10,871 matches
-
Adorno, op. cit, trad. de A. Corbea, G. H. Decuble, C. Eșianu, Editura Paralela 45, Pitești, 2006, p. 117 441 Ibidem 442 Ibidem 443 Ibidem 444 Ibidem 445 Idem, p. 126 446 În general, floarea este un simbol al principiului pasiv, al "receptacolului Activității cerești", al începuturilor și al virtuților sufletești Cf. J. Chevalier, A. Gheerbrant, op. cit., vol. al II-lea, p. 55 447 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 12 448 "Cu chenar de lemn negru, l-am
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
biologic, de exemplu prin injectarea unei supradoze de morfină sau prin netulburarea procesului natural, firesc, de exemplu prin deconectarea de la aparatele care mențin în viață pacientul respectiv. Astfel, în doctrină 2, se face distincția între eutanasia activă și, respectiv, eutanasia pasivă, iar în funcție de aceste accepțiuni, exprimându-se de cele mai multe ori diferențiat, păreri pro și contra. și din această perspectivă, Codul de Deontologie Medicală este tranșant: „se interzice cu desăvârșire eutanasia, adică utilizarea unor substanțe sau mijloace apte de a provoca decesul
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
au fost furnizate respectivele servicii medicale consideră nesatisfăcător, dintr-un motiv sau altul, rezultatul final obținut. Însă sursele posibile ale insatisfacției sale pot fi tot atât de diferite și variate precum sunt și persoanele implicate în actul medical - ca subiecți activi sau pasivi. Adevărul este că practica medicală lucrează cu un număr infinit de variabile, care, la fel, pot determina nenumărate rezultate. Marea majoritate a tratamentelor sunt încununate de succes; având în vedere constantul progres tehnologic, medicina devine pe zi ce trece mai
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
constă în „actul sexual, de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de același sex, care nu a împlinit vârsta de 15 ani“ și poate intra în sfera de incidență a malpraxisului medical în condițiile în care subiectul pasiv are vârsta „între 15 și18 ani, dacă fapta este săvârșită de tutore sau curator ori de către supraveghetor, îngrijitor, medic curant... folosindu-se de calitatea sa, ori dacă făptuitorul a abuzat de încrederea victimei sau de autoritatea ori influența sa asupra
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
regiuni corporale (Alexe, D.I., 2009). Capacitatea sistemului osos, cartilaginos, tendinos și ligamentar de a suporta un efort ar reprezenta, la vârsta pubertății, un factor limitativ în cadrul activităților sportive, deoarece, în opinia autorilor Rață G., Rață, Gh., (2008), structurile sistemului locomotor pasiv sunt în plină creștere și nu au încă rezistența celor întâlnite la adulți. Dan Iulian Alexe 64 Totuși, pubertatea nu este o perioada „critică” în care copilul trebuie menajat, ci dimpotrivă, pubertatea reprezintă începutul unei dezvoltări la toate nivelele. În
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
a nu întrerupe pentru o perioadă prea mare de timp practicarea joggingului, iar pentru mamă, posibilitatea reînceperii efortului fizic sportiv, după perioada sarcinii și lăuziei; alegerea unui mod util, plăcut și sănătos de petrecere a timpului liber, în schimbul unei vieți pasive, inactive; menținerea parțială sau replanificarea în anumite condiții a propriilor activități îndrăgite, socializare (joggingul săptămânal cu prietenii, cu familia); dezvoltarea musculaturii brațelor pentru cel care împinge căruciorul și tonifierea musculaturii trunchiului, fără a fi mai fi nevoit să mergi la
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
