5,043 matches
-
în Evul Mediu. În schimb, la Cassel, în 23 august 1328, Filip al VI-lea, regele Franței, masacrează oastea flamandă de pedestrași care, din pricina lipsei de apă, părăsise poziția întărită. Au fost uciși 3.185 de flamanzi, ceea ce înseamnă că oastea lor număra aproximativ 7.000 de oameni. Și cu aceasta ajungem la Războiul de o sută de ani, vestit prin durata sa, dar și prin bătăliile care i-au impresionat pe contemporani, dar și pe urmași. Profesorul Mihai Berza, când
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tratat de istorie a românilor, unul dintre apărătorii recomandării dovedindu-se a fi A. Pippidi și alții. Dar, iată ce spunea Ferdinand Lot, în lucrarea sa de istorie militară despre două mari bătălii. La Crécy și la Poitiers cele două oști, care se înfruntau, nu aveau efective mai mari de 10.000 de luptători. La Azincourt, armata franceză era mai puțin numeroasă decât cea engleză, iar aceasta număra 6.000 sau 5.509 luptători. De remarcat că aceste bătălii nu au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al XV-lea. Când, datorită Ioanei d’Arc, francezii obțin o primă victorie în mai, 1429, la Orléans, în cetate se aflau 900-1000 de luptători. La Castellon, 17 iulie 1453, englezii sunt înfrânți și alungați din Franța. Efectivul celor două oști era sensibil egal, circa 6.000 de luptători de o parte și de alta. În timpul Războiului celor două Roze, care a zguduit Anglia, în cea de-a doua jumătate a secolului al XV-lea, pe câmpul de luptă nu s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu au cunoscut-o nici istoricii străini, care nu aveau nici un interes să se ocupe în mod special de feudalismul românesc. Când Ferdinand Lot a întâlnit, în singura carte care îi era accesibilă, lucrarea generalului Radu Rosetti, informația, potrivit căreia oastea lui Ștefan cel Mare număra 40.000 de oameni, i s-a părut a fi “unică în lume în această vreme”. Și era așa, dar Lot nu avea de unde să știe cum era posibilă ridicarea unei oști atât de numeroase
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
informația, potrivit căreia oastea lui Ștefan cel Mare număra 40.000 de oameni, i s-a părut a fi “unică în lume în această vreme”. Și era așa, dar Lot nu avea de unde să știe cum era posibilă ridicarea unei oști atât de numeroase de către o țară atât de mică, așa cum era Moldova. Era datoria istoricilor noștri de a-i informa pe alții, despre adevărata stare de lucruri de la noi, dar aceștia s-au străduit nu să sublinieze particularitățile organizării feudale
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de numeroase de către o țară atât de mică, așa cum era Moldova. Era datoria istoricilor noștri de a-i informa pe alții, despre adevărata stare de lucruri de la noi, dar aceștia s-au străduit nu să sublinieze particularitățile organizării feudale ale oștilor românești, ci să demonstreze că instituțiile feudale românești erau identice cu cele din Franța sau Germania. De aceea, reacția profesorului Mihai Berza, față de afirmațiile făcute în lucrările mele, nu era departe de ceea ce credea Ferdinand Lot. Pe de altă parte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
realitatea de dincolo de granițele noastre, adică să se fi făcut puțină istorie comparată. Noi știam din perioada dintre cele două războaie mondiale că în Țările Române toți bărbații valizi, în stare să poarte o armă, erau datori să meargă la oaste, la chemarea domnului. Datorită acestui fapt, oștile românești au fost foarte numeroase în comparație cu ceea ce puteau să prezinte pe un câmp de luptă țările feudale din Apusul continentului. Pentru domnia lui Ștefan cel Mare, avem mărturia cronicarului polon, contemporan cu evenimentele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se fi făcut puțină istorie comparată. Noi știam din perioada dintre cele două războaie mondiale că în Țările Române toți bărbații valizi, în stare să poarte o armă, erau datori să meargă la oaste, la chemarea domnului. Datorită acestui fapt, oștile românești au fost foarte numeroase în comparație cu ceea ce puteau să prezinte pe un câmp de luptă țările feudale din Apusul continentului. Pentru domnia lui Ștefan cel Mare, avem mărturia cronicarului polon, contemporan cu evenimentele, care afirma că, la Vaslui, în 1475
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
