3,902 matches
-
și schițe Casă cu muscate albe (1925), Poveștile lui Hinu Ion (1925) ș.a., românele Porunca inimii (1933), Drumul dragostei (1934), Turnuri în apă (1935; Premiul „Ion Heliade-Rădulescu” al Academiei Române) ș.a., dar și dramaturgul: Cuiburi sfărâmate (1924, în colaborare cu Adrian Păscu), Craiul Vânt (1926, în colaborare cu Adrian Păscu), Moșnenii (1927) și Ion Creangă (1938, în revistă „Teatru”, în colaborare cu Adrian Păscu). Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Zburătorul”, „Azi”, „Tot”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Dimineață”, „Adevărul”, „Rampă
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
lui Hinu Ion (1925) ș.a., românele Porunca inimii (1933), Drumul dragostei (1934), Turnuri în apă (1935; Premiul „Ion Heliade-Rădulescu” al Academiei Române) ș.a., dar și dramaturgul: Cuiburi sfărâmate (1924, în colaborare cu Adrian Păscu), Craiul Vânt (1926, în colaborare cu Adrian Păscu), Moșnenii (1927) și Ion Creangă (1938, în revistă „Teatru”, în colaborare cu Adrian Păscu). Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Zburătorul”, „Azi”, „Tot”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Dimineață”, „Adevărul”, „Rampă”, „Tribuna” (Sibiu), „Icoane maramureșene” (Arad), „Însemnări ieșene”, „Opinia
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
apă (1935; Premiul „Ion Heliade-Rădulescu” al Academiei Române) ș.a., dar și dramaturgul: Cuiburi sfărâmate (1924, în colaborare cu Adrian Păscu), Craiul Vânt (1926, în colaborare cu Adrian Păscu), Moșnenii (1927) și Ion Creangă (1938, în revistă „Teatru”, în colaborare cu Adrian Păscu). Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Zburătorul”, „Azi”, „Tot”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Dimineață”, „Adevărul”, „Rampă”, „Tribuna” (Sibiu), „Icoane maramureșene” (Arad), „Însemnări ieșene”, „Opinia”, „Iașul literar”, „Flacăra Iașului”, „Teatrul”, „Luceafărul”, „Nistru”, „Moldova socialistă” (Chișinău). A mai semnat cu
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
Molière, Pirandello, Racine ș.a., iar în manuscrise se păstrează crochiuri evocatoare ale unor personalități culturale ieșene. SCRIERI: Lacrimi de copii, Ploiești, 1912; Când ies pâraiele... din matcă, Crefeld, 1918; Au înflorit castanii, Iași, 1924; Cuiburi sfărâmate (în colaborare cu Adrian Păscu), Iași, 1924; Casă cu muscate albe, Iași, 1925; Poveștile lui Hinu Ion, București, 1925; Craiul Vânt (în colaborare cu Adrian Păscu), Arad, 1926; Moșnenii, Arad, 1927; Porunca inimii, Iași, 1933; Drumul dragostei, București, 1934; Turnuri în apă, București, 1935; ed.
