3,531 matches
-
severe de gripă AH1N1 sunt: copiii sub 5 ani, în special cei cu afecțiuni musculare sau ale SNC, femeile însărcinate sau perioadă postpartum, persoane peste 65 ani, persoane de orice vârstă (vârstă tânără) cu următoarele afecțiuni: astm bronșic, sindrom metabolic (obezitate, diabet zaharata, BPOC, boli cardiace, pacienți imunocompromiși (HIV-SIDA, neoplazii, corticodependența). Obiective. Identificarea cazurilor severe de gripă AH1N1 din regiunea Nord-Est care au necesitat transfer de urgență, măsuri de susținere a funcțiilor vitale și tratament specific. Evaluarea mortalității și stabilirea corelațiilor
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by D.Cimpoeşu, M. Dumea, O. Popa, P.Nedelea () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1087]
-
crizelor binges. Stoparea crizelor de tip binges poate fi însoțită de o reducere a greutății, dar acest lucru nu se întâmplă de fiecare dată. Tratamentul tulburării BED trebuie, deci, să fie urmat de un tratament pentru reducerea greutății sau a obezității. Sase studii controlate și aleatoare privind eficiența TCC în cazul tulburării BED au fost recenzate în raportul Inserm. Aceste studii demonstrează că TCC este eficientă pe termen scurt aplicată în diverse forme (individual sau în grup, autoadministrată sau supervizată de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vulnerabilitate (biologică și psihologică)-stres”. Se pare că bulimia rezultă din factorii de risc generali întâlniți în psihopatologie, combinați cu unii factori de risc specifici care favorizează un regim alimentar. Printre factorii de risc figurează unii factorii biologici (sex feminin, obezitate premorbidă, obezitate parentală, pubertate precoce...), unii factori psihologici (insatisfacție corporală, alimentație restrictivă, personalitate fragilă - slabă stimă de sine, funcționare după principiul „totul sau nimic”, impulsivitate -, dificultate de a-și regla emoțiile...), cât și unii factori socioculturali (cultul pentru siluete filiforme
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și psihologică)-stres”. Se pare că bulimia rezultă din factorii de risc generali întâlniți în psihopatologie, combinați cu unii factori de risc specifici care favorizează un regim alimentar. Printre factorii de risc figurează unii factorii biologici (sex feminin, obezitate premorbidă, obezitate parentală, pubertate precoce...), unii factori psihologici (insatisfacție corporală, alimentație restrictivă, personalitate fragilă - slabă stimă de sine, funcționare după principiul „totul sau nimic”, impulsivitate -, dificultate de a-și regla emoțiile...), cât și unii factori socioculturali (cultul pentru siluete filiforme, competitivitate, multiplicarea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
afecțiunii hepatice cauzale + hiperbilirubinemie mixtăobstructiv: icter (cu nuanță verzuie) + prurit + urini intens colorate + scaune decolorate + hepatomegalie + colestază. Pancreasul Anamneza este importantă pentru diagnostic prin antecedentele personale de boli care pot produce suferința pancreasului (litiaza biliară, colecistite, hepatita epidemică, oreion, alcoolismul, obezitatea). Simptomele cele mai frecvente sunt: - dispepsia pancreatică: anorexie totală sau selectivă (pentru carne, grăsimi), grețuri, vărsături, eructații, regurgitații, sialoree, gust metalic - diareea cu scaune frecvente, abundente, moi, păstoase sau lichide, fetide, grăsoase (steatoree) sau cu resturi de carne nedigerată (creatoree
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
în Fig. 3. Principalele mecanisme antireflux sunt: - scăderea presiunii joncțiunii eso-gastrice favorizată de unele alimente, fumat, medicamente - întârzierea clearence-ul esofagian (curățirea esofagului de conținutul gastric refluat) - tulburarea motilității gastro-duodenale (întârzierea golirii gastrice)factori mecanici (hernia hiatală; creșterea presiunii intraabdominale în obezitate, sarcină, ascită, tumori abdominale; tulburări motorii esofagiene, visceroptoza) RGE persistent determină stimularea:chemoreceptorilor cu apariția senzației de pirozis, eventual a leziunilor mucoasei esofagienemecanoreceptorilor cu apariția durerii retrosternale prin tulburări de motilitate esofagiană (distensie, contracții etc). Tablou clinic BRGE se poate
