4,637 matches
-
de la donatorul-cadavru numai după stabilirea diagnosticului de moarte clinică pe baza următoarelor criterii: absența oricărui răspuns motor sau verbal la stimulare; absența reflexelor de trunchi cerebral; examenul neurologic evidențiază pupile midriatice (peste 4 mm) și reflexive la lumină, absența mișcărilor oculare spontane, absența reflexelor corneean, oculovestibular, de deglutiție și de tuse; constatarea mișcărilor și a reflexelor spinale nu este un criteriu de excludere a morții cerebrale; absența ventilației spontane; traseu EEG plat pentru mai mult de 30 minute sau absența circulației
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
simplu dar foarte eficient. Ne frecăm palmele una de alta până simțim că acestea se încălzesc și apoi le punem pe ochi. Ochii se vor relaxa și se vor energiza iar căldura și întunericul vor detensiona sistemul nervos decontractând mușchii oculari. Putem practica acestă tehnică după fiecare exercițiu pe care îl executăm aici. De asemenea această tehnică poate fi folosită ori de câte ori suntem stresați și avem nevoie de un moment în care să ne deconectăm. După ce ne-am odihnit ochii, facem câteva
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2934]
-
o rază de 3,2 km și o radiație atomică care a durat 5 luni. Hiroshima 06.08.1945 Nagasaki 09.08.1945 Somn-conștiință (sleep consciousness)72, 73 Somnul este compus din somn superficial, somn profund și somnul cu mișcări oculare rapide (REM). Somnul profund poartă și numele de "somn cu unde lente" (Slow Wave Sleep - SWS). Până în anul 1964, somnul REM era considerat ca fiind foarte asemănător electroencefalografic cu somnul superficial. În acel an, cercetătorul francez Michel Jouvet 24 descoperă
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
somn cu unde lente" (Slow Wave Sleep - SWS). Până în anul 1964, somnul REM era considerat ca fiind foarte asemănător electroencefalografic cu somnul superficial. În acel an, cercetătorul francez Michel Jouvet 24 descoperă o a doua caracteristică a somnului cu mișcări oculare rapide, și anume scăderea tonusului muscular: acesta poate fi înregistrat electromiografic și face astfel posibilă înregistrarea polisomnografică a somnului. Răspândirea metodei polisomnografice de înregistrare în mii de laboratoare pe suprafața planetei a permis transformarea cercetării somnului (în laborator) într-o
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
doi zei frați sunt fiii zeiței nopții Nyx. Thanatos Nyx Cei doi frați Hypnos și Thanatos coborând un mort în infern În a doua jumătate a secolului XX, Nathaniel Kleitman a individualizat forma de somn cu vise însoțite de mișcări oculare rapide, sau somnul REM (rapid eye movements). În acest stadiu de somn, cu mișcări oculare rapide, metabolismul creierului este mai intens, atingând valori egale sau chiar mai ridicate decât în starea de veghe. Somnul REM deține 80% din vise. Doar
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Thanatos coborând un mort în infern În a doua jumătate a secolului XX, Nathaniel Kleitman a individualizat forma de somn cu vise însoțite de mișcări oculare rapide, sau somnul REM (rapid eye movements). În acest stadiu de somn, cu mișcări oculare rapide, metabolismul creierului este mai intens, atingând valori egale sau chiar mai ridicate decât în starea de veghe. Somnul REM deține 80% din vise. Doar 20% din vise au loc în restul fazelor somnului. Algoritmul imaginativ în care se află
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
vise sonore. Cei care orbesc după vârsta de 5 ani au avut capacitatea de a-și umple engramele memoriale cu imagini vizuale și au vise vizuale. În anul 2000 apare teoria că visul, ca produs secundar al somnului cu mișcări oculare rapide (REM), nu este atât de dezorganizat cum se susține (Revonsuo Antti). Forma și conținutul visului nu sunt întâmplătoare, ci selective. În timpul visului, creierul construiește un model complex al lumii, în care anumite tipuri de elemente, comparate cu cele din
