6,523 matches
-
undeva, spre stânga lui. Lumina lor roșiatică și lugubră nu făgăduia pic de căldură, ci dezvăluia, treptat, un peisaj de coșmar. În jurul lui se conturau niște stânci fumurii, colțuroase și o câmpie neagră, fără viață. Un soare de un roșu palid trăgea cu ochiul deasupra orizontului. Degete de lumină dibuiau printre umbre. Nu se vedea încă nici o urmă a tribului de ființe înzestrate cu id, după care Corl umbla de aproape o sută de zile încoace. Se opri, în sfârșit, înfiorat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
luminile și îl urmăreau acum pe întuneric. Era conștient că nu se va simți în siguranță decât după ce va coborî pe planetă. Își îndrepta din nou privirea spre ecranul din față, dar ceea ce văzu îl tulbura și mai mult. Soarele palid către care zbura nu părea să se mărească. Dimpotrivă, se micșora vizibil! Iar în curând dispăru cu totul în zarea întunecată. Corl se simți atins parcă de un vânt de gheață. Vreme de multe minute, scruta încordat întunericul, sperând ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
că existau și alte victime; doctorul Eggert și asistenții săi transformaseră sala motoarelor într-o cameră de reanimare. Grosvenor se opri în fața uneia din baricadele ridicate în grabă la o cotitură a coridorului. Căpitanul Leeth se afla acolo și, deși palid, părea calm. În câteva minute, îi povesti lui Grosvenor tot ce se întâmplase. Zărindu-l pe Ixtl, un tânăr tehnician, cuprins de panică, uitase să se trântească pe podea și, la vederea tunului cu țeava întoarsa spre el, trăsese în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Smith. A ghicit adevărul, de vreme ce a părăsit nava. Iar faptul acesta pare să-ți infirme teoria, Korita! Spuneai că, având o mentalitate rurală, nici nu și-ar fi putut imagina că vom ieși din navă. Un zâmbet vag lumina fața palidă a arheologului. - Domnule Smith, rosti acesta politicos, nu încape nici o îndoiala că și-a închipuit ce vom face. Probabil că era pe treapta cea mai de sus a "ruralității". - Bine-ar fi să avem și noi unele din însușirile acestei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
pereți au o sarcină electrică foarte mare. Și întrucât radiația ionizează aerul, ai declanșat un șoc electric care-a anulat imediat energia slobozita de armă. Sper că nu te-ai ars prea tare. Kent își recăpătase stăpânirea de sine. Era palid, dar calm, deși cu nervii încordați. - Povestea asta o să te coste scump! mârâi el printre dinți. Când oamenii vor afla prin ce mijloace încerci să-ți impui ideile... Se opri și le făcu semn celor doi vlăjgani. - Hai să plecăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
mă așteptam să vii aici cu o bombă. - Te asigur că nu am nici o bombă, protestă geologul, perplex. Dacă aparatele dumitale indică vreo... Nu-și sfârși gândul, ci, scoțându-și haina, începu să se scotocească. Deodată, mișcările i se încetiniră. Palid la față, scoase la iveală un obiect cenușiu și subțire, lung de vreo două degete. - Ce-i asta? îngână el. - Un aliaj de plutoniu stabilizat. - Atomic?! - Nu, nu e radioactiv, sub această formă. Dar ar putea fi dizolvat într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
fire, și i-a răspuns jignitor: „Ești un actor de două parale!“ Papa a replicat, serios, cum e el în orice situație: „Domnule, vă rog, nu sunt actor, ci medic!“ A adăugat că plămânii îi sună puțin înfundat, e foarte palid, dar boală serioasă nu-i găsește. Atunci bărbatul s-a calmat și i-a spus că vrea să fumeze, papa, care e contra acestui obicei, i-a adus totuși tutun fin și foiță de pe masa lui Costache, dar zice că
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
calendarul cu patinatoare canadiene. Bărbatul își scoase pălăria neconvins și rămase cu ea între palme. O ținea ca pe-o minge de cârpe. Peppin Mirto nu simțea deocamdată o simpatie ieșită din comun pentru acest străin nici tânăr, nici bătrân, palid, cu ochi umbriți, om pe care fusese rugat de conu Costache, ca favoare personală, să-l sprijine discret. Nu înțelegea foarte bine din ce motiv. Cât despre domnul prim-redactor, el îl fixa pe bărbat cu o privire care putea
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
