3,808 matches
-
cum să descriu ceea ce se-ntâmplă? Cuvintele nu urlă, o știu prea bine, și nu rag, și poate ar trebui ca pana să-mi fie încinsă cu brâuri de foc și hârtia să ucidă nebunește pentru a putea cumva exprima oroarea a ce văd. - Lucifer, nebunule, oprește-te!! m-am auzit strigând deodată, la rândul meu nebun, răscolind întreaga tăcere a nopții de la fereastra camerei unde viața mă făcuse ostatic. Gestul tău nesăbuit va avea consecințe îngrozitoare!! Fapta ta incalculabilă va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
băgat și în foc pentru mine. Chiar dacă de multe ori discutam în contra dictoriu sau ne contraziceam cu vehemență, eram libere să ne împărtășim părerile, fără să ne simțim vreodată jignite atunci când nu coincideam în modurile noastre de a gândi. Ce oroare ar fi fost să nu putem fi noi însene, să trăim într-o continuă ipocrizie, cum făceau atâția în jurul nostru... Doamne, cum râdeam împreună, parcă ni se deschidea tot cerul, ce potrivire lăuntrică era între noi! Ce fericire să poți
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
de vieți sfărâmate. Dintre cei care au trecut pe acolo, numai morții trăiesc. Iată, de pildă, eu umblu, vorbesc asemenea lui, așijderea ție, dar viața mea nu-i, prietene decât o moarte vie. Ah, Doamne, iată-mă aici, la ceasul ororilor îmbrățișându-mi lespedea de patimi și chin, aștept Arhanghelul zorilor, aștept Învierea, în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh, amin!” („Amin”) Cunoscându-i apetența pentru poezie autentică, i- am răspuns dorinței sale de a-i da în scris poezia
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
filosoful și poetul de geniu Nichifor Crainic intitulându-și o carte de răsunet cu această sintagmă: “Nostalgia Paradisului”. Gheorghiță Savel simte cum durerile naționale nu i le micșorează pe cele personale, are momente când îl copleșesc chiar după ce a dezvăluit ororile prin care a trecut, depunând mărturie detaliat în cartea al cărei narator este, și-n interviurile date ziariștilor. Contrar convingerilor părintelui Roman Blaga, trecut și el prin reeducarea prin tortură a martirajului de la Pitești: “Nu are rost să vorbim despre
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
prin care a trecut, depunând mărturie detaliat în cartea al cărei narator este, și-n interviurile date ziariștilor. Contrar convingerilor părintelui Roman Blaga, trecut și el prin reeducarea prin tortură a martirajului de la Pitești: “Nu are rost să vorbim despre ororile care au fost în închisori, ci despre biruințele noastre sufletești, victoriile din adâncul ființei noastre care ne-au dat posibilitatea să ne ridicăm la lumină, considerând suferința ca acces la îndumnezeire”...”pentru că la capătul suferinței am primit darul de a
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
au dat posibilitatea să ne ridicăm la lumină, considerând suferința ca acces la îndumnezeire”...”pentru că la capătul suferinței am primit darul de a iubi și ierta”... cu observația lui N. Steinhardt că autentica iertare înseamnă renunțarea memoriei la a reține ororile suferite, dând posibilitate ființei umane să reînflorească, păcatului căderii primordiale nimeni nu i se poate abstrage. În sprijinul părintelui martir Roman Blaga și monahului bibliotecar de la Sf. Mănăstire Rohia, scriitorul de o rară sensibilitate, convertit în penitenciar la ortodoxie, cel
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
complecși de cultură, filosofi și poeți, care au trecut prin infernul penitenciar comunist, cu mulți, foarte mulți ani de iad, pe autor Dumnezeu ocrotindu-l să beneficieze doar de câțiva ani de surghiun și să cunoască parțial nesfârșitul lanț al ororilor pe care cei cu lungi termene = somități românești în toate domeniile, dar și atâția tineri, capacități sclipitoare, care în condiții de normalitate ar fi făcut o Românie ca soarele sfânt de pe cer. Ce categorie socială a scăpat de ororile comunismului
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
al ororilor pe care cei cu lungi termene = somități românești în toate domeniile, dar și atâția tineri, capacități sclipitoare, care în condiții de normalitate ar fi făcut o Românie ca soarele sfânt de pe cer. Ce categorie socială a scăpat de ororile comunismului transplantat în România daco-latină, solară prin sensibilitate și dragoste de viață, prin potențele creative și cumsecădenia proverbială, de către nesătuii uralieni fără Dumnezeu și considerație pentru om? Niciuna! De la vlădică la opincă, piatra de moară comunistă s-a răsucit pe
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
