu te mai bate nici vântul. - Chiar, unde dracu s-a dus nebunul ăla? Nu-l mai văd. - Te caută el dacă este interesat, nu-ți face probleme
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
dreptate. Uite că merge spre hotelul nostru, intră în grădină. - Cine știe ce poate fi? Este doar o asemănare cu cel visat, nu este același personaj. - Hai să mergem și noi. M-am plictisit să stau fără să fac nimic întinsă pe nisip. Auzi tu, cum dracu stau alea cu țâțele goale printre atâta lume? Nu le este jenă deloc? - Și aici tot de educație este vorba. Poți să-ți faci publice părțile intime ale corpului tău, fără să te deranjeze, dacă nu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
până la începerea petrecerii. Fiind stabilite de comun acord ținutele ce le vor purta în seara respectivă, coafate și aranjate ca două prințese, Deea și Andrada mereu cu ochii pe ceasuri, fiecare la ea acasă, urmăreau în gând cum se scurge nisipul într-o clepsidră imaginară. Salonul de protocol al barului MAX pregătit ca de sărbătoare își aștepta oaspeții. Deea va sosi cu familia în Fordul bunicilor, iar Cris va pleca să o aducă pe Andrada de la cămin, și după aceea îi
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]
-
nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului o să desfac singurul cuvânt din această vedere albastră până ce acesta se va deschide cu o pleoapă o să vorbesc singura vedere din acest cuvânt ce dă înspre mare până ce aceasta va răsări nisipul Referință Bibliografică: zicere albastră / Vasile Pin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1125, Anul IV, 29 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Vasile Pin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ZICERE ALBASTRĂ de VASILE PIN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347721_a_349050]
-
Ne cheamă iar pe țărm de mare Aceeași stâncă din trecut Când în amurgul de văpaie Am consumat primul sărut... Suav șoptește briza serii Numele noastre-n asfințit Chemându-ne în locu-n care Ne-a mângâiat ,când ne-am iubit Nisipul ud așteaptă încă Ai noștri pași pe el călcând Și algele să se-nfioare Trupuri de bronz catifelând Cochilii seci de scoici pereche Ne-așteaptă să mai mângâiem Sideful lor cu pielea noastră Și-n noapte să întârziem Luna pe boltă-Doamna
CHEMAREA MĂRII de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347736_a_349065]
-
așezare Temasek. În căutările sale ajunse în locul numit Tanjung Bemian. Acolo, pe malul mării, observă o stâncă enormă pe care se cățără cu dexteritate. Uitându-se în zare, peste ape, văzu o bucată de pământ cu plaja acoperită de un nisip atât de alb încât semăna cu o cămașă proaspăt spălată. Întrebându-și curtenii ce loc este acela, i se spuse că acolo este sătucul Temasek. Îndrăgostit de priveliște se urcă pe corabie și porni în acea direcție. La mijocul drumului
ESCALĂ LA SINGAPORE – ÎN CĂUTAREA MERLIONULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347705_a_349034]
-
grele, dar fără niciun rezultat. Atunci o voce venită parcă din adâcuri îi spuse că dacă își va azvârli coroana în mare va scăpa cu viață. Și așa făcu! Imediat marea se liniști și ajunseră cu bine pe malul cu nisipul cel alb. De bucurie porniră la vânătoare pentru a-și face rost de-ale gurii. La un moment dat observară pe plajă un animal ciudat. Crezură că e un leu! Apropiindu-se, ciudatul animal îi văzu și dispăru în apele
ESCALĂ LA SINGAPORE – ÎN CĂUTAREA MERLIONULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347705_a_349034]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > DIN VIS ÎN VIS Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1192 din 06 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Nisipul tot părea că se-adunase Pe trupul meu, inert și-nvinețit. Din ochi lumina mi se răsturnase, Cerul mi-era de umbre îmbâcsit... Tot ce voiam era un bob de aer. Sub duna albă-abia mai respiram Dar n-așteptam minuni și
DIN VIS ÎN VIS de AURA POPA în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347756_a_349085]
-
pentru-a trăi... Suflet deschis Atâtea bogății am strâns În ochii-mi blânzi și părul nins Dar când furtuna a venit Doar o epavă-am devenit! Căutătorii de comori M-au ocolit de-atâtea ori Și, leneși, ei au adunat Nisipul ce m-a îngropat. Sunt o epavă prea bogată În aur și în diamante! A mea e marea, marea toată Precum și stâncile înalte! Văd cum se zbat în zarea strâmtă, Marea le pare prea adâncă... Îi văd izbindu-se de
SECTIUNEA MEA DE POEZIE DIN VOL.VI SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349998_a_351327]
-
presărat cu flori Cu-alint să le aduci ușor! De versul tău și liliacul A înflorit de multe ori Cu muzele-a oftat săracul Și-n pat și-a lăcrimat din flori... Și ce contează că se duce 'N clepsidr-al nisipului fir? Versul tânăr ți-e și-i dulce Iar tu lui îi rămâi pair! Mai rupi din ceruri câte-o stea Și-o lași pe pernă așezată Când muza s-o trezi, s-o ia Și să se simtă răsfățată
OMAGIU de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350046_a_351375]
-
trecutul, cum ne înțeleg cei care vin, mai puțin triști și gânditori așa ca bronzul lui Ovidiu patina de timp, ca barca trasă pe mal și ne călfănuită, ca omul de lut din Hamagia, vâslim și noi cu nasul în nisip Frumos ne sfârâie călcâiele după Nadine ieșite din mare. Subânțelesul unei idei Calmă înserarea strecoară sunete musicale în subânțelesul vorbelor rostite, dorul foarfecă un petec de cer și alunec, nu ați ghicit, nu în jos, în sus duios luna îmi
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350210_a_351539]
-
că răspunsul poate fi dat cu o foarte mare ușurință de către orișicine azi. Spun ușurință, iară nu ușurătate, după cum aleșii neamului (cu imagini de sine date continuu la-ntors prin intermediul unor armate inutile, dar bine instruite de consilieri - „sculptori” devotați în nisipul râului, care curge neâncetat către vărsare, de statui politice fragile, compuse din bucăți demagogice discursive râșnite toate cu un nesaț înfiorător de fălcile mai mult umflate decât trase ale actorilor politici contemporani) procedează cu destinul fiecărui om în parte al
ZOON POLITIKON ŞI HOMO COMMUNICANS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350207_a_351536]
-
iarăși un agrest efluviu evadat din curios baraj în care peștii se-mpreună cu broaștele și mizantroape știuci. Încerc să-mi torn pe buze mătrăgună, Din rugii emotivi ce mi-i arunci. În dimineți de toamnă reci, fac crize. Îngrop nisipuri în genunchiul stâng. Se sinucid sirene pe balize, Și plâng neconsolată și nătâng. Nu pot să dorm , chiar perna mi-e complice la insomnii ce-ar vrea să facă-amor în musturi și profund să se implice În visul meu,clipind
MONOCOLOR de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350250_a_351579]