adevărat război cu soldații de plumb, cred că i-a adunat pe toți. Conducea, dragul de el, Războiul de Independență. Pe masă era un adevărat măcel, puțini soldați mai erau în picioare. N-arată bine, de câtva timp, e prea palid. I-am spus: „Jacques, am un cadou pentru tine. Ceva ce aștepți de mult.“ A zis, tot mai curios: — O sabie adevărrată. Un costum de ofițerr, Rrobinson Crrusoe, un câine-lup adevărrat. — Nu, Jacques, nu ceva concret, ceva sufletesc. Ca să nu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
sufletesc. Ca să nu-l mai chinui i-am spus: — Vino în salon și-o să vezi sau, mai bine zis, o să auzi. M-am așezat la pian și-am început, tot cu greșeli, menuetul, dar Jacques s-a făcut și mai palid și-a scos un țipăt de la prima frază muzicală. — L-ai găsit! L-ai găsit! Cine e? Ce e? Mi-a spus că e cel mai frumos cadou pe care l-a primit în viața lui și i-a venit
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
s-a uitat la mine întrebător, s-a uitat la picioarele mele, apoi l-am invitat în casă, își scosese singur galoșii, n-a acceptat ajutorul. L-a văzut pe Jacques, era pe divan, și musafirul s-a făcut, din palid, alb, apoi totul s-a șters de pe fața lui și a rămas golit parcă pe dinlăuntru. L-a invitat papa să se așeze pe locul de onoare, în jilțul de lângă foc, întors pe jumătate către bradul pe care-l împodobisem
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
o uit, 2 octombrie, de ziua mamei voastre. Așa ceva n am mai văzut, oamenii îi cădeau pur și simplu în genunchi, sala era cutremurată, ovaționa minute în șir și-n culise erau toți în lacrimi... Teatrul de azi îmi pare palid, searbăd în comparație cu ce-am prins noi, mama și cu mine, în tinerețe - și papa s-a uitat cu zâmbet la mama. L-am întrebat dacă știe când și cum a murit Grigore Manolescu. — Acum șapte ani, a zis el, avea
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
fel și să combinăm felurile scăzute cu cele cu sos și cu ciorbele, ca să nu ne obosim stomacele noastre delicate și ficații noștri fragezi -, imediat după dejun, deci, în loc să mă odihnesc, am pornit iar în oraș, cu Nelu, care era palid după boală și abia putea să țină hățurile. În ce mă privește simt că n-am astâmpăr! M-am dus la Universul să iau altă cutie cu Fântânile luminoase, una cu tot ce-i trebuie, ca măcar de Anul Nou
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
păru un nume neobișnuit. Dar și bărbatul era la fel de ieșit din comun ca și numele lui. Părea să aibă vreo treizeci de ani. Avea ochi galbeni, ca de pisică, părul ondulat, nepieptănat, ca al unui adolescent. Tenul său gălbui, cam palid, nu părea totuși nesănătos. Pe degete îi străluceau mai multe inele care aruncau văpăi multicolore. Când vorbea, rostea cuvintele rar și sigur. În cele din urmă, se întoarse către Cayle și-i spuse: - Bag de seamă că te tot uiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
se zări reflectată într-o oglindă energetică. Se opri instantaneu. Luminile exterioare clipeau atrăgător. Trotuarele străluceau cu o luminozitate care sfida noaptea. Rămase o vreme în fața imaginii ei inversate. Întotdeauna se socotise atrăgătoare, dar chipul aflat dinaintea ei era cam palid și inexpresiv. Cum stătea așa, cu privirea încordată, se gândi: "Oare asta a văzut domnul Hedrock pe teleecran?" Mergea pe stradă cu pași nesiguri. Convorbirea avusese loc într-o cabină a unuia dintre palatele-cazinou. Strălucirea ca de fulger a celebrului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
supți, dar frumoși, se îmbujorară. - Nu te mai necăji că nu poți veni acasă, Fara. Fac eu tot ce trebuie. Am să strâng cele necesare în autoavion, inclusiv un pat pliant. O să dormim în cămăruța din spatele atelierului. Zorile se revărsară palide, dar se făcuse ora zece când se ivi o umbră în ușa deschisă; intră jandarmul .lor. Părea rușinat. - Am un mandat de arestare. - Spune-le celor care te-au trimis, îi spuse foarte hotărât Fara, că m-am Împotrivit arestării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
atât de mult - , iar apoi se îndreptă în grabă către tufișul des care ascundea puțul liftului. Îi acționă mecanismul și, neavând nici o reacție nici de acolo, se întoarse încet la locul unde aștepta Hedrock, reașezându-se pe jilțul ei. Era palidă, dar liniștită. Nu se uită la Hedrock, dar îi vorbi fără frică: - Ai intenția să mă asasinezi? Hedrock clătină din cap nerostind nici o vorbă. Acum regretă mai mult ca oricând că a fost silit să-i arate cât de neputincioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
