34,654 matches
-
persoanelor private de libertate și coordonează planificarea etapelor și a programelor educaționale. Cap. 3 „Unități subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor” Art..10. (1 Pentru îndeplinirea atribuțiilor, în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor se înființează, se organizează și funcționează penitenciare, penitenciare-spital, penitenciare pentru minori și tineri, penitenciare pentru femei, centre de reeducare, Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna, Centrul de Formare și Specializare a Ofițerilor din Administrația Penitenciară, Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații și Subunitatea de Pază
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
coordonează planificarea etapelor și a programelor educaționale. Cap. 3 „Unități subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor” Art..10. (1 Pentru îndeplinirea atribuțiilor, în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor se înființează, se organizează și funcționează penitenciare, penitenciare-spital, penitenciare pentru minori și tineri, penitenciare pentru femei, centre de reeducare, Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna, Centrul de Formare și Specializare a Ofițerilor din Administrația Penitenciară, Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații și Subunitatea de Pază și Escortare Deținuți Transferați. • O.
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
a Penitenciarelor” Art..10. (1 Pentru îndeplinirea atribuțiilor, în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor se înființează, se organizează și funcționează penitenciare, penitenciare-spital, penitenciare pentru minori și tineri, penitenciare pentru femei, centre de reeducare, Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna, Centrul de Formare și Specializare a Ofițerilor din Administrația Penitenciară, Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații și Subunitatea de Pază și Escortare Deținuți Transferați. • O.M. Educației și Cercetării nr. 3529/23.03.2001 cu privire la aprobarea și aplicarea
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
Subunitatea de Pază și Escortare Deținuți Transferați. • O.M. Educației și Cercetării nr. 3529/23.03.2001 cu privire la aprobarea și aplicarea noului Plan -cadru de învățământ, pentru învățământul special integrat din școlile și clasele aflate în subordinea Direcției Generale a Penitenciarelor. Art.1. Se aprobă Planul-cadru de învățământ pentru școlile de reeducare și Penitenciarele pentru Minori și Tineri din subordinea Direcției Generale a Penitenciarelor. Art.2. (1 Planurile de învățământ pentru: Cursul de alfabetizare, clasele I-IV simultan, Curs de profesionalizare
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
3529/23.03.2001 cu privire la aprobarea și aplicarea noului Plan -cadru de învățământ, pentru învățământul special integrat din școlile și clasele aflate în subordinea Direcției Generale a Penitenciarelor. Art.1. Se aprobă Planul-cadru de învățământ pentru școlile de reeducare și Penitenciarele pentru Minori și Tineri din subordinea Direcției Generale a Penitenciarelor. Art.2. (1 Planurile de învățământ pentru: Cursul de alfabetizare, clasele I-IV simultan, Curs de profesionalizare - 1 an școlar, Școală profesională și Plan-cadru pentru clasele I-VIII, precum și metodologia
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
-cadru de învățământ, pentru învățământul special integrat din școlile și clasele aflate în subordinea Direcției Generale a Penitenciarelor. Art.1. Se aprobă Planul-cadru de învățământ pentru școlile de reeducare și Penitenciarele pentru Minori și Tineri din subordinea Direcției Generale a Penitenciarelor. Art.2. (1 Planurile de învățământ pentru: Cursul de alfabetizare, clasele I-IV simultan, Curs de profesionalizare - 1 an școlar, Școală profesională și Plan-cadru pentru clasele I-VIII, precum și metodologia aplicării acestora se găsesc în anexa 1 a prezentului Ordin
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
precum și metodologia aplicării acestora se găsesc în anexa 1 a prezentului Ordin. Art. 3. Prezentul Plan de învățământ se aplică începând cu anul școlar 2001-2002. • Protocolul nr. 99144/03.09.2007, privind școlarizarea persoanelor aflate în custodia Administrației Naționale a Penitenciarelor, încheiat între Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și Ministerul Justiției. Obiectivul general al protocolului îl constituie crearea cadrului care să permită îmbunătățirea condițiilor de școlarizare și a rezultatelor procesului de educare și profesionalizare a persoanelor aflate în executarea unei pedepse
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
prevăzute în proiectul de cercetare au fost susținute logistic prin Protocolul încheiat între Facultatea de Educație Fizică și Sport a Universității din Pitești, în calitate de inițiator al proiectului de cercetare și Centrul de Reeducare a Minorilor din Găești, Administrația Națională a Penitenciarelor din Ministerul Justiției (anexa 1 și s-au materializat în intervenții directe ale membrilor echipei de cercetare în desfășurarea lecțiilor de educației fizică și/sau indirecte prin experimentarea conținuturilor tematice și a formelor de organizare stipulate în programa alternativă experimentată
