3,917 matches
-
subcarpatice, pe șoseaua ce leagă Băile Olănești de Rm. Vâlcea, comuna se află la intersecția paralelei de 4551` latitudine nordică cu meridianul 2416` longitudine estică. Se învecinează la est cu comună Vlădești, la vest cu comună Stoenești, la sud-est cu Ocnele Mari, la sud-vest cu comună Bunești și la nord cu Băile Olănești. Primele cercetări de o amploare mai mare a zonei în care este inclusă și comuna Păușești-Măglași au fost întreprinse im anul 1907 de G. Murgoci-Munteanu, care începând de la
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
cu comună Bunești și la nord cu Băile Olănești. Primele cercetări de o amploare mai mare a zonei în care este inclusă și comuna Păușești-Măglași au fost întreprinse im anul 1907 de G. Murgoci-Munteanu, care începând de la Rm. Vâlcea, cercetează Ocnele Mari, Bunești, Govora și Păușești-Măglași. Alte cercetări au fost făcute după anul 1949. Din cercetările efectuate rezultă că teritoriul comunei Păușești-Măglași se încadrează în zona dealurilor subcarpatice, alcătuite din roci sedimentare. Analizând reprezentarea reliefului după altitudine se constată că cea
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
suprafața de teren a comunei se află la altitudinea specifică dealurilor subcarpatice - între 400 m - 700 m. Acest cadru cuprinde o zonă de depozite paleogene în partea de nord și o zonă de depozite miocene, ce se dezvoltă în zona Ocnele Mari- Păușești-Măglași- Bunești. În regiunea dintre Valea Otăsăului și Bunești - Păișești-Măglași axul sinclinal are o orientare vest-est și prezintă cîteva cute secundare, iar în zona Bunești- Păușești-Măglași axul sinclinal ia o direcție spre sud-est până la dealul Teișului. De aici se
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
iar în zona Bunești- Păușești-Măglași axul sinclinal ia o direcție spre sud-est până la dealul Teișului. De aici se îndreaptă luînd direcția vest-est sprijinindu-se spre sud pe slabă treaptă anticlinală de șisturi care separă depresiunea cu sare de anticlinalul de la Ocnele Mari. Făcînd parte din regiunea dealurilor din sudul Carpaților Meridionali, aceste depresiuni slab cutate ce coboară spre sud către Podișul Getic, zona comunei Păușești-Măglași nu poate fi socotita decît un teritoriu prin excelență de dealuri. Această caracterizare este pusă în
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,17%). Pentru 3,13% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Comună este așezată în zona de intensă atestare cu vestigii dacice. Făcea parte din arealul Buridavei care avea așezări centrale lângă Ocnele Mari și așezări marginale care cuprindeau toată zona. C. Alexandrescu în dicționarul geografic al județului Vâlcea despre Păușești-Măglași arată că primii locuitori au fost mâglașii în sărăsia salinelor mari, de unde s-a dat comunei numele de " MÂGLAȘI ". Cuvântul ,mâglași" provine
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
în sărăsia salinelor mari, de unde s-a dat comunei numele de " MÂGLAȘI ". Cuvântul ,mâglași" provine de la grămadă de sare - măglașă- folosită că unitate de măsură pentru sare, în funcție de care erau plătiți cei care munceau la extragerea ei din salinele de la Ocne ( actual Ocnele Mari ). Prima atestare documentara cu privire la existența satului Păușești-Măglași datează din anul 2 august, 1453. Este un act redactat la Gheorghiță de către Vladislav al II-lea voievod. Din cuprinsul acestui hrisov reiese că moșia Păușești a fost întărită boierilor
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
salinelor mari, de unde s-a dat comunei numele de " MÂGLAȘI ". Cuvântul ,mâglași" provine de la grămadă de sare - măglașă- folosită că unitate de măsură pentru sare, în funcție de care erau plătiți cei care munceau la extragerea ei din salinele de la Ocne ( actual Ocnele Mari ). Prima atestare documentara cu privire la existența satului Păușești-Măglași datează din anul 2 august, 1453. Este un act redactat la Gheorghiță de către Vladislav al II-lea voievod. Din cuprinsul acestui hrisov reiese că moșia Păușești a fost întărită boierilor Stan și
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
чна Респу́бліка; abreviată RASS Moldovenească, RASSM) a fost o entitate teritorială „autonomă” creată de autoritățile sovietice în componența Ucrainei sovietice la 12 octombrie 1924. Cuprindea raioanele transnistrene de astăzi ale Republicii Moldova, plus raioanele Ananiev, Balta, Bârzula, Codâma, Cruteni, Ocna Roșie și Pesceana din actuala regiune Odesa a Ucrainei. Crearea respectivei unități moldovenești a fost inițiată de Grigore Kotovski, dar în scurtă vreme a devenit un motiv de dispută cu Comisarul Poporului pentru Afaceri Externe al URSS, Gheorghi Cicerin, care
Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300193_a_301522]
-
