4,216 matches
-
făgașul ăsta, am făcut câteva cursuri și în 1973 am plecat la Centrul Teritorial de Calcul Constanța, că în fiecare județ era câte unul, și toată activitatea de prelucrare autoamată era concentrată la aceste centre. Și de acolo m-am pensionat în 1999. Între timp am mai făcut și alte cursuri de specializare în informatică, cursuri postliceale... După ce am ieșit la pensie, dispuneam de timp liber și am hotărât să candidez pentru președinția filialei Constanța a Asociației Foștilor Deținuți Politici. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
metoda de tortură preferată: bătaia cu creionul la testicule. În august 1950 a fost condamnată la moarte într-un grup de persoane acuzate pentru spionaj în favoarea lui Tito. A fost grațiată când s-au reluat relațiile României cu Iugoslavia și pensionată cu gradul de colonel. După eliberare a fugit în Iugoslavia de frica deținuților pe care îi torturase îngrozitor și care juraseră să o ucidă. Doina Jela, Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste, București, Humanitas, 2001, p. 194. Ion Lupeș și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ceva pentru a avansa în societate. Ce-mi lipsește Neluță? Un unchi în CC dragul meu (Comitetul Central al Partidului). Într-adevăr, nu am, dar nici tu nu ai. Eu am avut așa un unchi în CC, dar a fost pensionat medical. Îl apucau tot mai des niște crize la care oriunde era, pe stradă sau aiurea, se așeza în genunchi și începea să se închine și să bată mătănii... Au trebuit să-l pensioneze, că era un membru de partid
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
unchi în CC, dar a fost pensionat medical. Îl apucau tot mai des niște crize la care oriunde era, pe stradă sau aiurea, se așeza în genunchi și începea să se închine și să bată mătănii... Au trebuit să-l pensioneze, că era un membru de partid merituos și cu trecut revoluționar cunoscut. Dar Doamne, ce stafii îi bântuiau sufletul, ce fapte groaznice, grele și nedrepte îi sufocau conștiința? Mă cutremur și astăzi când îm amintesc de această poveste adevărată. Cu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
care se ridică satisfăcut și îmi spune cam așa " Domnule (?!) Barbu, îți mulțumesc ... ai de la mine 10 cu felicitări ... m-ai salvat ... am crezut că nu mai știu să predau un curs pe înțelesul studenților ... că e cazul să mă pensionez ... că după atâțea nătărăi naturaliști pe ziua de azi vine un geograf ca dumneata (noi, geografii, făceam cursuri comune cu naturaliștii) să-mi refacă încrederea ... îți mulțumesc". Examenele, în general, nu erau multe, cam câte 5-6 pe an ... în două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
neglijeze cu nimic responsabilitățile sale profesionale fie pe linia academică cu care a început ... fie în cadrul Secției de Geologie a Facultății de Geologie și Geografie de la Universitatea "Al.I.Cuza" Iași cu care a finalizat și de la care s-a pensionat la limita de vârstă peste tot remarcându-se printr-o excelentă prestație didactică și construindu-și o reputație științifică fără cusur. A reușit toate aceste performanțe printr-o riguroasă drămuire a minutelor și o maximă eficiență în unitatea de timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
biroul «Impostori»?“. Unii îl trimit un etaj mai sus, alții îl îndrumă spre biroul „Plagiate și contrafaceri“. În holul central, la o masă cu picioare de tip labe de leu din secolul al XVII-lea, un fost grefier la Procuratură, pensionat pe motiv de delirium tremens înainte de termen, îi învață pe petenți să scrie cererile. Ca de pildă: „Subsemnatul (nume, pseudonim), poet (prozator, epigramist) cu (fără) talent, născut (făcut) la data (țara, religia), strada, județul, etajul etc., doresc (solicit, cerșesc, reclam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
În 1979 revine ca șef de lucrări la catedra de Zoologie/Biologie animală care l-a consacrat, în cadrul Facultății de Biologie, în 1991 devine conferențiar, iar în 1993 profesor la aceeași catedră, post pe care funcționează până în 2005, când se pensionează, dar își continuă activitatea în facultate în calitate de profesor consultant. Prodigioasa și multilaterala sa activitate științifică și didactică s-a concretizat în peste 160 de articole științifice publicate în reviste de profil din țară și din străinătate, în 19 cursuri universitare
