3,729 matches
-
Galim și în continuare, în zona Stella Maris de pe vârful Carmelului, unde au zidit încă din mijlocul veacului al 18-lea o mănăstire. În zilele expediției lui Napoleon Bonaparte în Palestina, mănăstirea carmelită a servit drept spital de campanie pentru ostașii francezi. Pe parcursul secolului al XIX-lea între cele două grupări religioase au avut loc conflicte pentru controlul unor arii suplimentare pe Carmel. În veacurile al XVIII-lea - al XIX-lea Haifa a fost adesea pradă atacurilor piraților. Din acest motiv
Haifa () [Corola-website/Science/300200_a_301529]
-
În incinta celor două biserici este un alt cimitir al celor 66 de eroi naționali căzuți pe câmpul de luptă, între Cucerdea și Oarba de Mureș - aici fiind cel mai mare teatru de luptă, jertfin-du-și viața peste 11.000 de ostași români. După 23 august 1944, în Cucerdea a început calvarul gulagului comunist instalat, ca peste tot, cu forța, teroare, jaf, persecuție, mergând până la exterminarea populației. Acum încep jertfele și schingiurile celor cu credință în Dumnezeu, a celor neprihăniți, harnici, gospodari
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
Vidin fără luptă. Perioada următoare este caracterizată prin infiltrări ale cetelor otomane în Bulgaria țarului Șișman. Acesta este deposedat de cetăți pe rând, totul culminând cu luarea Nicopolelui prin vicleșug. Silistra a fost ferită de o soartă asemănătoare datorită vigilenței ostașilor munteni. Între timp, îngrijorat de situația din Balcani, Sigismund de Luxemburg atacă Serbia și îi învinge pe turci și pe sârbii aflați sub ascultarea lui Ștefan Lazarevici. În 1393, aflând că Șișman se aliase cu Sigismund al Ungariei, Baiazid a
Bătălia de la Rovine () [Corola-website/Science/301507_a_302836]
-
înainte de instalarea lor în Ungaria de dincolo de Dunare, deși documentele îi menționează mai târziu. Nu este însă obligatoriu ca primele colonii pecenege să se fi instalat la distanța cea mai mică de țara pecenegilor. Dimpotrivă, rațiunile militare impuneau ca acești ostași pecenegi să nu fie vecini cu frații lor, care erau inamici potențiali. Pecenegii au fost printre primii nomazi asiatici care au utilizat în luptă carele. Călăreții pecenegi foloseau arcul compozit scurt, securi de luptă, arcanul, lănci ușoare și purtau îmbrăcăminte
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
castre fortificate. Cele două armate stăteau pe pozițiile lor, gata de luptă, de două zile. Hannibal, pe deplin conștient de importanța apei din râul Aufidus pentru trupele romane, a început sa-i trimită pe numizi dincolo de râu, ca să atace pe ostașii însărcinați cu căratul apei. A doua zi, pe 2 august, Varro căruia îi venise rândul la comandă, fără să se sfătuiască cu colegul său, a dat semnalul de atac și a trecut cu trupele rânduite în dispozitiv de luptă dincolo de
Bătălia de la Cannae () [Corola-website/Science/301557_a_302886]
-
căruia îi venise rândul la comandă, fără să se sfătuiască cu colegul său, a dat semnalul de atac și a trecut cu trupele rânduite în dispozitiv de luptă dincolo de râu. Forțele combinate ale celor doi consuli totalizau 86.400 de ostași. În tabăra cealaltă, armata cartagineză deținea 30.000 de efective infanterie grea, 6.000 infanterie ușoară și 8.000 cavalerie. Paullus l-a însoțit pe Varro, acordându-i sprijinul său, cu toate că nu-i încuviințase hotărârea. După trecerea râului consulii își
Bătălia de la Cannae () [Corola-website/Science/301557_a_302886]
-
1986) Opera în granit și bonz a sculptorului Nicolae Otto Kruch, înălțat în anul 1986, pe locul numit la ”Aniniș”, este și Monumentul eroilor neamului ce amintește generațiilor de azi și celor ce vor urma, faptele de arme ale bravilor ostași ai Cornului.
