3,524 matches
-
icoană se află o placă de marmură cu următoarea inscripție: ""Această icoană în mozaic este donată de Melinte I. Gheorghe și Maria, Marian Th. Neculae și Catrina, Mazilu P. Ioan și Genoveva, Cot C. Mircea și Anica, prin grija pr. paroh Camil Dăscălașu - 1987 - "". Între anii 1999-2001, în partea de nord-vest a satului Dolheștii Mari, s-a construit o nouă biserică, cu hramul "Sf. Treime". În dreapta bisericii se găsește mormântul preotului Neculai Manoliu, care a păstorit aici timp de aproape 40
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
bisericii se găsește mormântul preotului Neculai Manoliu, care a păstorit aici timp de aproape 40 de ani. Acesta provine dintr-o veche familie de preoți. Tatăl (Gheorghe Manoliu, îngropat în același cavou) și bunicul său (Gheorghe Bicleanu) au fost succesiv parohi ai bisericii satului pentru o perioadă de aproape 70 de ani. După cum consideră prof.dr. Vasile Drăguț, biserica monument istoric din Dolhești Mari, la fel ca și bisericuța din Lujeni, este construită după modelul Bisericii "Sf. Nicolae" din Rădăuți, dar într-
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
intrare în pridvor se află o icoană în mozaic a Sfintei Cuvioase Parascheva, donată în 1987 de enoriașii Gheorghe I. și Maria Melinte, Neculae Th. și Catrina Marian, Ioan P. și Genoveva Mazilu, Mircea C. și Anica Cot, prin grija parohului Camil Dăscălașu. În partea sudică a pronaosului se află o nișă pictată unde au fost înmormântați hatmanul Șendrea, tatăl și poate și bunicul său. Lespedea de mormânt a hatmanului Șendrea are un motiv central compus din fragmente de meandru legate
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
Gavriil". În anul 1798, când s-a finalizat construcția bisericii de piatră, vechea biserică de lemn a fost strămutată în satul Negostina. Prin testamentul său din 1 aprilie 1799, Mihalachi Cuparencu include pe lista beneficiarilor de danii numai pe preotul paroh, iar nu și pe dascăl, deducându-se de aici că la acea dată biserica nu avea dascăl. Deși slujbele religioase au început să fie oficiate în noua biserică începând din 1798, lăcașul de cult a fost târnosit abia în toamna
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
la putere. După instaurarea regimului comunist, sătenii au dărâmat conacul și au distrus parcul. Printre preoții care au slujit aici sunt de menționat parohii Nicolae Săvescu, Ioan Ștefaniuc (1888-1914) - viitorul arhimandrit mitrofor Inochentie Ștefanelli- și Dimitrie Furtună (1914-1930). Perioada păstoririi parohului Ioan Ștefaniuc a fost una dintre cele mai importante. Printre evenimentele petrecute sub păstorirea sa sunt de menționat: În duminica de 19 iunie 2005, biserica satului a fost renovată și resfințită de către un sobor de preoți în frunte cu arhiepiscopul
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
a născut cu numele de Ioan Ștefaniuc. A urmat studii la Gimnaziul de Stat din Cernăuți și apoi la Facultatea de Teologie a Universității din Cernăuți, pe care le-a absolvit în iulie 1882. S-a căsătorit cu Leocadia, fiica parohului și protopresviterului Gheorghe Andronic din Ostrița. Mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici l-a hirotonit diacon la 7 noiembrie 1882 în Catedrala din Cernăuți și apoi preot la 12 noiembrie 1882, în biserica din Bănila Rusească. A fost rânduit pe rând ca preot
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
ajutor la bisericile din Negrileasa (1/13 decembrie 1882), Cuciur Mare (11/23 februarie 1883), Carapciu pe Ceremuș (17/29 februarie 1884) și apoi Rarancea (23 octombrie/4 noiembrie 1884). Este numit apoi administrator parohial (1/13 aprilie 1888) și paroh (19/31 decembrie 1889) la biserica din Călinești-Cuparencu. A fost ales în trei perioade ca asistent protopresviterial. În anul 1914 a fost tuns în monahism, sub numele de Inocentie, și hirotesit protosinghel. La 27 februarie 1914 a fost instalat ca
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
și cu săvârșirea Duhului sfânt s-au plătit această Sfăntă besearecă de robul lui Dumnezeu Hancu Constantin și fămeaea sa Sâia și feciorii lor Ion, Loghin, Vasilie, Gheorghe, Cătălina să le fie pomenire lor și la tot neamul lor, fiind paroh popa Ion și dascăl Vasilie frați fiind. Zugrav Ban Vasilie Porfirie de la Feisa, Sfârșit-au și lui Dumnezeu Laudă - 1789"" Aspectul bisericii era determinat de către forma planului. Acesta era dreptunghiular, cu absida altarului poligonală, cu cinci laturi, decroșată. Biserica nu
Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320861_a_322190]
-
, născut Golembiovski (n. 9 martie 1823, Sucevița, Ducatul Bucovinei - d. 13 februarie 1896, Frătăuții Noi) a fost un preot ortodox și scriitor român din Bucovina, tatăl marelui compozitor Ciprian Porumbescu. A slujit ca paroh în satele bucovinene Șipotele Sucevei (1850-1857 și 1859-1865), Boian (1857-1859), Stupca (1865-1884) și Frătăuții Noi (1884-1896). S-a remarcat ca unul dintre clericii patrioți ai Bucovinei. De asemenea, a fost și un talentat scriitor, fiind numit de unii „Creangă al
