8,430 matches
-
paradigme implică întotdeauna întrebarea: Care problemă este mai semnificativă pentru a fi rezolvată?" (Kuhn 1970a: 110). Aceasta conduce direct la cel de-al doilea aspect al paradigmei, anume legătura ei cu contextul istoric și funcțiile ei în comunitatea academică. Fără paradigmă nu poate exista comunitate academică, nici disciplină bine întemeiată (Kuhn 1970a: 19) și nici știință matură. Într-o anumită privință, analiza paradigmelor trebuie să înceapă cu delimitarea sociologică a grupului corespunzător ei. Într-un pasaj mai puțin cunoscut, Kuhn scria
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
al doilea aspect al paradigmei, anume legătura ei cu contextul istoric și funcțiile ei în comunitatea academică. Fără paradigmă nu poate exista comunitate academică, nici disciplină bine întemeiată (Kuhn 1970a: 19) și nici știință matură. Într-o anumită privință, analiza paradigmelor trebuie să înceapă cu delimitarea sociologică a grupului corespunzător ei. Într-un pasaj mai puțin cunoscut, Kuhn scria: "O paradigmă guvernează în primul rînd nu atît obiectul, cît grupul de practicieni. Orice studiu care privește distrugerea unei paradigme trebuie să
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
poate exista comunitate academică, nici disciplină bine întemeiată (Kuhn 1970a: 19) și nici știință matură. Într-o anumită privință, analiza paradigmelor trebuie să înceapă cu delimitarea sociologică a grupului corespunzător ei. Într-un pasaj mai puțin cunoscut, Kuhn scria: "O paradigmă guvernează în primul rînd nu atît obiectul, cît grupul de practicieni. Orice studiu care privește distrugerea unei paradigme trebuie să înceapă cu localizarea grupului sau grupurilor responsabile" (Kuhn 1970a: 180). Dacă luăm în serios acest citat, ideile lui Kuhn capătă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
privință, analiza paradigmelor trebuie să înceapă cu delimitarea sociologică a grupului corespunzător ei. Într-un pasaj mai puțin cunoscut, Kuhn scria: "O paradigmă guvernează în primul rînd nu atît obiectul, cît grupul de practicieni. Orice studiu care privește distrugerea unei paradigme trebuie să înceapă cu localizarea grupului sau grupurilor responsabile" (Kuhn 1970a: 180). Dacă luăm în serios acest citat, ideile lui Kuhn capătă o turnură sociologică. Într-adevăr, în loc să adoptăm atitudinea obișnuită și să ne întrebăm cum se potrivesc științele sociale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
critice și regulative" (Bernstein 1983) orientează judecățile în comunitatea științifică. De asemenea, cursul dezbaterilor teoretice este influențat de cadrul social general al comunității științifice și de agenda socio-politică a societăților în care activează oamenii de știință. Studiul meu analizează evoluția paradigmei realiste, înțeleasă în acest dublu sens. Paradigma realistă în relațiile internaționale Literatura relațiilor internaționale a folosit conceptul de paradigmă al lui Kuhn în două contexte. Ele nu sînt nicidecum exclusive, dar miezul lor este ușor diferit. Și, în vederea unei prezentări
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în comunitatea științifică. De asemenea, cursul dezbaterilor teoretice este influențat de cadrul social general al comunității științifice și de agenda socio-politică a societăților în care activează oamenii de știință. Studiul meu analizează evoluția paradigmei realiste, înțeleasă în acest dublu sens. Paradigma realistă în relațiile internaționale Literatura relațiilor internaționale a folosit conceptul de paradigmă al lui Kuhn în două contexte. Ele nu sînt nicidecum exclusive, dar miezul lor este ușor diferit. Și, în vederea unei prezentări mai ușoare, această diferență va fi accentuată
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
social general al comunității științifice și de agenda socio-politică a societăților în care activează oamenii de știință. Studiul meu analizează evoluția paradigmei realiste, înțeleasă în acest dublu sens. Paradigma realistă în relațiile internaționale Literatura relațiilor internaționale a folosit conceptul de paradigmă al lui Kuhn în două contexte. Ele nu sînt nicidecum exclusive, dar miezul lor este ușor diferit. Și, în vederea unei prezentări mai ușoare, această diferență va fi accentuată. Comună ambelor abordări este impresia că relațiile internaționale au avut o singură
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
al lui Kuhn în două contexte. Ele nu sînt nicidecum exclusive, dar miezul lor este ușor diferit. Și, în vederea unei prezentări mai ușoare, această diferență va fi accentuată. Comună ambelor abordări este impresia că relațiile internaționale au avut o singură paradigmă, anume realismul. Prima perspectivă se concentrază asupra întrebării de ce și cum s-a dezvoltat realismul ca paradigmă, în timp ce a doua accentuează criza acestuia și disputele care au urmat între diferite școli de gîndire. Prima abordare va fi discutată în această
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Și, în vederea unei prezentări mai ușoare, această diferență va fi accentuată. Comună ambelor abordări este impresia că relațiile internaționale au avut o singură paradigmă, anume realismul. Prima perspectivă se concentrază asupra întrebării de ce și cum s-a dezvoltat realismul ca paradigmă, în timp ce a doua accentuează criza acestuia și disputele care au urmat între diferite școli de gîndire. Prima abordare va fi discutată în această secțiune, iar realismul în criză va fi discutat în Interludiu (capitolul 8). Descrierea pe care o face