au fost înregistrați 1.239 locuitori, dintre care 1.190 români, 39 maghiari și 9 țigani. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 763 ortodocși, 438 greco-catolici, 28 reformați ș.a. Localitatea Fărău a fost singura localitate mai însemnată din plasa Ocna Mureș cu majoritate ortodoxă relativă. În timpul păstoririi mitropolitului Ioan Vancea, în anul 1879, parohia a beneficiat de sprijinul material al acestuia prin donația de 200 de coroane. În anii 1925-1926, în timpul păstoririi mitropolitului Vasile Suciu, a fost construită actuala biserica
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
60 de ani prin vizita arhiepiscopului și mitropolitului Lucian Mureșan. Majoritatea locuitorilor comunei Fărău se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor. In perioada comunistă și încă vreo câțiva ani după '89, mulți oameni din satul Fărău făceau zilnic naveta la Ocna Mureș (oraș aflat la 15 km distanță), fiind angajați în industrie (Uzina de Produse Sodice Ocna Mureș, Salina Ocna Mureș, Fabrica de Fermentare a Tutunului Ocna Mureș etc.). "Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial". Crucea memorială este amplasată în
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
cu agricultura și creșterea animalelor. In perioada comunistă și încă vreo câțiva ani după '89, mulți oameni din satul Fărău făceau zilnic naveta la Ocna Mureș (oraș aflat la 15 km distanță), fiind angajați în industrie (Uzina de Produse Sodice Ocna Mureș, Salina Ocna Mureș, Fabrica de Fermentare a Tutunului Ocna Mureș etc.). "Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial". Crucea memorială este amplasată în centrul localității și a fost dezvelită în anul 1920, pentru cinstirea memoriei Eroilor Români căzuți în
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
creșterea animalelor. In perioada comunistă și încă vreo câțiva ani după '89, mulți oameni din satul Fărău făceau zilnic naveta la Ocna Mureș (oraș aflat la 15 km distanță), fiind angajați în industrie (Uzina de Produse Sodice Ocna Mureș, Salina Ocna Mureș, Fabrica de Fermentare a Tutunului Ocna Mureș etc.). "Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial". Crucea memorială este amplasată în centrul localității și a fost dezvelită în anul 1920, pentru cinstirea memoriei Eroilor Români căzuți în Primul Război Mondial
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
vreo câțiva ani după '89, mulți oameni din satul Fărău făceau zilnic naveta la Ocna Mureș (oraș aflat la 15 km distanță), fiind angajați în industrie (Uzina de Produse Sodice Ocna Mureș, Salina Ocna Mureș, Fabrica de Fermentare a Tutunului Ocna Mureș etc.). "Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial". Crucea memorială este amplasată în centrul localității și a fost dezvelită în anul 1920, pentru cinstirea memoriei Eroilor Români căzuți în Primul Război Mondial. Monumentul, cu o înălțime de 2,5
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
Războieni-Cetate, mai demult "Feldioara Secuiasca" sau "Feldioara-Războieni", (în , în , alternativ "Zekelburg") este un sat ce aparține orașului Ocna Mureș din județul Albă, Transilvania, România. Se află la 5 km de localitatea de reședință a orașului, în lunca Mureșului. Altitudine medie = 243 m În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unei importante acumulări de sare gema
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
orașului, în lunca Mureșului. Altitudine medie = 243 m În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unei importante acumulări de sare gema. Zăcământul de sare a fost deschis prin 5 sonde mare adâncime (nr. 201-205) de întreprinderea Salina Ocna Mureș. Din studiile efectuate s-a estimat că golul subteran ce va rezulta în urmă exploatării sării la o sondă ar putea fi utilizat, în anumite condiții, pentru depozitarea gazelor naturale, cu o investiție de 60 milioane euro. Localitatea "Războieni
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
Gară Székelykocsárd" ("Gară Cucerdea Secuiasca"), după numele maghiar al satului Lunca Mureșului (Székelykocsárd). De aici se poate circula în două sensuri: Târgu Mureș-Deda sau Cluj-Oradea. Este o gară cu 21 de linii, 11 electrificate cu linie industrială la GHCL UPSOM Ocna Mureș. Stațiile vecine ale Gării Războieni sunt: Gligorești (via Tg. Mureș), Călărași-Turda (via Cluj-Napoca) și Unirea (via Teiuș-Brașov).
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
enoriași prin prestație benevolă, parohia fiind condusă de către preotul Teodor Radu și primul epitrop Hațegan Ioan. Materialul folosit la construcție este piatra de calcar și într-un foarte mic procent cărămida. În acest sat au fost exploatate de întreprinderea Salina Ocna Mureș până în anul 2000 calcare jurasice, utilizate ca materie primă în industria chimică. Nu departe se află "Cheile Vălișoarei" ("Cheile Aiudului"), rezervație naturală.