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
la experiment, avizele conducerii unităților școlare din centrele de reeducare a minorilor Găești și Buziaș, a I.S.J. Dâmbovița și Timiș, precum și de acceptarea propunerilor noastre la nivelul Ministerului Educației Cercetării și Tineretului, direcția Programe Școlare și la Administrație Naționale a Penitenciarelor - direcția educativă. Nivelul științific al rezultatelor obținute în cadrul celor două faze de cercetare și a întregului grant a fost subvenționat de utilizarea unor instrumente științifice adecvate și amplificat de competențele echipei de cercetare. Considerăm că s-au realizat toate
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
acestei noi optici vor ridica, în curând, și probleme de ordin juridic, dat fiind faptul că multe dintre aceste persoane (statisticile diferă) sunt predispuse spre infracțiune sau chiar comit acte infracționale. Un studiu de psihopatologie, realizat în cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor din România, a relevat faptul că 85% dintre deținuți suferă de ADHD. Simptomele caracteristice pentru sindromul ADHD sunt: • tulburări ale atenției; • tulburări comportamentale (aceasta fiind și cauza pentru care, inițial, ADHD a fost socotită o "deficiență morală"); • hiperactivitate sau hipoactivitate
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
155. 73 Ibidem, p. 157. 74 Nuțu Roșca, Crimele regimului comunist. Închisoarea de la Sighet, (III), în Cotidianul, Supliment de istorie, an VI, nr. 2 (46), București, 23 februarie 1996, p. 3. 75Constantin C. Giurescu, Cinci ani și două luni în penitenciarul din Sighet, Fundația Culturală Română, București, 1994, p. 58;p. 78. 76 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și contemporanii săi..., p. 11-12. 80 același timp în totală neconcordanță cu rolul pozitiv pe care l-a avut în societatea românească. Sfârșitul lui
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
internaționale, București, 2004. 89 Ciupercă, Ioan, România în fața recunoașterii internaționale. Repere, Editura Universității ,,Al. I. Cuza”, Iași, 1996. Dandara, Livia, România în vâltoarea anului 1939, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Giurescu, C. Constantin, Cinci ani și două luni în penitenciarul din Sighet, Fundația Culturală Română, București, 1994. Hitchins, Keith, România. 1866-1947, Editura Humanitas, București, 1994. Mamina, Ion, Consilii de coroană, Editura Enciclopedică, București, 1997. Opriș, Ioan, Ocrotirea patrimoniului cultural, Editura ,,Meridiane”, București, 1986. Idem, Aventura tezaurului istoric al României, în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
155. 73 Ibidem, p. 157. 74 Nuțu Roșca, Crimele regimului comunist. Închisoarea de la Sighet, (III), în Cotidianul, Supliment de istorie, an VI, nr. 2 (46), București, 23 februarie 1996, p. 3. 75Constantin C. Giurescu, Cinci ani și două luni în penitenciarul din Sighet, Fundația Culturală Română, București, 1994, p. 58;p. 78. 76 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și contemporanii săi..., p. 11-12. 80 același timp în totală neconcordanță cu rolul pozitiv pe care l-a avut în societatea românească. Sfârșitul lui
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
internaționale, București, 2004. 89 Ciupercă, Ioan, România în fața recunoașterii internaționale. Repere, Editura Universității ,,Al. I. Cuza”, Iași, 1996. Dandara, Livia, România în vâltoarea anului 1939, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Giurescu, C. Constantin, Cinci ani și două luni în penitenciarul din Sighet, Fundația Culturală Română, București, 1994. Hitchins, Keith, România. 1866-1947, Editura Humanitas, București, 1994. Mamina, Ion, Consilii de coroană, Editura Enciclopedică, București, 1997. Opriș, Ioan, Ocrotirea patrimoniului cultural, Editura ,,Meridiane”, București, 1986. Idem, Aventura tezaurului istoric al României, în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
avocatul aleargă la fostul angajat, rugîndu-l să iasă din prostrație și oferindu-i chiar propria locuință spre supraviețuire. Deși nu ajunge nici acum la vreun rezultat, el continuă să încerce comunicarea, chiar atunci cînd Bartleby va fi închis în faimosul penitenciar new-yorkez din secolul trecut, Tombs. Deși plătește un intermediar pentru a-l îngriji și a-l hrăni pe copist, finalul rămîne inevitabil. Refuzînd orice suport și, în cele din urmă, alimentația elementară, Bartleby moare cu privirea pironită pe un zid
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
oțet). Tonajul important se datora în primul rând prețului foarte redus al materiilor prime, energiei la costuri subvenționate, forța de muncă (salarii mici) precum și lipsei de concurență (în final se asigura consumul în totalitate, prin cantine muncitorești, unități militare, sistemul penitenciar, spitale, internate școlare). 2. După 1990 s-au manifestat de la început următorii factori limitativi: I. sporirea severă a prețului la materii prime; la energie, forța de muncă (salarii) sau la materii auxiliare și ambalaje. II. A apărut tot mai evidentă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
