5,154 matches
-
un set de categorii ontologice pentru definirea obiectului de artă și a artei în general. De aceea ontologia operei de artă necesită o reîntoarcere la metafizica fundamentală, pentru a regândi istoricitatea și temporalitatea operei de artă în vederea găsirii unui sistem ontologic deschis. Ontologiile operei de artă, în special cea a lui Ingarden, duc la o diviziune a entităților în obiecte independente de conștiință și obiecte imaginare sau entități care există într-o relație de dependență cu conștiința. Aceste tipuri de obiecte
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de capacitățile perceptuale umane. De aceea, în cazul anumitor arte, în special în cazul picturii și al sculpturii, obiectele lor necesită existența unor entități ce țin atât de lumea fizică, cât și de intenționalitatea umană. O altă diviziune a categoriilor ontologice este împărțirea dintre obiectele spațio-temporale (obiecte perisabile și concrete) și obiecte non-spațio-temporale (obiecte independente și etern abstracte). Dar această bifurcație nu poate explica arta literaturii și arta muzicii deoarece aceste tipuri de artă par a fi lipsite de o locație
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a conștiinței individuale sau cu obiectul natural. În cazul literaturii și al muzicii este necesară înțelegerea intervenirii categoriilor determinative în mod temporal, înțelese ca obiecte abstracte dependente de intenționalitatea umană. 3.1. Terminologia ontologiei ingardiene cu privire la opera de artă Sistemul ontologic ingardian pare să aducă echilibrul necesar în tratarea ontologică a operei de artă. Analiza de față nu va elimina experiența estetică din cadrul construcției sale ontologice. Acest lucru aduce modificări la nivelul ontologic al operei și transpune obiectul într-o dublă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
literaturii și al muzicii este necesară înțelegerea intervenirii categoriilor determinative în mod temporal, înțelese ca obiecte abstracte dependente de intenționalitatea umană. 3.1. Terminologia ontologiei ingardiene cu privire la opera de artă Sistemul ontologic ingardian pare să aducă echilibrul necesar în tratarea ontologică a operei de artă. Analiza de față nu va elimina experiența estetică din cadrul construcției sale ontologice. Acest lucru aduce modificări la nivelul ontologic al operei și transpune obiectul într-o dublă natură: reală și ideală sau imaginară 23. Însă, modelul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
abstracte dependente de intenționalitatea umană. 3.1. Terminologia ontologiei ingardiene cu privire la opera de artă Sistemul ontologic ingardian pare să aducă echilibrul necesar în tratarea ontologică a operei de artă. Analiza de față nu va elimina experiența estetică din cadrul construcției sale ontologice. Acest lucru aduce modificări la nivelul ontologic al operei și transpune obiectul într-o dublă natură: reală și ideală sau imaginară 23. Însă, modelul ontologic ingardian ne folosește în special la evidențierea schematismului ontologic al operei de artă literară. Mai
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Terminologia ontologiei ingardiene cu privire la opera de artă Sistemul ontologic ingardian pare să aducă echilibrul necesar în tratarea ontologică a operei de artă. Analiza de față nu va elimina experiența estetică din cadrul construcției sale ontologice. Acest lucru aduce modificări la nivelul ontologic al operei și transpune obiectul într-o dublă natură: reală și ideală sau imaginară 23. Însă, modelul ontologic ingardian ne folosește în special la evidențierea schematismului ontologic al operei de artă literară. Mai mult, terminologia ingardiană clarifică natura obiectului de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a operei de artă. Analiza de față nu va elimina experiența estetică din cadrul construcției sale ontologice. Acest lucru aduce modificări la nivelul ontologic al operei și transpune obiectul într-o dublă natură: reală și ideală sau imaginară 23. Însă, modelul ontologic ingardian ne folosește în special la evidențierea schematismului ontologic al operei de artă literară. Mai mult, terminologia ingardiană clarifică natura obiectului de artă. Pentru Ingarden, ceea ce se constată a fi operă de artă are la bază un obiect (Gegenstand). Dar
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
