3,498 matches
-
5 la 100.000 de locuitori. În Europa nu sunt zone cu prevalență joasă. Granița între zonele cu prevalență mare și medie în emisfera nordică s-ar găsi de la Pirinei, prin Elveția, nordul Mării Adriatice până la Marea Neagră, mai precis între paralelele 43°-45° latitudine nordică. Se observă că această graniță trece chiar pe teritoriul României. Într-adevăr studiile noastre epidemiologice arată o frecvență mai mare a SM la nordul paralelei de 45°, găsindu-se chiar o zonă endemică în nord-vestul țării
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Pirinei, prin Elveția, nordul Mării Adriatice până la Marea Neagră, mai precis între paralelele 43°-45° latitudine nordică. Se observă că această graniță trece chiar pe teritoriul României. Într-adevăr studiile noastre epidemiologice arată o frecvență mai mare a SM la nordul paralelei de 45°, găsindu-se chiar o zonă endemică în nord-vestul țării noastre unde frecvența atinge 60 la 100.000 locuitori (Mircea, 1983). În România, situată între 43° și 48° latitudine nordică și 20°-29° longitudine estică, primele studii epidemiologice despre
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
concentrare pe procesul teoretizării nu a fost lipsită de controverse. Unii au argumentat că preocuparea excesivă pentru teorie reprezintă o retragere din analiza chestiunilor concrete și absența unui simț al responsabilității pentru relevanța politică (Wallace 1996). Se poate face o paralelă, în acest caz, cu o poziție pe care Keohane (1988) a luat-o împotriva postmodernismului, și anume faptul că axarea pe problemele din filosofia științelor sociale conduce la neglijarea unor domenii importante din cercetarea empirică. Criticii acestei poziții susțin că
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și este de neschimbat prin acțiune politică. Dar consecința luării "lumii așa cum o găsește ...ca un cadru de acțiune dat" este că neorealismul conferă legitimitate acelei ordini și formelor de dominație și inegalitate care îi sunt inerente. (Este aici o paralelă cu una din temele centrale ale postmodernismului, derivată din scrierile lui Foucault, despre modul cum formele de cunoaștere sunt legate cu forme de putere a se vedea Capitolul 7 din volum). Pe de altă parte, teoria critică, susține Cox (1981
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
este că Școala Engleză a apărat societatea internațională de aceia ce sunt intoleranți cu deficiențele ei, nerăbdători să vadă schimbări rapide și gata să folosească forța și viclenia pentru a reuni celelalte societăți în jurul ideologiilor lor preferate. Există aici o paralelă cu acei realiști clasici care se opuneau spiritului de cruciadă în relațiile internaționale (vezi capitolul 2 din acest volum). Wight a subliniat întotdeauna că "raționalismul" s-a suprapus cu realismul și revoluționarismul. Noi am văzut un punct de convergență între
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
contribui pe cât posibil la ajutorul pentru ceea ce Dunne și Wheeler au numit "umanitatea suferindă". Înainte de a încheia acest capitol este util să notăm cum se situează Școala Engleză în raport cu alte ramuri actuale ale teoriei Relațiilor Internaționale. Se poate face o paralelă între studiile asupra societății internaționale ale Școlii Engleze și argumentele instituționaliste neoliberale despre cum este posibilă cooperarea chiar și în contextul anarhiei. Membrii Școlii Engleze nu i-au urmat pe instituționaliștii neoliberali în utilizarea teoriei jocurilor pentru a explica modul
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că teoria internațională poate începe cu egoiștii raționali este o blasfemie pentru membrii Școlii Engleze, care cred că interesele statelor sunt întotdeauna definite în relație cu și formate de principiile morale și legale ale societății internaționale. Se poate face o paralelă cu constructivismul (vezi capitolul 8 din acest volum), care pretinde că interesele statului sunt construite social și influențate de normele globale. Similar, membrii Școlii Engleze sunt de acord cu constructivismul că anarhia este, cum o spune faimoasa frază a lui