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
1912; Când ies pâraiele... din matcă, Crefeld, 1918; Au înflorit castanii, Iași, 1924; Cuiburi sfărâmate (în colaborare cu Adrian Păscu), Iași, 1924; Casă cu muscate albe, Iași, 1925; Poveștile lui Hinu Ion, București, 1925; Craiul Vânt (în colaborare cu Adrian Păscu), Arad, 1926; Moșnenii, Arad, 1927; Porunca inimii, Iași, 1933; Drumul dragostei, București, 1934; Turnuri în apă, București, 1935; ed. Iași, 1997; O fată singură, București, 1937; Legiunea de onoare, 1940; Ard zăpezile, București, 1962. Repere bibliografice: Ralea, Scrieri, ÎI, 423
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
Șotropa), București, 1924; Săracă Țară Maramureșului, pref. Alexandru Rusu, Cluj, 1938. Culegeri: Poezii populare din Maramureș, București, 1906. Ediții: Țiț Bud, Poezii populare din Maramureș, București, 1908. Repere bibliografice: N. Iorga, Cântecul poporului din Maramureș, „Floarea darurilor”, 1907, 3; Giorge Păscu, „Poezii populare din Maramureș”, VR, 1907, 2; Ion Agârbiceanu, Dr. Alexandru Țiplea, TIA, 1938, 14; Iorga, Oameni, IV, 285-286; Aurel Decei, Dr. Alexandru Ciplea (1885-1938), AIN, 1936-1938; Predescu, Encicl., 247; Ovidiu Bârlea, Academia Română și cultura populară, REF, 1966, 5-6; Dumitru
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
un cuvânt înainte scris cu o vădită dorință de a asigura accesibilitatea cărții. SCRIERI: Undeva, în amintire..., Craiova , 1935; Mic îndreptar de omenie (în colaborare cu Tilică Dăncău), București, 1947; Ca să ai un cer al tău..., București, 1978; Cine le paște le cunoaște..., București, 1979; Gravitația flăcării, București, 1981; Cantilene, București, 1989. Traduceri: Pearl Buck, Albastrul călțunașilor, București, 1941; Pierre Benoit, Naram-Sin, inimă de regină, inimă de femeie..., București, 1941; Prosper Mérimée, Mateo Falcone, București, 1941; P. G. Wodehouse, Freddie e
TITA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290199_a_291528]
-
eu am avut confiscare definitivă... Eu nu aveam nimic avere, da’ care a avut... Ce ați făcut din ’47 până când v-au arestat? Noi nu am trecut la colectiv. Am fost particulari. A fost greu. Foarte greu. Nu puteai să paști o vacă. Nu puteai să aduni o mână de buruiană. A fost foarte greu. Și În ’57 toamna, chiar aici la strada asta, o venit Îndrumătorii. Io eram la școala de șoferi la Brașov și am venit acasă. Și era
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și ordinea lor „cronologică”, reală? și nu realizez pe cine viza CVT cu frazele despre intelectuali (care aveau o oarecare bătaie ritmică) și nici dacă chestia cu „centrifuga” era o presimțire a unui pericol ce ar fi putut să-l pască sau o amenințare adresată vreunuia dintre noi. Cert, cele două „fișe” le-am făcut într-o ședință comună cu „Steagul roșu”, pentru că, imediat după ele, se găsește una cu aceeași dată, în care l-am surprins pe un buldog de la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
comandant al Diviziei a II-a Cluj, îl protejase și înainte de război. (Mi-l amintesc pe fratele lui, Vasile, fost subprefect de Ilfov, un tip tobă de carte, dar bizar, pe care în timpul vacanțelor de vară îl vedeam în luncă păscînd vaca și citind dintr-o Biblie în limba engleză, cum am aflat de la alții, căci am evitat întotdeauna să mă apropii de el.) Mai tîrziu, generalul „a căzut” din cauza unei scrisori semnate de mai mulți udeșteni: semnatarii îl acuzau că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bine mai târziu...). De curând sunt și eu asaltată cu câteva „promovări”, la 83 de ani! Îmi vin În minte ce farmec aveau deniile și sărbătorile religioase la biserica Adormirea. Cu alese sentimente și aprecieri. Vă urez la mulți ani, Paște fericit cu realizările dorite. Dr. Sofia Ionescu P.S. Am să vă mai scriu despre Raul Verdeanu, admirația pt. Adinel Vartan, despre Tana Mugurel (Marieta Tănase) și idila cu fratele mamei, Grigore șincai. 525 IRIMESCU, Ion18 1 Carte de vizită București