elimina experiența estetică din cadrul construcției sale ontologice. Acest lucru aduce modificări la nivelul ontologic al operei și transpune obiectul într-o dublă natură: reală și ideală sau imaginară 23. Însă, modelul ontologic ingardian ne folosește în special la evidențierea schematismului ontologic al operei de artă literară. Mai mult, terminologia ingardiană clarifică natura obiectului de artă. Pentru Ingarden, ceea ce se constată a fi operă de artă are la bază un obiect (Gegenstand). Dar Ingarden preferă să utilizeze termenul de Gegenstand în sensul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de artă literară. Mai mult, terminologia ingardiană clarifică natura obiectului de artă. Pentru Ingarden, ceea ce se constată a fi operă de artă are la bază un obiect (Gegenstand). Dar Ingarden preferă să utilizeze termenul de Gegenstand în sensul de proprietate ontologică incompletă ca proprietate individuală, iar acest lucru intră ușor în opoziție cu termenul de substanță care este văzut ca entitate concretă, suficient prin sine însuși. Un obiect abstract, ce este identificat în cele mai multe cazuri cu conceptul de trop24, ceea ce în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ca proprietate individuală, iar acest lucru intră ușor în opoziție cu termenul de substanță care este văzut ca entitate concretă, suficient prin sine însuși. Un obiect abstract, ce este identificat în cele mai multe cazuri cu conceptul de trop24, ceea ce în mod ontologic este incomplet sau insuficient prin sine însuși. Un astfel de concept nu poate fi determinat decât de un obiect ideal, întrucât nu prezintă nici o realitate materială. Toate tipurile de obiecte care au calități universale sunt numite de Ingarden universali transcedentali
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
abstracte. Proprietățile obiectelor sunt analizate de Ingarden pe linie husserliană, fiind numite individuali sau momente 25. Acest termen se identifică cu conceptul de trop. Prin intermediul momentelor nu se face referire doar la proprietățile unui obiect, ci și la construcția sa ontologică. Proprietatea individuală poartă subiectul proprietăților în constituentul ontologic al lucrului. Și chiar dacă termenul de constituent ontologic este omis de Ingarden, deoarce proprietățile unui obiect sunt înțelese ca părți (abstracte) ale sale, el poate fi de folos în cadrul obiectelor distincte din
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
linie husserliană, fiind numite individuali sau momente 25. Acest termen se identifică cu conceptul de trop. Prin intermediul momentelor nu se face referire doar la proprietățile unui obiect, ci și la construcția sa ontologică. Proprietatea individuală poartă subiectul proprietăților în constituentul ontologic al lucrului. Și chiar dacă termenul de constituent ontologic este omis de Ingarden, deoarce proprietățile unui obiect sunt înțelese ca părți (abstracte) ale sale, el poate fi de folos în cadrul obiectelor distincte din punct de vedere numeric. Astfel, terminologia ingardiană ajută
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Acest termen se identifică cu conceptul de trop. Prin intermediul momentelor nu se face referire doar la proprietățile unui obiect, ci și la construcția sa ontologică. Proprietatea individuală poartă subiectul proprietăților în constituentul ontologic al lucrului. Și chiar dacă termenul de constituent ontologic este omis de Ingarden, deoarce proprietățile unui obiect sunt înțelese ca părți (abstracte) ale sale, el poate fi de folos în cadrul obiectelor distincte din punct de vedere numeric. Astfel, terminologia ingardiană ajută la analiza ontologică în cadrul interpretării obiectelor de artă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Și chiar dacă termenul de constituent ontologic este omis de Ingarden, deoarce proprietățile unui obiect sunt înțelese ca părți (abstracte) ale sale, el poate fi de folos în cadrul obiectelor distincte din punct de vedere numeric. Astfel, terminologia ingardiană ajută la analiza ontologică în cadrul interpretării obiectelor de artă, în funcție de calitățile pe care le dobândește. După Ingarden, sunt trei tipuri de obiecte care stau la baza tuturor existențelor, inclusiv a operei de artă: obiecte particulare, idei și calități ideale. Obiectele particulare sunt acele obiecte
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
definind, totodată, și proprietățile acestor tipuri de obiecte. În ultimul caz există o identificare a obiectului cu conceptul de trop, întrucât doar prin el putem înțelege greutatea sau masa unui anumit obiect. Pentru determinarea operei vom folosi ideea de trop ontologic ca proprietate caracteristică artei, ce diferă de la un tip de obiect la altul. Pornind de la dublul înțeles al obiectelor particulare putem vorbi de două tiprui de obiecte: obiecte individuale independente și obiecte individuale dependente. Primele sunt interpretate ca substanțe, iar
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de obiect la altul. Pornind de la dublul înțeles al obiectelor particulare putem vorbi de două tiprui de obiecte: obiecte individuale independente și obiecte individuale dependente. Primele sunt interpretate ca substanțe, iar utimele ca tropi, dar nu în sensul de trop ontologic. Obiectele individuale independente, ca obiecte fundamentale și obiecte de ordin superior, sunt consituite de pluralitatea tropilor. Prin urmare, opera poate prezenta un obiect real, specific nivelului pre-ontologic, și un obiect ce determină reprezentarea artistică. Acest lucru este posibil astfel: în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