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
globale afectează viețile grupurilor marginale din societate, cele mai vulnerabile. Scrierile marxiste despre naționalism discutau mai detaliat pe marginea limitelor loialității și comunității. Afirmații recente privind modul în care lumea contemporană este modelată de globalizare și fragmentare își găsesc o paralelă interesantă în gândirea lui Lenin: "Capitalismul în curs de dezvoltare cunoaște două tendințe istorice în ceea ce privește problema națională. Prima este deșteptarea vieții naționale și a mișcărilor naționale, lupta împotriva oricărui tip de opresiune la nivel național și crearea statelor naționale. A
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
20000 C repartizată la o perioadă de vegetație de aproximativ 120 zile. Pentru o bună fructificare cere însă căldură mai mare, temperatura medie trebuie să se mențină în jurul a 200C. De aceia, năutul nu dă rezultate satisfăcătoare mai sus de paralela 530C. Năutul este o plantă destul de rustică adaptată la clima caldă-aridă (uscată), totuși din anumite motive (printre care și temperatura înaltă sau umiditatea ridicată), un număr destul de mare de flori avortează (BONCIARELLI F., 1987). Se poate conchide că năutul este
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mari Istorii ale literaturii române: cea a lui Alex Ștefănescu, Istoria literaturii române contemporane (1941-2000), București, Editura Mașina de Scris, 2005, 1176 p. și cea a lui Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Pitești, Editura Paralela 45, 2008, 1528 p.92, cărora le urmează pe același palier dicționarele de opere literare și de scriitori, care stau, de obicei, sub egida Academiei Române, sau a institutelor de cercetare (reprezentative sunt, fără îndoială, Academia de Științe Sociale și Politice
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Semantică și semiotică, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981 (în colaborare cu Lucia Wald). Cornilă-Norocea, Ana-Maria, Diferențele identității fenomenul titrării poetice între repetabilitate și originalitate, în "Saeculum", 3 (2008). Crăciun, Gheorghe, Marineasa, Viorel, Generația '80 în proza scurtă. Pitești, Editura Paralela 45, 1998. Crăciun Gheorghe, Lefter, Ioan Bogdan, Spiridon, Monica, Experimentul literar românesc postbelic, Pitești, Editura Paralela 45, 1998. Cristea-Enache, Daniel, Ileana Mălăncioiu: linia poeziei, "Observator cultural", (9) 2000 Cristea, Dan, Faptul de a scrie, București, Cartea Românească, 1980. Cristea, Radu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Diferențele identității fenomenul titrării poetice între repetabilitate și originalitate, în "Saeculum", 3 (2008). Crăciun, Gheorghe, Marineasa, Viorel, Generația '80 în proza scurtă. Pitești, Editura Paralela 45, 1998. Crăciun Gheorghe, Lefter, Ioan Bogdan, Spiridon, Monica, Experimentul literar românesc postbelic, Pitești, Editura Paralela 45, 1998. Cristea-Enache, Daniel, Ileana Mălăncioiu: linia poeziei, "Observator cultural", (9) 2000 Cristea, Dan, Faptul de a scrie, București, Cartea Românească, 1980. Cristea, Radu Călin, Ecuații de gradul II, în "Familia", 12 (1985). Cristea, Valeriu, Domeniul criticii, București, Editura Cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Dumitru, Introducere în stilistică, Iași, Polirom, 1999. Ivănescu, Cezar, Timpul asasinilor, București, Editura Libra, 1997. Laurențiu, Dan, Eseuri asupra stării de grație, București, Cartea Românească, 1976. Lefter, Ion Bogdan, Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române. Pitești, Editura Paralela 45, 2000. Lefter, Ion Bogdna, Postmodernism. Din dosarul unei "bătălii" culturale, Pitești, Editura Paralela 45, 2000. Liiceanu, Gabriel, Ușa interzisă, București, Humanitas, 2002. Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane, vol. I II, București, Editura Minerva, 1973. Leonte, Camelia, Poezie, utopie
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