de zi în bucătăria de la parter era numai bona copiilor și o intendentă a curții cu acareturi. Godun avea un băiat, Martin, pe care îl strigau Mémé și o fetiță mai mică, Isabelle-Anais, care abia împlinise cinci ani. Amândoi erau palizi și subțirei, nu împrumutaseră mult de la tatăl lor, care era roșcovan și greoi, dar cu ochi albaștri, ca ai lor. Godun ar fi vrut să îi știe zdraveni, se plânsese de asta și lui Omar, dar nu prea avea ce
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
îi plăcuse, deși, în privința lui, avea de răspuns mai multor enigme. Barba de o zi, pe care o purta când dregea motoarele sau trebăluia la benzinărie, dispăruse cu totul și gura i se desena acum clar pe obrazul prelung și palid. Avea mănuși fine, de culoarea petrolului, ca de pilot sau motociclist și un sacou sobru, cu cotiere din piele, la jeanși bleumarin și pantofi de sport. Afișa o prudență care o atrăgea și tăceri obosite la fiecare mișcare, dar era
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
robinetul unui bideu. Era îmbrăcată în mantoul gri-șobolan cu care de obicei venea la birou și cu russari în același ton,răsucit împrejurul feței, însă ochii ei spuneau singuri ceea ce mintea ținea ascuns. Pomeții îi înfloriseră și arătau mătăsoși. Era palidă și pierdută într-o fericire secretă, pe care atunci o descoperea. „Ești de mult o femeie coaptă“, îi zicea maică-sa, „dar umbli cu capul în nori“. Cum era o femeie coaptă? Ca norul de ghalian al acelora care fumau
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
și cu cine era. Asta dacă vrei să mai dormi la tine acasă. Chiar în clipa aceea un gardian luă hârtia de pe birou și o coborî la nivelul genunchilor lui, unde se afla pe căruț Omid. Omul transpirase și era palid. Încercă să citească cel puțin prima frază, însă gardianul se rățoi: — Hai, că șeful ți-a povestit-o, n-avem tot timpul din lume aici, iscălește! Omid sprijini declarația pe o muchie de cărucior și își puse pe ea numele
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
nasul poate fi atins în situații conflictuale, pentru a evita stresul. Gura este activă, expresivă, și colțurile ei arată fericire, dispreț; râsul poate să fie o manifestare a feței mascată sau nu, iar colorarea obrajilor înregistrează situații agresive (obrajii sunt palizi) ori de rușine (roșeața) ori de oboseală (sprijinirea obrazului în palmă); ceea ce este un emoticon reprezintă o relație cu imaginea esențializată sunt fericit. Urechea este frecată cu mâna, când omul se simte nehotărât, vocea depinde de viteza de vorbire, de
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
persoană ambițioasă; dacă linia vieții este dreaptă fără întrerupere, denotă o persoană ambițioasă dacă linia vieții are linii ca un lanț sau arată ca un fir de păr despicat, este necesară o atenție specială la sănătate; dacă linia vieții este palidă, arată o personalitate limfatică; dacă linia vieții este foarte roșie, arată o personalitate violentă; dacă linia vieții este largă, arată o personalitate cu excese; dacă linia vieții este fină, arată o personalitate un caracter bine-călit; dacă linia vieții este strâmtă
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
robustă este constituția fizică, scurtă (nu înseamnă o viață scurtă!). LINIA CAPULUI linia capului 2 stă sub linia inimii: dacă linia capului este o linie lungă și bine desenată, va trimite spre o persoană specială, inteligentă; dacă linia capului este palidă, arată o personalitate lipsită de acuitate; linia capului dacă linia capului este roșie, arată o personalitate cu atenție slabă; dacă linia capului este lungă, arată o personalitate cu imagine debordantă; dacă linia capului este groasă, arată o personalitate cu o
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
simplă semnifică și o personalitate lipsită de intelectualitate; LINIA INIMII Linia inimii 3 este plasată orizontal sub patru degete: dacă linia inimii este roșie, arată un temperament gelos; dacă linia inimii este albă, arată tulburări sanguine; dacă linia inimii este palidă, arată răceală și rezervă erotică; dacă linia inimii este puternic conturată, arată o persoană foarte sentimentală și preocupată de sexualitatea sa; dacă linia inimii este subțire, arată o persoană cu relații dificile și instabile emoțional, are nevoie de stabilitate; dacă
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]