într-o zonă a nevăzutului și a descifrărilor. De aceea ermetismul și misticismul operei sunt exprimate prin poetica platoniciană care se formează prin tradiții și prin credințele poporului în mistere. Spiritul uman are inclinație spre miraculos, mistic și magic; noțiuni ontologice caracteristice mitologiei. Dar să nu uităm că imaginarul și iraționalul oferă o mitologie bazată pe puterea expresivă a imaginii, adică oferă ceea ce cuvântul nu reușește. De exemplu, mitul platonician este și o formă mai complexă de a putea reda anumite
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ficționale care depășește condiția umană. De aceea mitologia este de tip simbolic și evhemerist; iar cu ajutorul creației se poate ajunge la apoteoză. Înțelegerea mitologiei înseamnă descifrarea semnificațiilor operelor de artă în timp ce simbolisticul mitologic devine un trop al artei în cadrul cercetării ontologice. Din punct de vedere ontologic, mitologia reprezintă punctul de plecare al interpretării operei de artă în istoricitatea sa. De aceea, ideea de mythos este înțeleasă ca originea simbolului și a misticului operei și-o limitează la un anumit spațiu cultural
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
De aceea mitologia este de tip simbolic și evhemerist; iar cu ajutorul creației se poate ajunge la apoteoză. Înțelegerea mitologiei înseamnă descifrarea semnificațiilor operelor de artă în timp ce simbolisticul mitologic devine un trop al artei în cadrul cercetării ontologice. Din punct de vedere ontologic, mitologia reprezintă punctul de plecare al interpretării operei de artă în istoricitatea sa. De aceea, ideea de mythos este înțeleasă ca originea simbolului și a misticului operei și-o limitează la un anumit spațiu cultural pentru înțelegerea cogintivă. Lessing, în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de joc implică universalitatea și temporalitatea, jocul se manifestă ca principiu prim în diverse îndeletniciri umane. Interesul nostru este acela de a arăta rolul pe care termenul de ludus îl are în cadrul artei, dar și ce rol joacă în explicarea ontologică a operei de artă Când ne referim la joc avem în vedere manifestarea spiritului ce depășește sfera logică. Jocul este jucat atât de animale, cât și de om. De aceea, el nu poate fi fundamental rațional decât în măsura în care el ține
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
pentru că el nu este materie, prin el se încearcă și se depășesc limitele existenței fizice. De aceea Huizinga avea să spună în Homo ludens că existența jocului dovedește existența caracterului supra-logic al situației noastre în cosmos. Însă, jocul ca element ontologic capătă o semificație aparte, având un mecanism de reprezentare exprimat prin intermediul artei. O viziune ce ne ajută este cea a lui Schiller, care împarte obiectele de artă în obiecte ale unității de sens ce se identifică cu viața, și obiecte
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
subiectiv sau obiectiv, și fără să impună o necesitate interioară sau exterioară. Jocul există în stare pură ca manifestare a spirtului și, prin urmare, constituie arta și ceea ce ține de artă. Termenii de logos și joc sunt definitori în înțelegerea ontologică a operei de artă. Atsfel, prin logos ne referim la limbaj ca formă de comunicare între indivizi, cu ajutorul căreia ceea ce există în artă poate fi cognoscibil, jocul, prin mecanismul său formator, oferă logos-ului, dar și împreună cu el, artisticul. Forma
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a omului devine o poetică în comparație cu natura. Ca și în cazul mitului, prin care omul încearcă să-și explice existența, prin ludus descoperim necunoscutul și nevăzutul sub forma unor transformări fantastice prin care mitul îmbracă existentul. Mitul are ca substitut ontologic ideea de joc în timp ce termenul jocul are și capacitatea de a articula aspectele esteticii. Arta se definește prin starea sa spirituală prinsă în mișcările infinite ale omului, lucru care l-a făcut pe Gadamer să spună că jocul este o
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de a articula aspectele esteticii. Arta se definește prin starea sa spirituală prinsă în mișcările infinite ale omului, lucru care l-a făcut pe Gadamer să spună că jocul este o metaforă a artei 40. Jocul și mitul sunt codițiile ontologice pentru principalele activități spirituale ale omului la care se adaugă și științele. Creația este pusă în mișcare și își găsește modalitatea prin termenul de ludus. În timp, științele par să se desprindă de sfera ludicului prin seriozitatea pe care o
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
este subiectivitatea persoanei care o experimentează ci opera în sine [...] astfel modul de a fi al jocului devine semnificativ"43. Jocul are propria esență și este un concept autonom și ajunge să fie prezent (Darstellung) prin intermediul experienței subiectului. La nivelul ontologic conceptul de "joc" este înțeles ca energie curprinzând un telos speicifc. Prin intermediul jocului arta ajungă să capete diferite forme și să fie transformată în structuri. Iar arta are ca scop transmiterea adevărului. Totodată, prin intermediul jocului observăm structuralitatea operei de artă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]