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
totală (în care ochii sunt deschiși dar nemișcați) și una în care bolnavul poate mișca ochii. La acești bolnavi, în baza stabilirii unui cod, se poate crea o punte de comunicare prin echivalarea fiecărei litere cu un număr de mișcări oculare: dreapta-stânga, sus-jos, câte una, două sau trei. La trezirea din LIS, bolnavii pot povesti, cu lux de amănunte, lungile perioade în care s-au aflat, păstrând memoria intactă, fapt care nu se întâmplă în celelalte cazuri de comă. În stările
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
vederea, fără a avea cunoașterea conștientă a orbirii sale. Întrebat dacă vede ochelarii examinatorului, răspunde că examinatorul nu are ochelari. Vorbește cu examinatorul din fața sa, fără a-l vedea, dar nu recunoaște că nu-l vede. N.G. prezenta, la examenul ocular, tensiunea intraoculară, câmpul vizual, electrooculografia și examenul de retină al mișcărilor oculare normale. Leziunea agnozică era localizată în conexiunile dintre analizatorul occipital primar și ariile asociative. N.G. suferea de o agnozie de vedere ("orbire corticală"). Comportamentul net diferit dintre un
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
ochelarii examinatorului, răspunde că examinatorul nu are ochelari. Vorbește cu examinatorul din fața sa, fără a-l vedea, dar nu recunoaște că nu-l vede. N.G. prezenta, la examenul ocular, tensiunea intraoculară, câmpul vizual, electrooculografia și examenul de retină al mișcărilor oculare normale. Leziunea agnozică era localizată în conexiunile dintre analizatorul occipital primar și ariile asociative. N.G. suferea de o agnozie de vedere ("orbire corticală"). Comportamentul net diferit dintre un orb (care cunoaște conștient că este orb) și unul care nu cunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Lissauer, în 1890, și constă în incapacitatea de a recunoaște un obiect sau un grup de obiecte văzute. Numirea obiectului, desenarea lui sau reprezentarea lui prin gesturi, este imposibilă. În agnozia de obiect bolnavul are acuitatea vizuală și toate examenele oculare normale, leziunea localizată fiind în ariile asociative ale lobilor occipitali și temporali (determinări prin fRMN - McCarthy, 1986). Dacă obiectul agnostic are miros, face un zgomot specific, este pipăibil, este așezat într-o vecinătate fixă, devine recognoscibil și agnosticul îl identifică
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
unui bolnav ca pe o restricție a ferestrei de atenție vizuală la care, pe măsură ce numărul de obiecte pe o imagine descrește, vederea lor se îmbunătățește, indiferent de mărimea lor. Acest "sindrom Bálint" poate fi însoțit de tulburări ale mișcărilor mușchilor oculari și de o proastă coordonare ("apraxie") a mișcării mâinilor. Această agnozie a simultaneității este datorată leziunilor ariilor asociative parieto-occipitale (Rees 2001, Coslett HB & Lie G., 2008). Agnoziile spațiale Sindromul de neglijare a spațiului drept sau stâng poartă numele generic de
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
dar în cameră era prezent profesorul. -Să meargă cineva afară-îndemnă el. După verificare musafirii au concluzionat: -Ești și în casă și afară. Luminile s-au stins spontan. Profesorul s-a întins cu fața în sus pe canapea, închizând ochii. Martorii oculari au văzut la lumina lumânărilor, cum din trupul profesorului se desprinde un alt trup asemănător, levitând spre tavan, privind cu atenție în jurul său. Scena dură vreme de zece secunde, după care trupul din tavan coborî, intrând la loc în trupul
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