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare. După absolvirea institutului, Iraclie a fost hirotonit ca preot de către episcopul Eugenie Hacman. Primul său loc de păstorire a fost în satul de huțani Șipotele Sucevei din ocolul Câmpulungului Rusesc, unde a slujit ca paroh între anii 1850-1857 și 1859-1865. Istoricul Ion Nistor afirmă că episcopul Eugenie l-a rânduit într-un sat huțănesc ca pedeapsă pentru corespondențele sale în care combătea atitudinea antiromânească care se instalase în biserica din Bucovina în perioada arhipăstoririi episcopului
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
un gospodar harnic, reușind să construiască o casă nouă și încăpătoare. Între anii 1859-1864, și-a petrecut verile la Șipote compozitorul Carol Miculi, directorul Conservatorului din Lemberg. El venea aici pentru a culege cântece populare românești, fiind găzduit de preotul paroh. În martie 1857, preotul Iraclie Porumbescu a fost trimis ca paroh în satul Boian (astăzi în Ucraina) pentru a salva acel sat de catolicizare și de slavizare. În acel sat sătenii se răzvrătiseră împotriva parohului ortodox Simion Andruhovici pe care
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
Între anii 1859-1864, și-a petrecut verile la Șipote compozitorul Carol Miculi, directorul Conservatorului din Lemberg. El venea aici pentru a culege cântece populare românești, fiind găzduit de preotul paroh. În martie 1857, preotul Iraclie Porumbescu a fost trimis ca paroh în satul Boian (astăzi în Ucraina) pentru a salva acel sat de catolicizare și de slavizare. În acel sat sătenii se răzvrătiseră împotriva parohului ortodox Simion Andruhovici pe care-l acuzau de abuzuri. Ca urmare a uneltirilor preotului greco-catolic Chlibowicki
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
românești, fiind găzduit de preotul paroh. În martie 1857, preotul Iraclie Porumbescu a fost trimis ca paroh în satul Boian (astăzi în Ucraina) pentru a salva acel sat de catolicizare și de slavizare. În acel sat sătenii se răzvrătiseră împotriva parohului ortodox Simion Andruhovici pe care-l acuzau de abuzuri. Ca urmare a uneltirilor preotului greco-catolic Chlibowicki din Sadagura, 909 locuitori din Boian trecuseră la grecocatolicism. La Boian, preotul a reușit să pacifice localitatea și să apere biserica și cimitirul ortodox
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
de lutierul Nicolò Amati în 1626. În 1876, preotul a rămas văduv, după decesul soției sale. Aceasta a fost înmormântată în curtea bisericii din Stupca. După moartea fiului său, compozitorul Ciprian Porumbescu (1853-1883), preotul Iraclie Porumbescu s-a mutat ca paroh la Biserica de lemn din Frătăuții Noi, unde a slujit între anii 1884-1896. La Frătăuții Noi, preotul Iraclie a fost și învățător; el a organizat la școala din sat cursuri de industrie casnică, de împletituri (din nuiele, papură, paie ori
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
apropiere de Hull, a murit când John era fraged copil. În momentul nașterii lui John, tatăl său, Henry Venn, păstorea parohia din Drypool, lângă Hull. El provenea dintr-o familie distinsă. Tatăl său, bunicul lui John, reverendul John Venn, fusese paroh la Clapham, în sudul Londrei. El a condus așa-numita sectă Clapham, un grup de creștini evangheliști, care se întâlneau în biserica sa și propovăduiau reforma închisorilor și abolirea sclaviei și a sporturilor violente. Henry Venn însuși a jucat un
John Venn () [Corola-website/Science/320881_a_322210]
-
fost construită din lemn la sfârșitul secolului al XIX-lea. Casa lui Ciprian Porumbescu se află pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . În anul 1865, preotul Iraclie Porumbescu a fost transferat ca paroh în satul Stupca, păstorind acolo până în 1884. Aici a locuit într-o casă parohială așezată la marginea satului, lângă toloacă. Casa parohială era construită din lemn și avea patru încăperi mari, despărțite prin tindă și având în față un cerdac
Casa memorială „Ciprian Porumbescu” () [Corola-website/Science/320897_a_322226]
-
1944, biserica a fost vandalizată de armatele sovietice care au ocupat România. Soldații sovietici au tras cu pistoalele în pieptul Regelui Carol al II-lea (din tabloul pictat pe pereții bisericii), precum și în candela din fața altarului. În anul 2008, preotul paroh afirma că biserica are nevoie de restaurare, pereții săi fiind crăpați foarte rău într-o parte din cauza alunecărilor de teren. De asemenea, pictura începea să se degradeze. Biserica "Sf. Voievozi" din Ipotești este construită în stil moldovenesc din piatră adusă
Biserica Sfinții Voievozi din Ipotești () [Corola-website/Science/320902_a_322231]
-