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
de 40-60 g alcool la bărbați și 3040 g la femei). Virusurile hepatitice (VHC și VHB asociate cu infecția virală D) sunt responsabile de 40% din cazurile de CH. Alte cauze sunt: hepatitele autoimune, steato-hepatitele nonalcoolice (asociate cu diabet zaharat, obezitate, malnutriție proteică), obstrucția biliară prelungită, boli de metabolism (boala Wilson, hemocromatoza - supraîncărcare cu fier, galactozemie etc), genetice (deficitul de α1-antitripsină), insuficiența cardiacă dreaptă, toxice (inclusiv medicamente). Factorii implicați în apariția CH acționează timp îndelungat și induc fibrogeneza prin activarea unor
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
femei comparativ cu bărbații și la vârste înaintate. Etiopatogenie Există multipli factori care favorizează formarea calculilor: - neinfluențabili: vârsta înaintată, sexul feminin, factori genetici, sarcina - alimentari: regimul hipercaloric, aport crescut de grăsimi și zaharuri rafinate, aport redus de fibre vegetale - metabolici: obezitate, regimuri de slăbire, diabet zaharat, hiperlipoproteinemii - afecțiuni digestive: boala Crohn, rezecții de intestin subțire, anomalii anatomice ale veziculei biliare, vagotomia, ciroza hepatică - alți factori: estrogenii, hipolipemiantele, alimentația parenterală, anemia hemolitică etc. Formarea calculilor (litogeneza) este un proces complex care durează
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
vecinătate sau fistule), cancerul veziculei biliare - consecința migrării calculilor: hidrops vezicular (fixarea calculului în canalul cistic), litiaza căilor biliare intra- și extrahepatice, pancreatita acută etc Principii de tratament Profilaxia se adresează factorilor favorizanți ai litogenezei, respectiv: - pentru litiaza colesterolică: combaterea obezității, dietă hipolipidică, normocalorică, fracționarea prânzurilor, medicație colecistochinetică - pentru litiaza pigmentară: colecistectomie profilactică în anemii hemolitice, combaterea infecțiilor, tratamentul cirozei hepatice. Tratamentul curativ este condiționat de tabloul clinic și de localizarea LB. Pentru LB asimptomatică există consens că trebuie supravegheată și
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
variațiile excesive de ph urinar - infecția urinară cu anumiți germeni care produc urează și protează (Proteus, Pseudomonas, Klebsiella, Staphylococus) - staza urinară prin anomalii anatomice sau funcționale (rinichiul în potcoavă, boala polichistică renală, vezica neurologică etc) - afecțiuni dobândite: rezecții de intestin, obezitatea, diabet zaharat etc. Notă! Factorii dobândiți sunt factori de risc adiționali, adică favorizează formarea de calculi la pacienți care au predispoziție ereditară. Tablou clinic Litiaza renală poate fi asimptomatică sau simptomatică. Litiaza renală asimptomatică sau calculul latent se referă la
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
asociere cu acid folic. Formele cu afectare viscerală necesită:corticoterapie cu metilprednisolon i.v. în pulsuri de 3 zile, urmat de terapie orală 1-2 mg/kg/zi în funcție de tipul de afectare. Este absolut obligatorie monitorizarea efectelor secundare: HTA, sindrom Cushing, obezitate, diabet zaharat, risc de infecții, psihoze, miopatie, hipokaliemie, osteoporoză, cataractă, complicații cardiovasculare. - imunosupresoare: Ciclofosfamidă, Azathioprină (Imuran), Micofenolat mofetil (discutabil pentru nefrita lupică) etc sub strictă supraveghere a efectelor secundare - alte tipuri de medicație: - terapie biologică: Belimumab (Ac monoclonal uman), Atacicept
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
terapeutice actuale pot întârzia/opri această evoluție, individualizat, un element extrem de important fiind momentul inițierii acestora. Din punct de vedere genetic, DZ de tip 2 este o afecțiune complexă, poligenică. Dintre factorii de mediu implicați, este recunoscut rolul sedentarismului, a obezității (și mai ales a obezității de tip central, abdominal sau visceral), a factorului nutrițional (consumul de glucide rafinate, alimente cu densitate calorică mare, conținut crescut de lipide saturate și sărace în fibre alimentare). Procesul de urbanizare și stresul fac parte