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
doua accentuează criza acestuia și disputele care au urmat între diferite școli de gîndire. Prima abordare va fi discutată în această secțiune, iar realismul în criză va fi discutat în Interludiu (capitolul 8). Descrierea pe care o face Kuhn funcției paradigmei pare să corespundă destul de bine dezvoltării realismului și a disciplinei sale, relațiile internaționale. Dacă analizăm comunitatea științifică academică (adică activitățile sale în universități și instituții sau în dezbaterile publice), resursele disponibile pentru această activitate și obiectivele comune spre care este
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
dintre mediul universitar, guvern (așa-numitul sindrom Kissinger) și rețeaua institutelor de cercetare făceau posibilă influența reciprocă între școlile realiste, lăsau libertate întrebărilor și curiozităților și creau noi perspective și preocupări pentru politica externă a SUA.1 Realismul funcționa ca paradigmă în măsura în care stabilea limitele cercetării "legitime". Așa cum a argumentat convingător John Vasquez, realismul a oferit un instrument fundamental de analiză pentru generații de dezlegători de enigme. Sau, ca să folosim propriile lui cuvinte, realismul "a arătat oamenilor de știință ce se cunoaște
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și comunitatea a definit disciplina. Acest aspect are o dublă semnificație. În primul rînd, el explică de ce, odată ce relațiile internaționale au devenit obiectul unei discipline independente în SUA, noul domeniu a creat în afara SUA tendința de a adopta realismul ca paradigmă principală a acesteia. La început, cîteva țări europene au importat disciplina împreună cu programele de cercetare aferente. Într-un anume sens, disciplina relațiilor internaționale și realismul erau identice. Poate doar în Marea Britanie a supraviețuit într-adevăr o tradiție independentă mai veche
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
este înțeles aici ca încercarea de a transforma regulile practicii diplomatice din secolul al XIX-lea în legi științifice ale unei științe sociale care s-a dezvoltat mai ales în Statele Unite. Prezentul studiu asupra realismului este inspirat de conceptul de paradigmă al lui Kuhn, propunînd o sociologie istorică a realismului, conștient limitată. Paradig-mele se referă la ceea ce face comunitatea științifică, adică deopotrivă la dezbaterile interne din cadrul unei științe, dezbateri care respectă standardele disciplinei, precum și la relațiile externe ale disciplinei cu mediul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o sociologie istorică a realismului, conștient limitată. Paradig-mele se referă la ceea ce face comunitatea științifică, adică deopotrivă la dezbaterile interne din cadrul unei științe, dezbateri care respectă standardele disciplinei, precum și la relațiile externe ale disciplinei cu mediul său social și politic. Paradigmele guvernează cercetarea sugerînd concluzii, metode și posibile soluții, preferabile față de altele. Stabilind criteriile pentru o cercetare legitimă (standardele), paradigmele definesc de asemenea și comunitatea competentă de cercetători. Dacă avem în atenție comunitatea de cercetare din disciplina relațiilor internaționale de după 1945
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
interne din cadrul unei științe, dezbateri care respectă standardele disciplinei, precum și la relațiile externe ale disciplinei cu mediul său social și politic. Paradigmele guvernează cercetarea sugerînd concluzii, metode și posibile soluții, preferabile față de altele. Stabilind criteriile pentru o cercetare legitimă (standardele), paradigmele definesc de asemenea și comunitatea competentă de cercetători. Dacă avem în atenție comunitatea de cercetare din disciplina relațiilor internaționale de după 1945, evoluția realismului prezintă două aspecte esențiale: istoria internă a rafinărilor și respingerilor conceptuale, ancorată în mediul academic și politic
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
evoluția realismului prezintă două aspecte esențiale: istoria internă a rafinărilor și respingerilor conceptuale, ancorată în mediul academic și politic al comunității academice respective și răspunzînd provocărilor sale. Particularitățile cu totul speciale ale realismului în relațiile internaționale fac din conceptul de paradigmă al lui Kuhn ceva care prezintă un real interes pentru studiul acestuia. Ca știință socială care suferă de o problemă endemică de identitate, incapabilă să se definească printr-o metodologie specifică sau printr-un obiect unic, relațiile internaționale s-au
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
devenit cel mai important și cel mai puternic simbol politic internațional în perioada de după cel de-al doilea război mondial. Învățămintele trase în urma eșecului său evident au alcătuit o parte importantă a fondului de gîndire care va sta la baza paradigmei realiste, a cărei ascensiune avea să înceapă curînd. CRITICA REALISTĂ A IDEALISMULUI: ATACUL LUI E. H. CARR ÎMPOTRIVA ARMONIEI INTERESELOR Idealismul dorea să evite recrearea condițiilor care au condus la un război pe care nimeni nu l-a vrut (cel