nu este cu nimic mai bun: la rău răspunde cu violență. Desigur, cazul său e unul patologic, dar cantonarea în patologie scade din interesul romanului. Nu ne poate, așadar, mira ușurința cu care profesorul-poet ajunge "iubita" șefului de cameră de la penitenciar, un țigan uriaș, primitiv. Cu stupoare, identificăm același sentiment ca în așa-zisa iubire față de Clara: frica și comoditatea, un mod inerțial de a se cuibări în viață. Faptul că simțămintele îi sunt simple proiecții ale unui egoism funciar, autoiluzionant
Succesiunea măștilor by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/8651_a_9976]
-
preluării nihilismului filosofic european în America (partea a II-a) și a încheiat cu prezentarea stării universităților americane comparativ cu paiedeia grecească de pe vremea lui Socrate, cu ceea ce a constatat Alexis de Tocqueville (1805-1859) în vizita sa de studiere a penitenciarelor americane (1831) și cu urmările revendicărilor mișcărilor cetățenilor americani (în anii 1960) și europeni (1968), privitoare la condițiile educației universitare, din partea a III-a. În Introducere, previne despre obsesiile relativist-egalitariste produse de idealul "deschiderii" adoptat în educația de nivel înalt
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
un caz real: Dobrovolschi descoperise pe tizul lui, un deținut care îi luase numele pentru că-l aprecia, într-o închisoare și așa am mers la Rahova în documentare. Și ca să vedeți cum se leagă lucrurile, Dana Cenușă, PR-ul administrației penitenciarelor, un om foarte sufletist, m-a invitat să văd o piesă de teatru jucată de deținuți. Așa am ajuns să fac filmul A fi sau a nu fi despre acea echipă de teatru de la Penitenciarul din Arad. După ce am văzut
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Dana Cenușă, PR-ul administrației penitenciarelor, un om foarte sufletist, m-a invitat să văd o piesă de teatru jucată de deținuți. Așa am ajuns să fac filmul A fi sau a nu fi despre acea echipă de teatru de la Penitenciarul din Arad. După ce am văzut piesa, am simțit nevoia să transmit emoția pe care o poate comunica acest gen de spectacol pirandellian, cu personaje care încep ca deținuți, spun o poveste în care devin oameni obișnuiți ai mediilor sărace și
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
o poate comunica acest gen de spectacol pirandellian, cu personaje care încep ca deținuți, spun o poveste în care devin oameni obișnuiți ai mediilor sărace și marginale din care provin, iar la sfârșit redevin deținuți. Cu Sorina Țogoe, psiholog la Penitenciarul din Arad, am început un film despre psihodramă, în care a participat și unul dintre personajele din A fi sau a nu fi. A fost o experiență extraordinară, eram doar eu cu aparatul de filmat și Sorina, cu cei implicați
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
cunoșteam deloc acea lume. Dincolo de frica primară, pe care o simți în clipa în care intri și îți lași buletinul, telefonul, când stai în fața unei uși și aștepți să ți-o deschidă cineva, că altfel nu te poți mișca în interiorul penitenciarului, există și impresia unei energii negative, violente. Condamnații sunt ținuți în celule, ca animalele în cuști. Apoi ce auzi când treci prin curte, borcane sparte, ce se strigă de la geam, ce-și strigă între ei, lucruri deloc plăcute. Pe urmă
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
ai fi părăsit. Cum a decurs colaborarea cu ei? Bineînțeles că încercau să te manipuleze, poate chiar în mod inconștient. Doreau să le vezi partea bună, să te facă să-i privești așa cum doreau ei să fie văzuți. Și în afara penitenciarului, lumea nu încearcă să facă la fel? Ca să ajungi ca într-un film să spui ceea ce nu vor ei să spună, trebuie să petreci mult mai mult timp cu ei acolo, în penitenciar, cu deținuții. În A fi sau a
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
doreau ei să fie văzuți. Și în afara penitenciarului, lumea nu încearcă să facă la fel? Ca să ajungi ca într-un film să spui ceea ce nu vor ei să spună, trebuie să petreci mult mai mult timp cu ei acolo, în penitenciar, cu deținuții. În A fi sau a nu fi există un deținut cu un real talent actoricesc. De pe la 12 ani e prin penitenciare. Scrie și poezii, unele cu rezonanță metafizică, altele simple bășcălii. Era ușor cabotin, dar pe scenă ținea
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
ceea ce nu vor ei să spună, trebuie să petreci mult mai mult timp cu ei acolo, în penitenciar, cu deținuții. În A fi sau a nu fi există un deținut cu un real talent actoricesc. De pe la 12 ani e prin penitenciare. Scrie și poezii, unele cu rezonanță metafizică, altele simple bășcălii. Era ușor cabotin, dar pe scenă ținea sala. Era interesant și promițător ca personaj. În filmul despre psihodramă am vrut să-l folosesc, dar nu s-a mai putut. Atinsese
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]