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
această evoluție, individualizat, un element extrem de important fiind momentul inițierii acestora. Din punct de vedere genetic, DZ de tip 2 este o afecțiune complexă, poligenică. Dintre factorii de mediu implicați, este recunoscut rolul sedentarismului, a obezității (și mai ales a obezității de tip central, abdominal sau visceral), a factorului nutrițional (consumul de glucide rafinate, alimente cu densitate calorică mare, conținut crescut de lipide saturate și sărace în fibre alimentare). Procesul de urbanizare și stresul fac parte dintre factorii de mediu care
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
antihipertensive)dislipidemie: HDL colesterol < 35 mg/dl și sau trigliceride > 250 mg/dl - femeile cu boala ovarelor polichistice - prediabet în antecedente: scăderea toleranței la glucoză, glicemie bazală modificată (sau HbA1c ≥ 5.7% confrom ADA)alte condiții clinice asociate cu insulinorezistența (obezitate severă, acanthosis nigricans) - antecedente de boală cardiovasculară aterosclerotică 2. în absența criterilor de mai sus, screening-ul trebuie efectuat începând de la vârsta de 45 ani 3. dacă rezultatele sunt normale, testarea trebuie repetată la 3 ani interval; repetarea testării se va
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
local corespunzător, chirurgical, care să asigure asanarea 201 eventualelor focare infecțioase și menținerea pe cât posibil a punctelor fiziologice de sprijin. Atunci când este necesară, amputația trebuie să fie limitată, având permanent în vedere posibilitatea de protezare care să asigure autonomia pacientului. OBEZITATEA Definiție, parametri de calcul Obezitatea reprezintă creșterea masei de țesut adipos a organismului, surplus ponderal de peste 20% din greutatea ideală cu implicații asupra condiției estetice, psihosociale și biologice a bolnavului. Pentru stabilirea greutății ideale (Gi) se pot utiliza mai multe
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
asigure asanarea 201 eventualelor focare infecțioase și menținerea pe cât posibil a punctelor fiziologice de sprijin. Atunci când este necesară, amputația trebuie să fie limitată, având permanent în vedere posibilitatea de protezare care să asigure autonomia pacientului. OBEZITATEA Definiție, parametri de calcul Obezitatea reprezintă creșterea masei de țesut adipos a organismului, surplus ponderal de peste 20% din greutatea ideală cu implicații asupra condiției estetice, psihosociale și biologice a bolnavului. Pentru stabilirea greutății ideale (Gi) se pot utiliza mai multe formule: - Formulele Metropolitan Life Insurance
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
adipos de la nivel abdominal, perivisceral. Valorile normale sunt de < 80 cm la femei și < 94 cm la bărbați. Circumferința abdominală se măsoară în plan orizontal, la jumătatea distanței dintre creasta iliacă și marginea inferioară a arcului costal. La populația europeană, obezitatea abdominală se diagnostichează la valori ale circumferinței abdominale ≥ 94 cm la bărbați și ≥ 80 cm la femei. 4. indicele abdomino-fesier (IAF) reprezintă raportul dintre circumferința abdominală și circumferința măsurată la nivelul feselor, a cărui valoare normală este de 0.85
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
nivelul feselor, a cărui valoare normală este de 0.85. 5. grosimea pliului cutanat apreciază grosimea epidermului, a fasciei subiacente și al țesutului adipos subcutanat, într-o anumită zonă a corpului, standardizat la nivel bicipital, tricipital, subscapular și suprailiac. Clasificarea obezității 1. Clasificarea antropometrică realizată în funcție de valorile indicelui de masă corporală - IMC, este redată în Tabelul 21 și, în funcție de acest parametru, statusul ponderal al unui individ poate fi considerat astfel: Clasificare IMC (kg/m2) Subponderal < 18.5 Normoponderal 18.5-24.9
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
realizată în funcție de valorile indicelui de masă corporală - IMC, este redată în Tabelul 21 și, în funcție de acest parametru, statusul ponderal al unui individ poate fi considerat astfel: Clasificare IMC (kg/m2) Subponderal < 18.5 Normoponderal 18.5-24.9 Supraponderal 25-29.9 Obezitate grad I 30-34.9 Obezitate grad II 35-39.9 Obezitate grad III ≥ 40 2. Clasificarea descriptiv anatomică distinge formele de obezitate în funcție de dispoziția țesutului adipos. Această distribuție a țesutului adipos în exces este de o importanță deosebită în stabilirea riscului