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și noi prin lumea asta și că am iubit pe oamenii acestor pământuri. Ușor de zis, greu de făcut!! Nici unul din noi nu cunoaște Îndeajuns de bine Fălticeniul pentru a nu „bâjbâi” săptămâni prin el, și În acest caz fiind păscuți de primejdia de a greși. Așa se face, că te rugăm să ne jertfești câteva ceasuri din timpul matale, și așa destul de sufocat de treburi și preocupări, și să ne faci o listuță cu tot ceea ce este edificiu În picioare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Acum o are; mi-a promis că-ți va scrie și-ți va face oficial oferta unei reeditări. După câteva săptămâni de odihnă și refacere, m-am pus din nou pe treabă; nu știu cum vei reacționa tu, dragă Nicki, dar te paște un comentariu al meu la Compulsory Happiness, În nr. 1/1994 din Steaua. Voi face, firește, să-ți parvină revista! Dragii mei, mi-e un dor de voi de-a dreptul pustiitor! Numai reîntorcându-mă la Cluj și reîntâlnindu-mi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Îmi scria: „M-am scufundat cu toată firea Într-o dulce durere, uitată de mai bine de 12 ani: dragostea mea pentru limba română”. O dragoste pasionată, ca Îndrăgostitul Însuși. Iat-o, exprimată În 1992: „Din când În când mă paște (intraductibila mea dragă Limbă Română! - ori de câte ori dau de o expresie fără echivalențe În «materna» mea germană, Îmi vine să-i fac iarăși o declarație de dragoste Limbii Române: te iubesc, nu mai puțin decât Noica, dar cu totul altfel). Mă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
intraductibila mea dragă Limbă Română! - ori de câte ori dau de o expresie fără echivalențe În «materna» mea germană, Îmi vine să-i fac iarăși o declarație de dragoste Limbii Române: te iubesc, nu mai puțin decât Noica, dar cu totul altfel). Mă paște, zic, o Înclinație perversă, vizionară: invazia, aș zice, ca de lăcuste, a sărăciei! Toți pârliții și râioșii lumii, Înfometații În zdrențe, năvălind peste și În luxosul spațiu locativ al Berlinului. Și mă paște des, tocmai acum, pentru că lucrez zilnic la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
decât Noica, dar cu totul altfel). Mă paște, zic, o Înclinație perversă, vizionară: invazia, aș zice, ca de lăcuste, a sărăciei! Toți pârliții și râioșii lumii, Înfometații În zdrențe, năvălind peste și În luxosul spațiu locativ al Berlinului. Și mă paște des, tocmai acum, pentru că lucrez zilnic la traducerea Mediteranei lui Panait Istrati și Îmi dau târcoale (te pup, drăguța mea Limbă Română) personajele din anturajul lui Adrian Zograffi”. Nu sunt lipsite de semnificație nici observațiile traducătorului asupra limbii germane Înseși
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
funcționa perfect. Putea să părăsească corabia vitează a legiunii, și să plece? Nu! începe o serie de întâlniri cu legionari de frunte liberi, Radu Mironovici, Titi Cristescu, Virgil Mateiaș, Ionescu Remontu, Nistor Chioreanu, Bolintineanu, Aurel Călin și discută pericolul care paște Legiunea. Le citește Circulara pe care trebuia să o lanseze înainte de 23 August și primește acceptul tuturor, pentru poziția de înaltă ținută morală, de retragere imperială din viața politică și consolidarea pe temeiurile de început ale Mișcării. Acest manifest este
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