1997. Laurențiu, Dan, Eseuri asupra stării de grație, București, Cartea Românească, 1976. Lefter, Ion Bogdan, Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române. Pitești, Editura Paralela 45, 2000. Lefter, Ion Bogdna, Postmodernism. Din dosarul unei "bătălii" culturale, Pitești, Editura Paralela 45, 2000. Liiceanu, Gabriel, Ușa interzisă, București, Humanitas, 2002. Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane, vol. I II, București, Editura Minerva, 1973. Leonte, Camelia, Poezie, utopie,..., în "Dacia Literară", nr. 59 (2005). Manolescu, Nicolae, Ana Blandiana: Călcâiul vulnerabil, în "Contemporanul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
București, Editura Cartea Românească, 2004. Mihăilescu, Dan C., Literatura română în postceaușism. I. Memorialistica sau trecutul ca reumanizare, Iași, Editura Polirom, 2004. Mocuța, Gheorghe, La răspântia scriiturii, Arad, Editura Mirador, 1996. Mușat, Carmen, Perspective asupra romanului românesc postmodern, Pitești, Editura Paralela 45, 1998. Mușat, Carmen, Ieșirea din modernism, în "Observator cultural", 22 (2000). Mușat, Carmen, Strategiile subversiunii. Descriere și narațiune în proza postmodernă românească. Pitești, Editura Paralela 45, 2002. Mușina, Alexandru, Postmodernismul o frumoasă poveste, în "Astra", 4 (1988). Negoițescu, Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
scriiturii, Arad, Editura Mirador, 1996. Mușat, Carmen, Perspective asupra romanului românesc postmodern, Pitești, Editura Paralela 45, 1998. Mușat, Carmen, Ieșirea din modernism, în "Observator cultural", 22 (2000). Mușat, Carmen, Strategiile subversiunii. Descriere și narațiune în proza postmodernă românească. Pitești, Editura Paralela 45, 2002. Mușina, Alexandru, Postmodernismul o frumoasă poveste, în "Astra", 4 (1988). Negoițescu, Ion, Alte însemnări critice, București, Editura Cartea Românească, 1980. Negoițescu, Ion, Scriitori contemporani, Cluj, Editura Dacia, 1994. Negrici, Eugen, Introducere în poezia contemporană, București, Editura Cartea Românească
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
1998. Oancea, Ileana, Poezie și semioză, Timișoara, Editura Marineasa, 1999. Pautrat, Bernard, Versions du soleil. Figures et systèmes de Nietzsche, Seuil, Paris, 1971. Parpală-Afana, Emilia, Poezia semiotică. Promoția '80, Craiova, Editura Sitech, 1994. Parpală-Afana, Emilia, Introducere în stilistică, [Pitesti], Editura Paralela 45, [1998]. Rachieru, Adrian Dinu, în Elitism si postmodernism. Postmodernismul românesc si circulația elitelor, [Chisinău], Editura Garuda-Art, 2000. Paleologu, Alexandru, Simțul practic, București, Editura Cartea Românească, 1974. Papahagi, Marian, Cumpănă și semn, București, Cartea Românească, 1990. Pavel, Laura, Onirismul între
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Pedagogică, 1996. Petraș, Irina, Curente literare dicționar-antologie, București, 1992. Petrescu, Ioana, Modernism-Postmodernism. O ipoteză, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2003. Petrescu, Ioana, Studii de literatură română și comparată, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2005. Petrescu, Liviu, Poetica postmodernismului, Pitești, Editura Paralela 45, 1996. Petroveanu, Mihail, Traiectorii lirice, București, Editura Cartea Românească, 1974. Picon, Gaetan, Funcția literaturii, București, Editura Univers, 1982. Piru, Alexandru, Poezia românească contemporană 1950 1975, I, București, Editura Eminescu, 1975. Piru, Alexandru, Istoria literaturii române de la începuturi până azi
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Renașterea Bănățeană", 18 decembrie 1995. Ruxăndoiu Ionescu, Liliana, Narațiune și dialog în proza românească, București, Editura Academiei Române, 1991. Săndulescu, Alexandru, Dicționar de termeni literari, București, Editura Academiei Republicii Socialiste Române, 1976. Sasu, Aurel, Dicționarul biografic al literaturii române, Pitești, Editura Paralela 45, 2006. Sasu, Aurel, Progresii. Eseuri de critică și istorie literară, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1972. Selejan, Ana, Literatura în totalitarism (1957-1958), București, Editura Cartea Românească, 1999. Simion, Eugen, Orientări în literatura română actuală, București, Editura pentru Literatură, 1965. Simion, Eugen