mâna oricui. Infatuarea, cinismul, cruzimea, ies la suprafață. Începe să facă victime. Tot mai numeroase. Dictatura, de orice nuanță ar fi și oriunde s-ar institui, se manifestă prin teroare. Aceasta în societatea profundă (a celor mulți și cinstiți) naște oroare. Teama strecurată în oameni continuu și oricând, depersonalizează, alterează moral, desfigurează, îmbolnăvește, îndobitocește, spală creierele (brain-washing), realizează omul de tip robot. Oamenilor li se creează situații compromițătoare, de la cele aparent inocente, precum complicitatea, până la cele mai implicative, mai încadrabile
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
plină de inspectori sovietici, k.g.b.-iști, călăi cu stea roșie în frunte, scoaterea la suprafață și în posturi de comandă-control-execuție a fel de fel de alogeni și a tuturor gunoaielor sociale autohtone, etc., etc., și în fruntea tutror ororilor, beciurile și camerele de anchete ale satrapilor securiști, ale securității partidului, nelegiuiri fără număr... Pe patul de moarte, un tiran predă puterea altui tiran, care faraonic avea să-l neantizeze făcându-și loc sieși cât mai sigur. Acesta, cu aceleași
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
fost gândul la curajul de care fusese În stare, transatlantic irațional care Îi umbla prin vene În pas de defilare - și o mândrie imbecilă. Dar cine poate spune ce gând ți se naște ultimul În ființă Înainte să mori, ce oroare pe care nu ai reușit să o lași să respire În viață și care se cere acum scuipată, ca să Îți poți lua zborul ușor, cu iluzia nevinovăției... În sfârșit, acel cineva, care nici măcar nu icnise de efort, care părea scutit
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Pe de altă parte, grotescul invadează spectatorul încă de la început și oricărui eveniment i se atașează o anumită semnificație neliniștitoare. Trebuie să luăm în discuție și factorii psihologici implicați în ceea ce am observat ca fiind răspunsul clasic la urât: experiența ororii (dezgustului, supărării) și a amuzamentului (încântării, bucuriei) în același timp; “râsul care moare în gât și devine o grimasă sau care este nuanțat cu o isterie moderată ori cu stânjeneală”. Credem că acesta este locul în care urâtul se întâlnește
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
sau care este nuanțat cu o isterie moderată ori cu stânjeneală”. Credem că acesta este locul în care urâtul se întâlnește cu grotescul, cu mențiunea că efectul ultimului asupra spectatorului este mai tulburător și neliniștitor. În timp ce este evident că sentimentele ororii și dezgustului sunt direct psihologice, nu același lucru îl putem spune despre implicațiile râsului la o glumă îngrozitoare. Răspunsul se află în încântarea de a vedea tabu-urile încălcate, în senzația unei eliberări momentane de inhibiții ca și în plăcerea
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
la o glumă îngrozitoare. Răspunsul se află în încântarea de a vedea tabu-urile încălcate, în senzația unei eliberări momentane de inhibiții ca și în plăcerea intelectuală la perceperea elementului comic. Dar vom proba de asemena o sadică plăcere a ororii, cruzimii și dezgustătorului. Adept al acestei ultime idei, criticul Mihail Bahtin consideră că urâtul și grotescul sunt categorii esențial fizice, referindu-se mereu la corp și la excesele acestuia și sărbătorindu-le într-o manieră neinhibată și veselă. Originar, termenii
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
artelor vizuale atunci este logic să vorbim despre natura lor accentuat fizică. Deși extensia lor la artele verbale a apărut de timpuriu, totuși cele două categorii au fost mai curând relaționate cu vizualul decât cu verbalul pur. Răspunsul psihologic la oroare este limitat de aprecierea laturii lor comice. Paradoxul lor ar putea fi formulat astfel: eliberează și creează anxietate simultan. Datorită impactului caracteristic al urâtului, șocului instantaneu pe care îl cauzează, urâtul este adesea utilizat ca o armă agresivă. Se găsește
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
ar putea să o traseze, atât de mult arta este în același timp transcendentă și naturală.” În seria de gravuri intitulată Dezastrele războiului (1818-1820), artistul este în ipostaza spectatorului înspăimântat de ceea ce “nu se poate privi”, al disperării, angoasei și ororilor, a căror penibilă motivație este ura - Nu se știe pentru ce!; Iată ce este mai rău - supliciilor, omorurilor, violurilor - Frumoasele vitejii asupra cadavrelor mutilate fără sens, al mulțimilor anonime cuprinse de o ciudată nebunie căci Ei nu cunosc drumul și
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
acestea , războiul - “cette boucherie héroique”(măcel eroic) - este luat peste picior. Oamenii fac literatură și muzică pe seama victimelor războiului; ei cântă înainte și după bătălii pentru gloria ucigașilor. Voltaire prezintă într-un text scurt, dar de un realism impresionant, nenumăratele orori ale războiului: “Aici bătrâni ciuruiți de gloanțe își priveau murind nevestele măcelărite, care își țineau copiii la pieptul sângerând; mai încolo fete spintecate își dădeau ultima suflare după ce au satisfăcut nevoile naturale ale câtorva eroi; altele pe jumătate arse implorau