puncte fine și rare. Suprafața pronotului prezintă microsculpturi accentuate. Pata discală de pe pronot este voluminoasă. Dungile longitudinale de culoare închisă de pe elitre sunt parțial contopite. Vârfurile elitrelor cu o pată de nuanță mai deschisă. l=3,4-3,7 mm. ♂ Pata oculară în formă de ”oglindă” se prezintă sub forma unei tivituri extrem de înguste. 3 Laccobius minutus Linné (globosus Heer, pallidus Cast.) Oval scurtat, convex dorsal. Cea mai mare parte a capului și a pronotului cu câte o pată discală neagră, scutelul
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
-lea articol al palpilor maxilari de nuanță galben-deschisă, unicoloră.................4 4.Capul întunecat, numai clipeul poate avea marginile laterale de nuanță mai deschisă ......................................3 bicolor F. -.Atât capul cât și clipeul sunt negre-unicolore. La unele specii pot fi prezente pete oculare galben-roșcate..................................................................................5 5.Marginile laterale ale prosternului prezintă câte un vârf îndoit în formă de cârlig, prevăzut cu franjuri de peri scurți (fig.84b, pag.96). Coloritul și punctuația asemănătoare cu quadripunctatus. Specie halobiontă sud-est europeană, ce poate fi prezentă
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
articol al palpilor maxilari negru-unicolor. Capul negru, cu câte o pată anteoculară ceva mai deschisă la culoare.......................... ......................................................6 affinis Thunb. -.Corpul oval-scurtat, prevăzut cu o punctuație mai fină. Articolul terminal al palpilor maxilari de nuanță mai deschisă. Capul prezintă pete oculare gălbui, bine conturate.........................................................................7 coarctatus Gredl. 1 Enochrus melanocephalus Olivier (atricapillus Steph.) Capul negru cu câte o pată oculară gălbuie. Vârful articolului terminal al palpilor maxilari negru. Pronotul și elitrele roșcate sau galben-roșcate. Partea ventrală și picioarele brune sau de
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Thunb. -.Corpul oval-scurtat, prevăzut cu o punctuație mai fină. Articolul terminal al palpilor maxilari de nuanță mai deschisă. Capul prezintă pete oculare gălbui, bine conturate.........................................................................7 coarctatus Gredl. 1 Enochrus melanocephalus Olivier (atricapillus Steph.) Capul negru cu câte o pată oculară gălbuie. Vârful articolului terminal al palpilor maxilari negru. Pronotul și elitrele roșcate sau galben-roșcate. Partea ventrală și picioarele brune sau de nuanță întunecată. Este întâlnită îndeosebi în zona montană și subalpină. l=4,2-4,8 mm. 2 Enochrus testaceus Fabricius
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Pronotul cu o punctuație dublă, iar marginile lui laterale prezintă câte o zonă eliptică de puncte. În aceleași locuri cu specia precedentă. l=4,5-5,7 mm. ♂ Cea mai mare parte a clipeului și labrumul gălbui. ♀ Capul negru cu pete oculare galben-roșcate. 6 Enochrus affinis Thunberg ( marginellus Thoms.) Dorsal galben-maroniu. Cea mai mare parte a frunții și o pată mediană pe clipeu negre. Palpii maxilari galbenroșcați, cu al 2-lea articol parțial negricios. Palpii labiali și funiculul antenelor roșcatmaronii. Pronotul adesea
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
2,7-3,5 mm. 2 Anacaena limbata Fabricius (ovata Reiche, carinata Thoms.) Se deosebește de specia precedentă prin conturul corpului oval, și prin conformația deosebită a mezosternului care prezintă un dinte ascuțit, orientat posterior. Capul negru-unicolor, cu câte o pată oculară de nuanță mai deschisă. Ultimul articol al palpilor maxilari în întregime negru. La forma tipică partea dorsală a corpului este maroniu negricioasă, iar marginile laterale ale pronotului și elitrelor au de regulă o bordură lată, maroniu deschisă. Funiculul antenei și