un tribun dreptul de revoltă al săracului față de bogat, el nu are alt scop decât de a-l aduce pe cel bogat la milostenie și la practicarea într-ajutorării. Marele antiohian nu vede însă în iubire o stare de contemplare pasivă, ci are în vedere mai ales aplicarea ei practică, concretizată în fapte de bine, îndeosebi în milostenie. Lucrarea milosteniei capătă dimensiuni noi atunci când cel lipsit este identificat cu Hristos. În acest caz, deși milostenia se realizează pe pământ, devine mijloc
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
Șoitu, C.Havârneanu,2001 și include: 1. Agresiuni active fizice directe:lovirea unui coleg; 61 2. Agresiuni active fizice indirecte: lovirea unui substitut al victimei; 3. Agresiuni active verbale directe:injuria, amenințarea; 4. Agresiuni active verbale indirecte: calomnia; 5. Agresiuni pasive fizice directe:Împiedicarea producerii unui comportament al victimei; 6. Agresiuni pasive fizice indirecte:refuzul de a realiza o sarcina, activitate, de a da curs unei rugăminți; 7. Agresiuni pasive verbale directe:refuzul de a vorbi; 8. Agresiuni pasive verbale indirecte
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
lovirea unui coleg; 61 2. Agresiuni active fizice indirecte: lovirea unui substitut al victimei; 3. Agresiuni active verbale directe:injuria, amenințarea; 4. Agresiuni active verbale indirecte: calomnia; 5. Agresiuni pasive fizice directe:Împiedicarea producerii unui comportament al victimei; 6. Agresiuni pasive fizice indirecte:refuzul de a realiza o sarcina, activitate, de a da curs unei rugăminți; 7. Agresiuni pasive verbale directe:refuzul de a vorbi; 8. Agresiuni pasive verbale indirecte: negativism; Și C. Păunescu (1994 a identificat câteva forme ale agresivității
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
directe:injuria, amenințarea; 4. Agresiuni active verbale indirecte: calomnia; 5. Agresiuni pasive fizice directe:Împiedicarea producerii unui comportament al victimei; 6. Agresiuni pasive fizice indirecte:refuzul de a realiza o sarcina, activitate, de a da curs unei rugăminți; 7. Agresiuni pasive verbale directe:refuzul de a vorbi; 8. Agresiuni pasive verbale indirecte: negativism; Și C. Păunescu (1994 a identificat câteva forme ale agresivității prin cuvânt: 1. Ironia este definită ca o formă de agresivitate violenta În care enunțul exprimat ascunde semnificații
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
5. Agresiuni pasive fizice directe:Împiedicarea producerii unui comportament al victimei; 6. Agresiuni pasive fizice indirecte:refuzul de a realiza o sarcina, activitate, de a da curs unei rugăminți; 7. Agresiuni pasive verbale directe:refuzul de a vorbi; 8. Agresiuni pasive verbale indirecte: negativism; Și C. Păunescu (1994 a identificat câteva forme ale agresivității prin cuvânt: 1. Ironia este definită ca o formă de agresivitate violenta În care enunțul exprimat ascunde semnificații latente (cu valoare agresivă, diferite de mesajul propriu zis
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
părinții sunt rigizi, compulsivi, reci afectiv și, dupa modul În care procedează În interacțiunea cu copiii, pledează mai mult pentru propriile lor drepturi. Ei resping copilul și sunt preocupați mai mult pe propria lor placere. Tipul III: părinții sunt persoane pasive și dependente. Ei sunt oameni modești și reticenți și, totodata, șovaielniciîin a-și exprima sentimentele și dorințele. Aparent, sunt foarte neagresivi, dar, adesea, intră În competiție cu copiii pentru a câștiga atenția soțului, fiind de obicei depresivi, imaturi și capricioși
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
este centrată asupra lucrului cu clasele de elevi “fără probleme”. Se discută mult prea puțin despre modalitățile de abordare a claselor dificile. Este nevoie de o formare specifica, În masură să permită satisfacerea cerințelor elevilor “cu probleme”. Nu putem aștepta pasivi ca problemele să se rezolve de la sine. Organizarea unor cursuri de formare a profesorilor pentru a face față lucrului cu clase sau elevi dificili trebuie să pornească de la urmatoarele obiective după D.Sălăvăstru (În G. Ferreol, A. Neculau,2003: observarea