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
1999). Cornel Ungureanu, La Vest de Eden, Timișoara, Editura Amacord, 1995 Ungureanu, Cornel, Mitteleuropa periferiilor, Iași, Editura Polirom, 2002. Ungureanu, Cornel, Geografie literară, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2002. Ungureanu, Cornel, Geografia literaturii române, azi. vol. I Muntenia, Pitești, Editura Paralela 45, 2003. Ungureanu, Cornel, Geografia literaturii române, azi. vol. IV Banatul, Pitești, Editura Paralela 45, 2005. Ungureanu, Cornel, Istoria secretă a literaturii române, Timișoara, Editura Aula, 2007. Valentová, Libuše, Interviu cu Virgil Ierunca, în "România literară", 41 (2006). Vianu, Tudor
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
periferiilor, Iași, Editura Polirom, 2002. Ungureanu, Cornel, Geografie literară, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2002. Ungureanu, Cornel, Geografia literaturii române, azi. vol. I Muntenia, Pitești, Editura Paralela 45, 2003. Ungureanu, Cornel, Geografia literaturii române, azi. vol. IV Banatul, Pitești, Editura Paralela 45, 2005. Ungureanu, Cornel, Istoria secretă a literaturii române, Timișoara, Editura Aula, 2007. Valentová, Libuše, Interviu cu Virgil Ierunca, în "România literară", 41 (2006). Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, București, Editura Eminescu, 1973. Voj, Elena, Contribuția Ioanei Em. Petrescu la
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
p. 31. 20 Ion Negoițescu, Istoria literaturii române, vol. I (1800-1945), București, Editura Minerva, 1991 (ediția a II-a, Cluj, Editura Dacia, 2002). 21 Vezi Gabriela Glăvan, op. cit., p. 31. 22 Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, Pitești, Editura Paralela 45, 2008. 23 Vezi Gabriela Glăvan, op. cit., p. 32. 24 Ibidem, p. 27. 25 Luigi Bambulea, art. cit., p. 6. 26 Ibidem, p. 23. 27 Harold Bloom, op. cit., p. 17, apud Gabriela Glăvan, Aspecte particulare ale modernității în literatura română
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
p. 7. 32 Ibidem, p. 7. 33 Vezi Mircea Martin, op. cit., p. 23. 34 Idem, Despre estetismul socialist, în "România literară", nr. 23 (2004), p. 45-47. 35 Carmen Mușat, Strategiile subversiunii. Descriere și narațiune în proza postmodernă românească, Pitești, Editura Paralela 45, 2002. 36 Autoarea realizează și o paralelă interesantă între dilemele afirmării canonului occidental și modul în care canonul literar a funcționat în România comunistă. 37 Vezi Gabriela Glăvan, op. cit., p. 25. 38Gabriela Glăvan, op. cit., p. 45. 39Carmen Mușat, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Mircea Martin, op. cit., p. 23. 34 Idem, Despre estetismul socialist, în "România literară", nr. 23 (2004), p. 45-47. 35 Carmen Mușat, Strategiile subversiunii. Descriere și narațiune în proza postmodernă românească, Pitești, Editura Paralela 45, 2002. 36 Autoarea realizează și o paralelă interesantă între dilemele afirmării canonului occidental și modul în care canonul literar a funcționat în România comunistă. 37 Vezi Gabriela Glăvan, op. cit., p. 25. 38Gabriela Glăvan, op. cit., p. 45. 39Carmen Mușat, op. cit., p. 58 apud. Gabriela Glăvan, op. cit., p. 25
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
decadență, kitsch, postmodernism. Traducere de Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață de Mircea Martin, București, Editura Univers, 1995; Mircea Cărtărescu, Postmodrnismul românesc, București, Editura Humanitas, 1999; Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române. Pitești, Editura Paralela 45, 2000; Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, Pitești, Editura Paralela 45, 1996; Gheorghe Perian, Scriitori români postmoderni, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1996; Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, Pitești, Editura Paralela 45, 1996. 80Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]