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
făcând parte din Regimentul 32 Infanterie Prahova, timp în care pe teritoriul comunei au trecut trupele germane, apoi cele sovietice ale Armatei Roșii, provocând pagube importante. De asemenea, pe Valea Morii au avut loc în această perioadă bombardamente aliate. Participarea ostașilor fulgeni la război a fost cinstită prin ridicarea a două monumente în cele două sate: „Lor și înaintașilor noștri pentru binele țării,/ de-a pururi o lacrimă de recunoștință.” În perioada interbelică, comuna a aparținut de plasa Drăgănești, iar după
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
dar s-a transmis din bătrâni faptul că acesta ar dăinui de aproximativ 500 de ani. Denumirea satului Tomșani vine de la numele căpitanului Tomșa. Acesta era un căpitan care conducea o oaste română în timpul lui Mihai Viteazul. O parte din ostași au rămas în acest teritoriu, au întemeiat o așezare de bordeie căreia i-au dat denumirea de Tomșani după numele fostului lor căpitan. Până pe la sfârșitul secolului al XIX și începutul secolului al XX -lea, satul Tomșani a fost un
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
avut o serie de personalități care s-au implicat în gestionarea Fondului școlastic al fostului regiment orlățean, precum și membrii activi ai Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român. Racovița s-a remarcat în Primul Război Mondial prin vitejia ostașilor trimiși pe frontul „Poloniei rusești” , al Galiției, Albaniei, Italiei, Serbiei și chiar al Franței, participând din 1916 la Marea Unire din 1918. Comuna Racovița, este așezată la poalele Vârfului Suru (2281m), pe zona de contact dintre dealurile submontane ale Munților
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
1916 armatele române erau înfrânte; în perioada decembrie 1916 - ianuarie 1917, frontul a fost stabilit la Galați, Focșani, Mărășești, Mărăști, Oituz. În iarna anului 1917 se trecea la reorganizarea armatei române. Mulți locuitori au participat în timpul primului război mondial ca ostași în armata română pentru eliberarea patriei de sub dominație austro- ungară. Semnificative sunt evenimentele din toamna anului 1918 când armata română a reintrat în război pentru eliberarea Transilvaniei, iar trupele germane și austro-ungare se îndreptau spre o înfrângere sigură. Divizia armatei
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
iubire și fereste pe cei care o poartă de "Dragaică" și de "Iele", întruchipări ale vrăjitoarelor și ale spiritelor rele ce amenință sănătatea și iubirea tinerilor. Cimitirul eroilor din localitate, ridicat prin grija Asociației "Cultul Eroilor", a adunat osemintele tuturor ostașilor căzuți pe câmpurile de luptă în această zonă, atât români, cât și de alte naționalități. An de an, de sărbătoarea "Înălțării Domnului", când este serbată și "Ziua Eroilor", sunt rostite rugăciuni în acest cimitir și sunt pomeninți toți cei care
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
un monument dedicat aceluiași eveniment, respectiv "Cișmeaua din sat". Ridicat de către Cercul Militar al Subofițerilor reangajați din Bacău, monumentul poartă însemnele lozincilor militare rostite de soldații români, precum " Nici pe aici nu se trece" sau "Învingem, ori murim", lozincă a ostașilor de la Mărăști. Bogdăneștiul este înfrățit cu comuna Genlis din Franța, a cărei reprezentanți vizitează de câteva ori pe an Bogdăneștiul, totodată, fiind făcute și mai multe schimburi de experientă între elevii din cele două localități. În comună funcționează două școli
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
Veneția", 1958 și 1976. În 1946 se naște Gheorghe, fiul artistului. În 1953, este distins cu Premiul de Stat pentru altorelieful ""Pintea judecând un boier"", iar în 1964 primește titlul de Artist al Poporului, când se inaugurează la Carei " Monumentul Ostașului Român" la împlinirea a 20 de ani de la eliberarea întregului teritoriu al țării de sub ocupația fascistă. Monumentul a fost realizat de Vida în colaborare cu arhitectul Anton Dâmboianu. În 1968 este ales vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România, și
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
Baia Mare (1956), etc. În această sferă a creației sale se încadrează lucrările eroice ""Balada lui Pintea"(1957)", ""Răscoala"(1958)", ""Horea, Cloșca și Crișan"" (busturile scupltate în lagărul de la Gurs în 1939, dar și proiectul pentru monumentul de la Alba) și "Monumentul Ostașului Român" de la Carei. Ce-a de-a doua fascinație a lui Vida este "mitologică", și cupinde elementele cele mai arhaice ale folclorului maramureșean, în mijlocul căruia a trăit și a creat. Vida întreprinde constant un foarte rodnic efort de cercetare și
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
menționată a constat în faptul că slujba militară datorată regelui, în principiu de toți oamenii liberi, dar în special de vasalii săi, putea fi înlocuită printr-o răscumpărare băneasca, "banii de scut". Cu sumele obținute astfel, regele putea să recruteze ostași mercenari, care urmau să se afle permanent la dispoziția să. Reforma judiciară a extins competența justiției regale asupra celei senioriale. Astfel, oricare om liber putea să ceară, în schimbul unei taxe, că procesul său să fie judecat de un tribunal regal