tărcate. Ei bine, toate aceste animale hoinăreau pașnic pe pajiștea de un verde crud de parcă se lăsau purtate de vânt. Păreau atât de liniștite, încât dădeau impresia că vor să mediteze. Respirația lor era silențioasă ca ceața dimineții, iar când pășteau, nu scoteau nici un sunet. Când se săturau de iarbă proaspătă, își strângeau picioarele sub ele în cea mai deplină tăcere și apoi trăgeau un pui de somn. Primăvara a trecut, vara s-a sfârșit, iar lumina diafană anunța primele adieri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
tare. Mai întâi liftul cel sinistru. Apoi domnișoara cea grăsuță care vorbea fără să i se audă vocea. Și acum altă dandana! Poate ar fi fost mai bine să fi refuzat slujba și să-mi fi văzut de drum. Mă pășteau prea multe primejdii și mă abăteam tot mai mult de la calea cea dreaptă. Dar asta era situația acum și nu mai aveam de ales. Am continuat să cobor resemnat. Pe de o parte era în joc mândria mea profesională, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
puțin denși înseamnă temperatură blândă. Cei groși anunță vreme rece. Cu cât sunt mai groși, cu atât e mai frig. Cei mai înspăimântători sunt norii care-și întind aripile asemenea păsărilor de pradă. Când apar ei, suntem siguri că ne paște o iarnă cumplită. Uite, cum e cel de acolo, de exemplu. Am scrutat cerul. Deși nu era prea gros, mi-am dat seama imediat despre care nor vorbea Colonelul. Cuprindea toată coama de nord și în mijloc era masiv ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mi vedeam mai departe de Roșu și negru, am încercat să sorb toate picăturile rămase. Simțeam nevoia să-mi domolesc cu alcool tensiunea acumulată în ultimele trei zile. Aveam o poftă nebună de somn. Nu știam ce necazuri mă mai pășteau și în ziua următoare - mă pândeau cu siguranță. Aș fi vrut să pot dormi măcar atât cât i-ar fi luat lui Michael Jackson să facă un turneu prin lume. Ar fi grozav să pot întâmpina următoarele necazuri cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
curent ce ne mâna înapoi. Ca pe noroiul luat de ape. Aerul era rece și umed. S-a auzit apoi un huruit îngrozitor. Existau toate semnele că urma să se întâmple ceva. — Cutremur? am întrebat. — Nu, răspunse fata scurt. Ne paște ceva mult mai grav. 22 La capătul lumii Fumul cenușiu Colonelul avusese dreptate. Vedeam mult fum cenușiu înălțându-se spre cer, în apropierea livezii cu meri. În fiecare zi. Norii groși îl înghițeau imediat, nori ce păreau fabricați chiar de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cuțitul. O să-l caut pe Paznic a doua zi dimineața. Voiam să știu neapărat și ce mai făcea Umbra. Am urcat panta înghețată a dealului. 23 În țara aspră a minunilor Gropi, lipitori, turn — Nu e cutremur, spuse fata. Ne paște ceva mult mai grav. — Adică? A vrut să zică ceva, a oftat adânc și apoi a clătinat puternic din cap, disperată. — N-am timp să-ți explic acum. Trebuie să fugim. E singurul mod în care ne mai putem salva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cu nervii, dar asta însemna că se cutremura pământul. — Lipitori! țipă ea. Urcă din gropi. Sunt milioane. Dacă mai pierdem timpul și ajung la noi, ne sug tot sângele. — Aoleu! Deci la ele te gândeai când ai zis că ne paște ceva mult mai grav decât un cutremur. — Nu. Lipitorile sunt doar începutul. Chiar mă refeream la ceva extrem de grav. Hai, grăbește-te! Am pornit mai departe, legați unul de altul cu funia de nailon. Călcam în picioare lipitori după lipitori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
propria viață? întrebă ea privind fix prin gaura cutiei de bere. — Ai citit Frații Karamazov? — Demult. Numai o dată. — Ar fi bine să mai citești romanul o dată. Spre sfârșitul lui, Aleoșa îi spune unui tânăr student, pe nume Kolea Krasotkin: „Te paște un viitor mizerabil. Dar luată în mare, viața ta va fi fericită“. Am terminat a doua bere și am mai deschis una după ce-am ezitat puțin. — Mi-era clar că Aleoșa știa o sumedenie de lucruri, dar atunci n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]