românești au fost foarte numeroase în comparație cu ceea ce puteau să prezinte pe un câmp de luptă țările feudale din Apusul continentului. Pentru domnia lui Ștefan cel Mare, avem mărturia cronicarului polon, contemporan cu evenimentele, care afirma că, la Vaslui, în 1475, oastea moldovenească număra 40.000 de oameni. Același cronicar ne informează că Ștefan “nu numai pe ostași și pe boieri, ci chiar și pe țărani îi chema la arme, învățându-i pe fiecare să își apere patria. Dacă afla că un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dacă afla că un țăran nu avea săgeți, arc sau sabie, sau că a pornit la luptă fără pinteni îi tăia capul fără nici o milă”. Alte informații, provenind din surse străine și tot din secolul al XV-lea, estimează efectivele oastei moldovenești în jurul cifrei de 40000 de oameni. Surse venețiene menționează că Ștefan cel Mare avea o oaste de 42.000 de oameni sau 32.000. După alte izvoare ar reieși că Ștefan cel Mare avea 50.000, 60.000, sau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fără pinteni îi tăia capul fără nici o milă”. Alte informații, provenind din surse străine și tot din secolul al XV-lea, estimează efectivele oastei moldovenești în jurul cifrei de 40000 de oameni. Surse venețiene menționează că Ștefan cel Mare avea o oaste de 42.000 de oameni sau 32.000. După alte izvoare ar reieși că Ștefan cel Mare avea 50.000, 60.000, sau, cum se menționează într-un izvor florentin, oastea lui Ștefan număra 12.000 de călăreți și 20
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Surse venețiene menționează că Ștefan cel Mare avea o oaste de 42.000 de oameni sau 32.000. După alte izvoare ar reieși că Ștefan cel Mare avea 50.000, 60.000, sau, cum se menționează într-un izvor florentin, oastea lui Ștefan număra 12.000 de călăreți și 20.000 de pedestrași. Într-o scrisoare trimisă dogelui Veneției, Matteo Muriano arăta că oastea Moldovei număra 60.000 de oameni, dintre care 40.000 de călăreți și 20.000 de pedestrași
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că Ștefan cel Mare avea 50.000, 60.000, sau, cum se menționează într-un izvor florentin, oastea lui Ștefan număra 12.000 de călăreți și 20.000 de pedestrași. Într-o scrisoare trimisă dogelui Veneției, Matteo Muriano arăta că oastea Moldovei număra 60.000 de oameni, dintre care 40.000 de călăreți și 20.000 de pedestrași. În prima jumătate a secolului al XVI-lea, modul de organizare al armatelor din Moldova și Țara Românească a rămas același, încât informațiile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
modul de organizare al armatelor din Moldova și Țara Românească a rămas același, încât informațiile referitoare la efectivul acestora pot fi luate în calcul și pentru perioada anterioară. În 1514, Sigismund, regele Poloniei, într-o scrisoare adresată Papei menționa că oastea Moldovei se poate ridica la 30.000 de oameni, dintre care 15.000 erau călăreți, care puteau participa la lupte și dincolo de hotarele țării. Într-o sursă venețiană, se arată că, în 1543, i-au ieșit în întâmpinare lui Petru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Într-o sursă venețiană, se arată că, în 1543, i-au ieșit în întâmpinare lui Petru Rareș 20.000 de călăreți. Arhiepiscopul de Lyon îi scria, în 1536, lui Carol al V-lea că Petru Rareș putea să strângă o oaste de 30-40.000 de oameni. Georg Reichestorffer, trimisul regelui în Moldova, afirma că domnul Moldovei avea pe lângă sine “pentru strălucirea curții sale, pe cheltuiala sa zilnică 3.000 de călăreți” și poate strânge fără greutate “făcând chemarea obștească” o oaste
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oaste de 30-40.000 de oameni. Georg Reichestorffer, trimisul regelui în Moldova, afirma că domnul Moldovei avea pe lângă sine “pentru strălucirea curții sale, pe cheltuiala sa zilnică 3.000 de călăreți” și poate strânge fără greutate “făcând chemarea obștească” o oaste de 60.000 de călăreți și pedeștri. Cronicarul Antonius Bonfinius, care a participat la campania din 1467, scria că moldovenii “ar putea să strângă cam patruzeci de mii și mai bine de oameni”. Cea mai autorizată sursă, în legătură cu efectivele oștilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oaste de 60.000 de călăreți și pedeștri. Cronicarul Antonius Bonfinius, care a participat la campania din 1467, scria că moldovenii “ar putea să strângă cam patruzeci de mii și mai bine de oameni”. Cea mai autorizată sursă, în legătură cu efectivele oștilor românești, o constituie însă scrisoarea pe care regele Matei Corvin i-a trimis-o regelui polon, la 29 ianuarie 1476. Regele Ungariei se hotărâse să întreprindă o mare campanie împotriva turcilor, contând pe 2.000 de români din Transilvania, “lăudați