Henric al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/300750_a_302079]
-
Fântânița (în ) este un sat în comuna Miceștii de Câmpie din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. "Troița Eroilor Români din Primul Război Mondial". Troița este amplasată în curtea Bisericii Ortodoxe și a fost dezvelită în anul 1933, în memoria ostașilor români căzuți în Primul Război Mondial. Aceasta are o înălțime de 2,5 m iar pe fațada sa este înscris textul: „Anul sfânt 1933. Eroii morți în Războiul Mondial 1914-1918./ În veci pomenirea lor“. La recensământul din 2002, populația satului
Fântânița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300875_a_302204]
-
sfințită de cître IPS Iustinian Chira Maramureșanul și s-a resfințit în data de 23 mai 2004 de care IPS Irineu Bistrițeanul - în urmă renovării exterioare și ridicării monumentului eroilor, ridicat în curtea bisericii pentru cinstirea celor 90 de eroi ostași căzuți în primul și al doilea război mondial. În decursul timpului în documentele parohiei sunt consemnați următorii preoți: 1705 la Ocnița păstoreau doi preoți "popa Nichita" și "popa Leonte". Aceștia au păstorit satul vreme de 28 de ani. În anul
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
realizată din tablă de metal inoxidabil, cu luciu-oglindă. Pe cubul din marmură, este așezat un vultur cu aripile desfășurate și cu ciocul îndreptat spre stânga privitorului. Sub crucea din metal inoxidabil, se află gravată efigia din profil (stânga) a unui ostaș, purtând o cască de protecție. Sub efigie, pe plăci din marmură albă, putem citi inscripția: „"În memoria eroilor din satul Dridif 1914 - 1918"”, iar mai jos, urmează înșiruite, unul sub altul, prenumele și numele celor 24 de eroi din Dridif
Dridif, Brașov () [Corola-website/Science/300941_a_302270]
-
în satul Cojușna (raionul Chișinău), care încă din 1945, în calitate de student la Institutul Pedagogic din Chișinău, se implică în activitatea unei alte organizații antisovietice "Organizația revoluționarilor din Basarabia", Tudor Goncearencu, născut în 1915 în satul Gălățeni, fiu de preot, fost ostaș în Armata Română, Andrei Sănduță, născut în 1921 în satul Ialoveni, director al școlii primare din satul Sofia (raionul Cărpineni) ș.a. "" avea un regulament, care stipula principalele scopuri ale organizației. Regulamentul facea apel la sentimentele patriotice ale cetățenilor fostei Românii
Partidul Libertății () [Corola-website/Science/301002_a_302331]
-
iar din punct de vedere geografic este așezată în Podișul Moldovei, în județul Vaslui, pe străvechi meleaguri încărcate de istorie și spiritualitate ortodoxă. Locul pe care s-a ridicat mănăstirea a fost dat de către Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei, unui ostaș erou al său, cu numele de Stan Posatnicu, ca răsplată pentru faptele de mare vitejie ce le-a făcut în războaiele cu turcii. Așezarea, care a luat ființă în jurul mănăstirii, poartă numele de Grumezoaia, actualmente sat, parte componentă a comunei
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
datând din 1929 și clasificat că monument funerar sau memorial. În rest, în comuna mai există două obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea că monumente de interes local. Unul este clasificat că monument memorial sau funerar cimitirul ostașilor germani aflat la marginea mănăstirii. Celălalt este un sit arheologic aflat la sud-est de satul Dragosloveni și care cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultură Cucuteni fază A), Epoca Bronzului și perioada Latène (cultură geto-dacă). "Mănăstirea Soveja"
Comuna Soveja, Vrancea () [Corola-website/Science/301901_a_303230]
-
dura o lună de zile; el avea ca scop nu numai schimbul de produse, ci și întâlnirea românilor din ambele părți ale Carpaților; în Cimitirul eroilor, situat între Boișoara și Titești, construit după primul război mondial, au fost adunate osemintele ostașilor români și străini morți în timpul luptelor din toamna anului 1916, cu armata austro-germană. Comuna Boișoara este alcătuită din trei sate: Boișora, sat de reședință, Găujani și Bumbuiești; fiind sate de munte sunt răsfirate, formate din mai multe cătune. Centrul administrativ
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
de frontieră între 1940-1944. Circa 1/3 dintre români s-au refugiat în aveastă perioadă, în special în satul Vlaha. Între 9-12 octombrie 1944 pe teritoriul satului s-au dat lupte grele, în care a căzut un număr necunoscut de ostași. Unii sunt înmormântați în cimitirul ortodox, iar 13 (se cunosc numele a 11 dintre ei) în curtea bisericii reformate. Aici a fost înălțat, în memoria lor, în anul 2000 un monument tombal. De asemenea a fost dezvelită o placă comemorativă
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
același an a fost dezvelită și sfințită o placă comemorativă și crucea de la mormântul preotului martir Grigore Danciu, ucis de trupele hortyste în retragere în octombrie 1944 și înmormântat înaintea bisericii. În luptele din primul război mondial au pierit 5 ostași români din Luna de Sus. În memoria lor a fost înălțată, de către Liceul de fete Regina Maria din Cuj, în 1938, o troiță din lemn de stejar în fața bisericii ortodoxe, un număr de 21 de locuitori ai satului, români și
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]