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
masă corporală - IMC, este redată în Tabelul 21 și, în funcție de acest parametru, statusul ponderal al unui individ poate fi considerat astfel: Clasificare IMC (kg/m2) Subponderal < 18.5 Normoponderal 18.5-24.9 Supraponderal 25-29.9 Obezitate grad I 30-34.9 Obezitate grad II 35-39.9 Obezitate grad III ≥ 40 2. Clasificarea descriptiv anatomică distinge formele de obezitate în funcție de dispoziția țesutului adipos. Această distribuție a țesutului adipos în exces este de o importanță deosebită în stabilirea riscului cardiovascular și metabolic al unei
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
în Tabelul 21 și, în funcție de acest parametru, statusul ponderal al unui individ poate fi considerat astfel: Clasificare IMC (kg/m2) Subponderal < 18.5 Normoponderal 18.5-24.9 Supraponderal 25-29.9 Obezitate grad I 30-34.9 Obezitate grad II 35-39.9 Obezitate grad III ≥ 40 2. Clasificarea descriptiv anatomică distinge formele de obezitate în funcție de dispoziția țesutului adipos. Această distribuție a țesutului adipos în exces este de o importanță deosebită în stabilirea riscului cardiovascular și metabolic al unei persoane, independent de valoarea IMC
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
individ poate fi considerat astfel: Clasificare IMC (kg/m2) Subponderal < 18.5 Normoponderal 18.5-24.9 Supraponderal 25-29.9 Obezitate grad I 30-34.9 Obezitate grad II 35-39.9 Obezitate grad III ≥ 40 2. Clasificarea descriptiv anatomică distinge formele de obezitate în funcție de dispoziția țesutului adipos. Această distribuție a țesutului adipos în exces este de o importanță deosebită în stabilirea riscului cardiovascular și metabolic al unei persoane, independent de valoarea IMC: - obezitate androidă (abdominală): se caracterizează prin acumularea țesutului adipos în ½ superioară
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
grad III ≥ 40 2. Clasificarea descriptiv anatomică distinge formele de obezitate în funcție de dispoziția țesutului adipos. Această distribuție a țesutului adipos în exces este de o importanță deosebită în stabilirea riscului cardiovascular și metabolic al unei persoane, independent de valoarea IMC: - obezitate androidă (abdominală): se caracterizează prin acumularea țesutului adipos în ½ superioară a corpului, predominant abdominal. Este tipul de obezitate asociat cu risc cardiometabolic crescut. - obezitate ginoidă (gluteo-femurală): se caracterizează prin acumularea predominantă a țesutului adipos în ½ inferioară a corpului, predominant la
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
țesutului adipos în exces este de o importanță deosebită în stabilirea riscului cardiovascular și metabolic al unei persoane, independent de valoarea IMC: - obezitate androidă (abdominală): se caracterizează prin acumularea țesutului adipos în ½ superioară a corpului, predominant abdominal. Este tipul de obezitate asociat cu risc cardiometabolic crescut. - obezitate ginoidă (gluteo-femurală): se caracterizează prin acumularea predominantă a țesutului adipos în ½ inferioară a corpului, predominant la nivelul feselor și coapselor, asociat frecvent cu insuficiență venoasă cronică și complicații mecanice ale obezității. În funcție de valoarea circumferinței
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
o importanță deosebită în stabilirea riscului cardiovascular și metabolic al unei persoane, independent de valoarea IMC: - obezitate androidă (abdominală): se caracterizează prin acumularea țesutului adipos în ½ superioară a corpului, predominant abdominal. Este tipul de obezitate asociat cu risc cardiometabolic crescut. - obezitate ginoidă (gluteo-femurală): se caracterizează prin acumularea predominantă a țesutului adipos în ½ inferioară a corpului, predominant la nivelul feselor și coapselor, asociat frecvent cu insuficiență venoasă cronică și complicații mecanice ale obezității. În funcție de valoarea circumferinței abdominale și a sexului se poate
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]