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dacă ținem seama de faptul că în Moldova erau aproximativ 3000 de sate, iar un sat era alcătuit din 15-30 de fumuri, și dacă ținem seama că toți locuitorii în stare să poarte o armă erau datori să meargă la oaste, la chemarea domnului, atunci apreciem că putea să ridice o oaste de 30-40000 de oameni. Nu trebuie să uităm că locuitorii târgurilor care se aflau în stăpânirea domnului aveau aceleași obligații militare ca și țăranii și puteau furniza un număr
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de sate, iar un sat era alcătuit din 15-30 de fumuri, și dacă ținem seama că toți locuitorii în stare să poarte o armă erau datori să meargă la oaste, la chemarea domnului, atunci apreciem că putea să ridice o oaste de 30-40000 de oameni. Nu trebuie să uităm că locuitorii târgurilor care se aflau în stăpânirea domnului aveau aceleași obligații militare ca și țăranii și puteau furniza un număr apreciabil de luptători. Acceptând numărul foarte mare de oameni, pe care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
obligații militare ca și țăranii și puteau furniza un număr apreciabil de luptători. Acceptând numărul foarte mare de oameni, pe care un domn îl putea ridica în momentele de mare primejdie, se pune întrebarea dacă și capacitatea de luptă a oastei moldovenești era proporțională cu numărul. Mai mult de jumătate din această oaste era formată din țărani, după cum arată documentele interne sau cronicarii poloni. În cele patru mari campanii, care s-au desfășurat în timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1467, 1475
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
luptători. Acceptând numărul foarte mare de oameni, pe care un domn îl putea ridica în momentele de mare primejdie, se pune întrebarea dacă și capacitatea de luptă a oastei moldovenești era proporțională cu numărul. Mai mult de jumătate din această oaste era formată din țărani, după cum arată documentele interne sau cronicarii poloni. În cele patru mari campanii, care s-au desfășurat în timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1467, 1475, 1476 și 1497), oastea Moldovei s-a înfruntat cu trupe organizate și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu numărul. Mai mult de jumătate din această oaste era formată din țărani, după cum arată documentele interne sau cronicarii poloni. În cele patru mari campanii, care s-au desfășurat în timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1467, 1475, 1476 și 1497), oastea Moldovei s-a înfruntat cu trupe organizate și înarmate după sistemul oștilor din apusul Europei, când este vorba de oștile ungare și polone, ceea ce înseamnă că erau alcătuite, în cea mai mare parte din cavaleri și mercenari greu înarmați. Și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
țărani, după cum arată documentele interne sau cronicarii poloni. În cele patru mari campanii, care s-au desfășurat în timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1467, 1475, 1476 și 1497), oastea Moldovei s-a înfruntat cu trupe organizate și înarmate după sistemul oștilor din apusul Europei, când este vorba de oștile ungare și polone, ceea ce înseamnă că erau alcătuite, în cea mai mare parte din cavaleri și mercenari greu înarmați. Și oștile otomane aveau un nucleu format din oameni care posedau un armament
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În cele patru mari campanii, care s-au desfășurat în timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1467, 1475, 1476 și 1497), oastea Moldovei s-a înfruntat cu trupe organizate și înarmate după sistemul oștilor din apusul Europei, când este vorba de oștile ungare și polone, ceea ce înseamnă că erau alcătuite, în cea mai mare parte din cavaleri și mercenari greu înarmați. Și oștile otomane aveau un nucleu format din oameni care posedau un armament greu (platoșe, coifuri, cămăși de zale etc). Din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldovei s-a înfruntat cu trupe organizate și înarmate după sistemul oștilor din apusul Europei, când este vorba de oștile ungare și polone, ceea ce înseamnă că erau alcătuite, în cea mai mare parte din cavaleri și mercenari greu înarmați. Și oștile otomane aveau un nucleu format din oameni care posedau un armament greu (platoșe, coifuri, cămăși de zale etc). Din puținele informații pe care le avem, putem să afirmăm că și în oștile românești din secolele XIV-XV existau oameni bine înarmați
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]