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
Tiberius, suspiciunile se înmulțeau; la un moment dat, Sejanus îi spuse: — A venit momentul să riscăm și să facem procesul ăsta. Vom avea dovezi, îți voi aduce martori... Singurul prieten care îi vizita des era Tatius Sabinus, care asistase cu oroare la procesul împotriva istoricului Cremutius Cordo. Sejanus îi porunci unui senator, legat de el din motive prea puțin onorabile, să-l invite pe Sabinus, să-l manevreze bine și să-i câștige încrederea. Senatorul se conformă și, în spațiul liber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
secrete. Însă Drusus nu denunțase pe nimeni. În clipa aceea tânărul Împărat înțelese că, atunci când declarase, în discursul său programatic, că „toate actele acelea vor fi arse“, unii probabil că râseseră pe ascuns. Actele oficiale fuseseră doar coșciugul, nu și oroarea îngropată înăuntrul lui. Sosi și Callistus, gâfâind, de la Aquae Albulae, în apropiere de Tibur. — Am aflat... Aruncă o privire spre gaura din zid și murmură: — Cine ar fi crezut... Împăratul era obosit; durerea de stomac era însoțită de o puternică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de-a latul drumurilor de acces în urmărirea celei mai recente ciocniri multiple sau coliziuni. Comportamentul nostru împreună deveni tot mai stilizat, ca și când am fi fost un cuplu de chirurgi experți, jongleri sau comedianți. Departe de-a reacționa acum cu oroare sau repulsie la vederea acelor victime rănite, șezând în stare de șoc pe iarbă în spatele mașinilor lor după o accidentare cauzată de ceața primelor ore ale după-amiezii, ori țintuite pe tablourile de bord, eu și Vaughan încercam o senzație de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
pe iarbă în spatele mașinilor lor după o accidentare cauzată de ceața primelor ore ale după-amiezii, ori țintuite pe tablourile de bord, eu și Vaughan încercam o senzație de detașare profesională, în care se manifestau primele simptome ale unei autentice implicări. Oroarea și dezgustul meu la vederea acelor răni îngrozitoare făcuseră loc unei acceptări lucide a faptului că transformarea rănilor în termenii fanteziilor și ai comportamentelor noastre sexuale era singurul mijloc de revigorare a victimelor rănite și muribunde. La primele ore ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Totuși, n-au fost singuri. Solidaritatea intelectualității române și evreiești în anii 1900-1940, ediție îngrijită de Maria Marian, Editura Universal Dalsi, București, 2005, pp. 131-132). „Acuzatorii” - Camil Petrescu și Barbu Lăzăreanu - au incriminat modernismul strident al acestui tip de teatru („orori osifere, monosilabisme care creează impresia de lugubru și hipertranscendental”), în schimb Sandu Tudor, Ilarie Voronca și M.H. Maxy s-au ridicat în apărarea „considerabilului efort de sinteză și viziune” al lui Sternberg, influențînd decisiv decizia favorabilă a juriului... E de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în a cărui oglindă putem „citi” atît literatura, cît și viața „obscurului grefier”: „E limpede pentru noi că Urmuz preferă accidentul lingvistic, nefiind în stare să ducă pînă la capăt banalitatea. În acest sens, „panica propriului loc comun ori numai oroarea față de al celorlalți (...) atestă scriitorul cu un paroxistic simț critic” (p. 318). În opinia lui Eugen Negrici, textele urmuziene ilustrează o „inadecvare a sintacticului la semantic”, o „ciocnire” între pedanteria clasică a sintaxei și anarhica libertate semantică. Este reafirmată natura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
întrebat ce părere are de un cerșetor care într-un colț de stradă râdea cu gura până la urechi. Amicul ma privit, fără a rosti nici un cuvânt, părând ami spune că nu știe pe ce lume trăiește!... Cine-a trecut prin ororile războiului, înțelege sfânta liniște, armonia, visele frumoase din vremurile de pace. Fie ca securea războiului să zacă îngropată pentru totdeauna. Nu aștepta iertare pentru greșelile tale dacă la rândul tău nu știi (sau nu poți) să ierți.. Seara, la culcare
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
spre camera ei. Nici nu Închiseră bine ușa În urma lor, cînd ea Începu să-l dezbrace și, lăsîndu-se să alunece la picioarele lui, Începu să-l sărute. În timp ce dorința creștea, uită că Yves Îi putea surprinde, după cum uită la fel de repede oroarea de noaptea trecută de pe faleză. 5 Bacul era tras la chei cînd mașinuța Méhari opri În port. Literele cursive, albe, se deslușeau net pe emailul bleumarin al coșului. Compagnie de l’Iroise. Gildas spunea că Într-o bună zi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]