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
să se simtă într-o narcisiacă și spațio-temporală; cea funcțională, stenică, vizând împlinirea dorinței; imaginea erogenă, corespunzând dorinței spre o altă ființă umană și deschizând calea spre împărtășirea plăcerii. Relația dintre "mulgător" și "muls(ă)" (diferența de gen a elementului pasiv este non-pertinentă) este tratată aici "funcțional" (există ceea ce Barthes numea "plaisir du texte") și nu devine "erogenă" decât prin împărtășirea plăcerii, proces în care Luca Pițu putea declara "le trayeur, c'est moi", identificându-se cu "l'officier traitant" ca
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
tipuri de posesie ale iatromantului numit de către C. Grottanelli „healers and saviours”: posesia extatică, șamanică și cea intermediată de vrăjitorie. Citez din Culianu „posesia intermediată de vrăjitorie se efectuează atunci cînd operatorul stăpînește spiritele le Îndreaptă pe acestea Împotriva subiectului pasiv, ce va fi posedat de ele În pofida voinței sale”. Este schema confortabilă În care poate funcționa ideea noastră, după care Pajul Cătălin este un iatromant care va poseda voința Cătălinei. Să analizăm contextul: „În vremea asta Cătălin,/ Viclean copil de
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
mod absolut «compusă»? - A întreba în afara unui anumit joc de limbaj « Este acest obiect compus?» seamănă cu ceea ce a făcut odată un băiat care trebuia să spună dacă, în anumite exemple de propoziții, verbele erau folosite în forma activă sau pasivă, și care își bătea capul cu întrebarea dacă, de exemplu, verbul «a dormi» înseamnă ceva activ sau pasiv.“ (Cercetări filozofice, § 47.) În sfârșit, tindem să considerăm exactitatea drept o valoare în general, drept ceva de dorit în orice fel de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
asupra legăturii dintre cancerul pulmonar și tutun a fost publicat în anul 1939 de Muller. Atât British Royal Society for Health, cât și US National Institute for Health au publicat în anii ‘60 primele rapoarte în acest sens. Efectele fumatului pasiv au fost descrise pentru prima dată în anul 1981, când cercetătorul japonez Takeshi Hirayama realiza primul studiu major asupra rolului fumatului pasiv în patogenia cancerului pulmonar. Tabagismul este dovedit a avea consecinŃe extrem de grave privind starea de sănătate a populaŃiei
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
și US National Institute for Health au publicat în anii ‘60 primele rapoarte în acest sens. Efectele fumatului pasiv au fost descrise pentru prima dată în anul 1981, când cercetătorul japonez Takeshi Hirayama realiza primul studiu major asupra rolului fumatului pasiv în patogenia cancerului pulmonar. Tabagismul este dovedit a avea consecinŃe extrem de grave privind starea de sănătate a populaŃiei. Tabloul morbidităŃii și al mortalităŃii generale a fost și este în mod serios influenŃat de fumat, deoarece acesta induce o patologie multiplă
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
bronhopneumopatie obstructivă cronică au un risc de deces de 10 ori mai mare faŃă de nefumători. Fumatul reprezintă de asemenea, o cauză principală a astmului bronșic infantil, fiind raportate anual, 8000-26000 cazuri noi în Statele Unite ale Americii. Fumatul activ și pasiv se asociază cu o creștere a incidenŃei bolilor cardiovasculare. Riscurile cresc direct proporŃional cu consumul, iar tutunul poate fi cauză de deces prin boala cardiacă ischemică, anevrismul aortic, accidentul vascular cerebral, etc. În Germania sunt diagnosticate anual, 30000 de cazuri