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în timpul perioadei de maximă intensitate a războiului rece (Carr 1961: 177). Carr este poate cel mai apropiat de poziția politică realistă, așa cum a fost ea reconstruită de Berki și Griffiths, și care consta pur și simplu în enunțuri negative. NOUA PARADIGMĂ: MORGENTHAU ȘI POLITICA ÎNTRE NAȚIUNI Atitudinea lui Carr era prea ambiguă și stilul său prea polemic pentru a fonda o școală de gîndire sau pentru a preconiza apariția unei discipline printr-un exemplu paradigmatic. Dar el a pregătit terenul. Modelul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de un al patrulea model posibil, cel cognitiv, în timp ce Steinbruner (1974: 77, 142, nota 13) declară explicit că modelele lui Allison sînt echivalente cu două dintre modelele sale. Combinînd lucrările celor doi autori, rezultă patru modele generale de analiză decizională. Paradigma analitică (primul model: actorul rațional) susține viziunea realistă tradițională asupra lumii, în care politica externă este analizată pe baza idealului maximei raționalități, înțeleasă ca interes național. Acest model presupune că factorii interni care influențează luarea deciziilor sînt constanți și de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
rațional) susține viziunea realistă tradițională asupra lumii, în care politica externă este analizată pe baza idealului maximei raționalități, înțeleasă ca interes național. Acest model presupune că factorii interni care influențează luarea deciziilor sînt constanți și de aceea neglijează analiza lor. Paradigma cibernetică (modelul al doilea: procesul organizațional) vede deciziile ca fiind nu consecința raționalității instrumentale, ci rezultatul procesului de luare a deciziilor sub imperiul inerției organizaționale. Aceasta se aplică adunării informațiilor necesare pentru o corectă evaluare a amenințărilor; de exemplu, o
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
primul model alegerea este cauzată de constrîngerile sistemice și de interacțiunea strategică a statelor și a reprezentanților lor, al treilea model ia în considerare politica intraguvernamentală pentru a înțelege luarea deciziilor. În fine, Steinbruner a adăugat un al patrulea model, paradigma cognitivă. Aici, din motive psihologice, deciziile ar putea să nu reflecte raționalitatea instrumentală. Nici receptarea, nici prelucrarea informațiilor nu este ghidată în mod necesar de rațiune. Modelele pot fi rezumate după cum urmează (vezi tabelul 5.1). Tabelul 5.1 Modelele
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
5.1 Modelele de analiză a politicii externe (Allison/Steinbruner) rațional non-rațional impersonal modelul I: actorul rațional (cauzalitatea strategică externă) modelul II: procesul organizațional (cauzalitatea birocratică) personal modelul III: politica guvernamentală (cauzalitatea strategică internă) modelul IV: procesul cognitiv (cauzalitatea psihologică) PARADIGMA ANALITICĂ: MODELUL ACTORULUI RAȚIONAL Asumpții În cadrul paradigmei analitice, comportamentul național este tratat ca o alegere rațională în vederea unor scopuri date și în circumstanțe determinate. După o analiză a raportului costuri-beneficii, alegerea optimă constă în găsirea acelei soluții care maximizează valoarea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
externe (Allison/Steinbruner) rațional non-rațional impersonal modelul I: actorul rațional (cauzalitatea strategică externă) modelul II: procesul organizațional (cauzalitatea birocratică) personal modelul III: politica guvernamentală (cauzalitatea strategică internă) modelul IV: procesul cognitiv (cauzalitatea psihologică) PARADIGMA ANALITICĂ: MODELUL ACTORULUI RAȚIONAL Asumpții În cadrul paradigmei analitice, comportamentul național este tratat ca o alegere rațională în vederea unor scopuri date și în circumstanțe determinate. După o analiză a raportului costuri-beneficii, alegerea optimă constă în găsirea acelei soluții care maximizează valoarea relativă a diverselor scopuri. La nivel individual
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
acțiunile celorlalți actori. Aceasta implică deopotrivă anticiparea acțiunilor celorlalți și reacția la acestea. Modelul presupune că alternativele și consecințele acțiunilor sînt cunoscute, chiar dacă nu neapărat toate informațiile sînt disponibile, iar calculul consecințelor poate fi greșit. Ceea ce este important din perspectiva paradigmei analitice este ca decizia să fie luată în acest mod calculat (rațional) și nu ca rezultatul ei să se dovedească modul cel mai rațional de a atinge scopurile propuse. Date fiind principalele asumpții ale războiului psihologic și scopul scurtării războiului
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
semnale care ar fi trebuit de la început să descurajeze instalarea rachetelor; de ce el nu s-a așteptat ca rachetele să fie descoperite înainte de încheierea amplasării și de ce a reacționat cu o asemenea panică, în momentul cînd a fost anunțată blocada. PARADIGMA CIBERNETICĂ: PROCESUL ORGANIZAȚIONAL Asumpții Procesul organizațional (Allison) sau paradigma cibernetică (Steinbruner 1974), modelul II din acest capitol, se concentrează asupra rolului procedurilor de rutină în luarea deciziilor. Mecanismul deciziei cibernetice funcționează după principiul unui algoritm. Cei care iau deciziile au
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]