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
ca o retorică a romanului, în sensul lui Booth), însă nu îl motivează pe narator să povestească în sens existențial. Din acest fapt putem deduce că o schimbare de roluri, probabil de la acela al Olimpianului omniscient la cel al martorului ocular și auditiv invizibil de la locul întîmplării sau invers, este mult mai ușor de realizat de către un narator auctorial decît de un narator la persoana întîi întrupat care este legat în mod inextricabil de corpul său fizic de care nu poate
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
persoana întîi, 26, 36, 41, 43-45, 67, 71-72, 88-89, 100-101, 122, 132-136, 142, 144-148, 150-153, 155-157, 159, 161-163, 168, 172, 178, 190, 201, 224-225, 230-231, 239, 296-299, 302-307, 311-312, 314-317, 320, 323, 327, 334, 338 ca editor, 296 ca martor ocular, 120, 152, 297, 302 ca narator în ramă, 296, ca persoană care dă citire unei povestiri, 296 colocvial, 329 cvasiautobiografic, 30, 78, 122, 127, 147, 149, 180, 297, 301, 307-309, 311-312, 322, 328 deschematizare a rolului, 315 periferic, 101, 178
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
începutul narațiunii, 237-253 v. și personaj narator reflectorizare a naratorului auctorial, 68, 71, 121, 164, 239, 243-244, 247, 254-274, 292-295, 305 a naratorului la persoana întîi, 306 refuzul perspectivei interne, v. perspectivă internă reificare, 32, 341 relatare de tip martor ocular, 120 relatarea vorbirii, 279 v. și dialog, stil indirect liber remă, v. temă repovestire, v. rezumat reproducerea vorbirii, 324 retorica, a disimulării, 45, 66, 298 subliminală, 231 retrospecție, 36, 69 rezumat, 52-57 și repovestire, 58-62 și titluri de capitole, 72-81
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și hiperventilație. Reflexul de clipire este prezent ca și răspunsul palpebral la amenințarea vizuală. Aceste semne pot facilita diagnosticul diferențial cu pierderile reale de conștientă. Atitudinea de urgență în cabinetul stomatologic • Se vorbește calm pacientului • Se fac compresiuni pe globii oculari sau în fosele iliace • Pot fi încercate fără riscuri manevre de stimulare (verbală, aromatică - săruri, termică - apă rece). • Se administrează Diazepam, 10 mg intravenos. • În lipsa unui diagnostic de certitudine, pacientul va fi tratat ca și în cazul sincopei, iar dacă
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
o instalare tipică. Faza preconvulsivă se caracterizează prin : • eventuală aură cu halucinații optice și auditive anxietate și neliniște • transpirații profuze • eructații sau emisii de gaze. Faza convulsivă: • pierderea bruscă a conștienței • țipăt inițial • cădere bruscă în față • convulsii tonico-clonice • bulbii oculari întorși către în sus,divergent, pupilele mari, strălucitoari, cu reactivitate redusă • oprirea temporară a respirației • cianoză. Automușcarea limbii, spume la gură, incontinență de urină și fecale, sunt semne patognomice ale crizei de "grand mal." Faza postconvulsivă: • confuzie • stare crepusculară sau
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
continuă drumul evitând uneori chiar și obstacolele. Aproape întotdeauna absențele se însoțesc de manifestări vegetative (midriază, salivație, sudorație, roșeață sau paloarea feței, tulburări de ritm cardio-respirator, emisie spontană de urină). Uneori se observă fenomene motorii discrete: deviația conjugată a globilor oculari în sus, divergent, înclinări repetate ale capului la 3/sec. și amiotonii ritmice. Formele convulsive Epilepsia majoră (“epilepsia generalizată - Grand-Mal”) se caracterizează prin crize convulsive tonico-clonice generalizate. În evoluția crizei se descriu 4 perioade : faza prodromală, aura, accesul convulsiv și
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]