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Expunerea acută la acroleină activează matrix metaloproteazele și poate avea efecte de destabilizare a plăcilor de aterom, cu precipitarea evenimentelor coronariene acute. Studiile pe animale de laborator au arătat că inhalarea de acroleină în concentraŃii similare celor implicate în fumatul pasiv poate induce disfuncŃie endotelială. S-a dovedit că acroleina și crotonaldehida pot produce ambele inflamaŃie neurogenică cu hipersensibilitate respiratorie. Alte aldehide precum formaldehida, butiraldehida, acetaldehida, deși sunt mai puŃin toxice, contribuie la toxicitatea acroleinei sau aldehidei crotonice. 2.3. Butadiena
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
ale carboxihemoglobinei în sânge, precum și creșterea frecvenŃei cardiace și a tensiunii arteriale sistolice și diastolice în repaus și scăderi ale frecvenŃei cardiace și tensiunii arteriale sistolice în criza anginoasă. Monoxidul de carbon poate determina, în cazul expunerii cronice la fumatul pasiv, scăderea disponibilităŃii oxigenului și hipoxie tisulară. Aceasta explică creșterea 2,3difosfogliceratului în globulele roșii la copiii expuși la fumatul pasiv. S-a demonstrat efectul ischemic cardiac al monoxidului de carbon, cu evidenŃierea electrocardiografică a subdenivelării segmentului ST la pacienŃii cu
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
frecvenŃei cardiace și tensiunii arteriale sistolice în criza anginoasă. Monoxidul de carbon poate determina, în cazul expunerii cronice la fumatul pasiv, scăderea disponibilităŃii oxigenului și hipoxie tisulară. Aceasta explică creșterea 2,3difosfogliceratului în globulele roșii la copiii expuși la fumatul pasiv. S-a demonstrat efectul ischemic cardiac al monoxidului de carbon, cu evidenŃierea electrocardiografică a subdenivelării segmentului ST la pacienŃii cu angină pectorală stabilă, în timpul efortului. În concluzie, fumul de tutun conŃine o multitudine de constituenŃi chimici precum hidrocarburi policiclice aromatice
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
final la afectarea funcŃiilor celulare, oxidarea LDL și leziuni endoteliale. AntioxidanŃii endogeni sunt consumaŃi în condiŃiile creșterii stresului oxidativ, indus de fumat. S-a constatat o scădere a nivelurilor serice de vitamina C (acid ascorbică la 33 fumătorii activi și pasivi, comparativ cu nefumătorii, în condiŃiile unui aport vitaminic similar. Expunerea acută la fumatul pasiv a subiecŃilor sănătoși, 30 minute la fumul generat de 16 Ńigări, a determinat o scădere a nivelului seric de vitamina C cu o treime. Carotenoizii, un
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
în condiŃiile creșterii stresului oxidativ, indus de fumat. S-a constatat o scădere a nivelurilor serice de vitamina C (acid ascorbică la 33 fumătorii activi și pasivi, comparativ cu nefumătorii, în condiŃiile unui aport vitaminic similar. Expunerea acută la fumatul pasiv a subiecŃilor sănătoși, 30 minute la fumul generat de 16 Ńigări, a determinat o scădere a nivelului seric de vitamina C cu o treime. Carotenoizii, un alt grup important de antioxidanŃi sunt de asemenea scăzuŃi în organismul fumătorilor. Folatul, o
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
S-a demonstrat că proteinele oxidate, un alt marker al stresului oxidativ, au concentraŃii serice mai înalte la fumători comparativ cu nefumătorii. Un studiu desfășurat în 2008, pe un număr de 1122 subiecŃi, a avut ca obiectiv investigarea efectelor fumatului pasiv, mediate de stresul oxidativ asupra sistemului cardiovascular (86Ă. Rolul stresului oxidativ a fost evaluat prin studierea interrelaŃiilor între deficitul de glutation Stransferază, factor endogen cu proprietăŃi antioxidante șiefectele fumatului pasiv asupra variabilitatăŃii ritmului cardiac, care reflectă funcŃia autonomă cardiacă. În
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]