curtea bisericii din Stupca. Compozitorul Ciprian Porumbescu a murit la 6 iunie 1883 la Stupca, fiind înmormântat lângă altarul bisericii unde slujea tatăl său. În 1884, la un an după moartea fiului său, preotul Iraclie Porumbescu s-a mutat ca paroh la Biserica de lemn din Frătăuții Noi, unde a slujit între anii 1884-1896. În anul 1887 , în timpul păstoririi parohului Onofrei Mironovici (1852-1929), a fost construită la Stupca o biserică nouă cu hramul "Sf. Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir". La
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
bisericii unde slujea tatăl său. În 1884, la un an după moartea fiului său, preotul Iraclie Porumbescu s-a mutat ca paroh la Biserica de lemn din Frătăuții Noi, unde a slujit între anii 1884-1896. În anul 1887 , în timpul păstoririi parohului Onofrei Mironovici (1852-1929), a fost construită la Stupca o biserică nouă cu hramul "Sf. Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir". La înălțarea lăcașului de cult au contribuit enoriașii, precum și boierul Alecu Popovici, înnobilat de statul austro-ungar cu rangul de cavaler
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
din străinătate, păstrându-se vie amintirea marelui compozitor de renume mondial, Ciprian Porumbescu. În afară de mormintele familiei Porumbescu, în cimitirul din jurul bisericii se află și mormintele altor personalități locale: Dimitrie cav. de Costin (1853-1902) sau arhipresviterul stavrofor Onufrei Mironovici (1852-1929) - preotul paroh care a construit biserica. Biserica are un plan treflat, cu o turlă hexagonală deasupra naosului. Pictura interioară a bisericii a fost realizată în anul 1992 de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului. Catapeteasma din lemn de frasin datează din perioada
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
Freiherr von Alessani, guvernatorul Ducatului Bucovinei (1874-1887 și 1911-1913) și a lui Anton Keschmann, căpitanul districtual de Suceava ("Bezirks-Hauptmann von Suczawa"). El nu a reușit să-și ducă activitatea la bun sfârșit, pentru că a fost transferat în anul 1882 ca paroh la Corovia (sat aflat în prezent pe teritoriul Ucrainei). Biserica "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din Gura Humorului a fost sfințită la data de 15/27 octombrie 1885 de către mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici al Bucovinei și Dalmației, la acel moment paroh
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
paroh la Corovia (sat aflat în prezent pe teritoriul Ucrainei). Biserica "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din Gura Humorului a fost sfințită la data de 15/27 octombrie 1885 de către mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici al Bucovinei și Dalmației, la acel moment paroh fiind preotul D. Popescul. În anul 1890, frații Pașcovici (care contribuiseră și la construirea bisericii) au amplasat o cruce de piatră în curtea bisericii, în apropiere de intrare, iar pe trei fețe ale soclului ei au inscripționat următoarea pisanie: ""Biserica
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
a construit în anul 1720 în stil maramureșan de către credincioșii satului. Meșterii constructori au fost: Ghiran Ioan, zis al Surdului cu fiul său tot Ghiran Ioan. Nu se știe de cine a fost sfințită biserică și nici în timpul cărui preot paroh. Primul preot cunoscut este Simion Popovici, care a păstorit de la un an necunoscut și până în anul 1851. Între anii 1851-1861 a păstorit preotul Gligor Popovici, care conducea matricolele cu litere cirilice. Între anii 1861-1913 a păstorit preotul Nicolae Roșescu, iar
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
cu un coif ascuțit. Intrarea în biserică se deschide în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul este tăvănit, iar naosul și altarul au câte o boltă semicilindrică. Pereții interiori au fost acoperiți cu picturi în anul 1821 de zugravul Ioan Perșe, paroh al Elciului. Pictura se mai păstrează doar fragmentar. Patrimoniu: clopote de 30 de kg; 40 de kg. Icoane: Nașterea Domnului-sec.XVII, Iisus învățător sec.XVIII, Maica Domnului cu Pruncul sec.XVIII. Cărți: Chiracodromion, Bălgrad, 1699; Penticostarion, Râmnic, 1743; Triodion, București
Biserica de lemn din Osoi () [Corola-website/Science/315449_a_316778]
-
1839 s-a început construcția unei noi biserici de vălătuci și lemn în satul Moreni, fiind folosite materiale de la biserica veche. Construcția bisericii a fost finalizată în anul 1840, noul lăcaș de cult fiind sfințit de arhiereul Meletie Sardion, preot paroh fiind Nicolae Constantinescu. Evidențele Ministerului Culturii indică anul 1830 ca an al construcției. În curtea bisericii a fost ridicat un monument al eroilor locali, terminat cu o cruce, inaugurat la 22 decembrie 1990, precum și o troiță donată de familia Th.
Biserica de lemn din Moreni () [Corola-website/Science/317323_a_318652]