Poiana Aiudului, Alba () [Corola-website/Science/300265_a_301594]
-
Uioara de Sus (în ) este o localitate componentă a orașului Ocna Mureș din județul Alba, Transilvania, România. Altitudine medie = 296 m. Din Epoca fierului (epoca hallstattiană, 1150-350 î.C.) datează marele depozit arheologic de la Uioara de Sus, cu 5812 de piese, cântărind în jur de 1100 kg, descoperit în anul 1909
Uioara de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300277_a_301606]
-
lame de săbii, vârfuri de săgeți, pandantive etc, constituind unul din cele mai mari depozite de bronzuri, nu numai din țară, ci și din Europa. La ridicarea topografică din anii 1769-1773 (Harta Iosefină a Transilvaniei, pag140) nu exista încă localitatea Ocna Mureș, ci numai unele exploatări subterane de sare, administrate de birourile din Uioara de Sus. La marginea de est a orașului Ocna Mureș, lângă drumul spre Uioara de Sus, s-au descoperit, în anul 1931, trei morminte cu sarcofage vechi
Uioara de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300277_a_301606]
-
și din Europa. La ridicarea topografică din anii 1769-1773 (Harta Iosefină a Transilvaniei, pag140) nu exista încă localitatea Ocna Mureș, ci numai unele exploatări subterane de sare, administrate de birourile din Uioara de Sus. La marginea de est a orașului Ocna Mureș, lângă drumul spre Uioara de Sus, s-au descoperit, în anul 1931, trei morminte cu sarcofage vechi din cărămizi, acoperite cu țigle; unele cărămizi aveau ștampile de producători particulari, P AE TERN și TI. Prima referință documentară a localității
Uioara de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300277_a_301606]
-
reiese din conținutul scrisorii adresate de către Iosif Fink, administratorul comitatului Alba Inferioară, lui Avram Iancu, aflată în Arhivele Statului, filiala Hunedoara, în legătură cu sigiliul Prefecturii Auraria Gemina condusă de Avram Iancu: "„Duminică dis-de-dimineață au atacat ai noștri pe maghiari la Vizokna, Ocna Sibiului și i-au respins până la Miercurea, pierzând aceștia 300 de cai în summa summarum, aproximativ. Cu o pierdere foarte mare s-au retras la Sebeș, rămânându-i numai 10 din 30 de tunuri. Vorpostul, avanpostul lui Bem, s-au
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Breb este un sat în comuna Ocna Șugatag din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: din n. top. Valea Brebilor > Breb (< s. breb „castor " < sl. bebrŭ). La recensământul din 2011, populația era de 1.098 locuitori. Satul este atestat documentar, sub numele actual de Breb, în
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
depresiunii Maramureș, în partea superioară a bazinului râului Mara pe piemontul nordic al masivului Gutâi, la 25 km de Sighetu Marmației și la 52 km de capitala de județ Baia Mare . Împreună cu Hoteni Și Sat Șugatag, satul Breb aparține de comuna Ocna Șugatag de care îl despart 7 km. Hotarul satului este destul de întins, el se învecinează cu 5 localități: Budești, Sârbi, Ocna Șugatag, Hoteni, Mara și un sat din zona Lăpușului numit Șurdești. Brebul are 3490 ha,iar teritoriul satului este
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
și la 52 km de capitala de județ Baia Mare . Împreună cu Hoteni Și Sat Șugatag, satul Breb aparține de comuna Ocna Șugatag de care îl despart 7 km. Hotarul satului este destul de întins, el se învecinează cu 5 localități: Budești, Sârbi, Ocna Șugatag, Hoteni, Mara și un sat din zona Lăpușului numit Șurdești. Brebul are 3490 ha,iar teritoriul satului este străbătut de o rețea hidrografică bogată. În toponimia locală principalele cursuri de apă care izvorăsc din munții Gutâi și se varsă
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
zăpadă este de 50 cm, stațiunea este adaptată și pentru sporturile de iarnă. Stațiunea dispune de două pârtii de dificultate medie, fiecare cu instalație de transport pe cablu: Etimologia numelui localității: din Baia (din subst. baie „exploatare minieră subterană; mină, ocnă” < lat. *bannea sau magh. bánya) + Borșa (din n.fam. Borșa < n. pers. sl. Borša; sau din n. fam. Borș + suf. top. -a). Izvoare de apă minerală, pe Valea Țâșla: Izvorul Baritina din fața Văii Vinișoru, Izvorul La Ciuroi, Izvorul din Groată
Băile Borșa, Maramureș () [Corola-website/Science/301564_a_302893]