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
la muzică și poezie teoretică: au activat aici savanți renumiți ca Champollion , descoperitorul hieroglifelor, Claude Bernard fiziolog, Ernest Renan orientalist și scriitor etc. Instituția cuprinde azi 50 de catedre, dar schema nu-i rigidă. Cînd moare un savant sau se pensionează și nu se găsește un înlocuitor vrednic de acest post, catedra e transformată în altă catedră, unde există un asemenea savant, încît totul se găsește în continuă prefacere, dar la nivelul cel mai înalt. Această mobilitate și adaptare la realitățile
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Fălticeni. Când și-a întocmit dosarul de pensie sa văzut că n-avea nici un fel de studii. Dar să nu vorbesc familia numai de rău. David a fost un om de treabă și totodată un profesor cultivat. Când s-a pensionat, a ajuns redactor la revista cultului mozaic. Deși preda matematica la liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava, Haim edita revista liceului, lăudându-se că aceasta n-ar nici un cusur, nici o virgulă de prisos. Făgăduia că, dacă cineva descoperă numai o
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
care au studiat în România și care, în marea lor majoritate, manifestau sentimente deosebit de amicale față de România și de poporul român. La întoarcerea în țară, în anul 1998, a lucrat la Direcția de sinteză, iar în februarie 2000, s-a pensionat. Ulterior, a revenit în M.A.E., la Direcția de sinteză, unde a lucrat până în martie 2003 (cu contract de colaborare), participând la elaborarea de studii și de sinteze zilnice adresate președintelui, primului ministru, președinților celor două camere ale Parlamentului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Externe la Direcția Africa și, în august 1991, la Direcția Protocol a M.A.E. In luna noiembrie 1993, a fost numit Consul general al României la Salonic, Grecia. La împlinirea vârstei de 65 ani, respectiv septembrie 1997, a fost pensionat. In ianuarie 2001, a fost reîncadrat la Secretariatul general al Guvernului pentru a superviza activitatea Departamentului de Protocol al acestei instituții, iar în noiembrie 2002 a fost trimis de conducerea M.A.E. să redeschidă și să conducă Consulatul general
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
afaceri a.i., în Italia și Malta și reprezentant al României la F.A.O. și U.N.I.D.R.O.I.T.) și Consul general la San Marino; septembrie 1985 decembrie 1989, Consilier diplomatic în sectorul juridic; fiindu-i înaintat dosarul pentru a fi pensionat în noiembrie 1989, noul ministru S. Celac a obținut anularea deciziei de pensie și îl menține în M.A.E., cu gradul de Ministru-consilier, șef al Consiliului juridic și consilier al ministrului; decembrie 1990 octombrie 1993, acreditat Ambasador al României
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
al ministrului; decembrie 1990 octombrie 1993, acreditat Ambasador al României în Olanda și reprezentantul României în Consiliul administrativ al Curții Permanente de Arbitraj și la Conferința de drept internațional privat Haga; rechemat pe motiv de vârstă, iar în martie 1994, pensionat ca Ambasador, dar rămas în funcție, ca Ministru-consilier cu însărcinări speciale, până la 1 iulie 1996. Membru în Colegiul Ministerului Afacerilor Externe (1967 1969 și 1989 1990); membru examinator în comisii de acordare a gradelor diplomatice în Ministerul Afacerilor Externe. A
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
serviciului" ca director adjunct cu problemele de relații externe la Ministerul Muncii (în 1974, refuză propunerea lui Pacoste Cornel, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, de a ocupa postul de director al Direcției de Protocol din M.A.E.), de unde va fi pensionat, în anul 1996, din funcția de Secretar tehnic al Comitetului Român pentru Probleme de Migranți de pe lângă Ministerul Muncii, creat în 1992. La Ministerul Muncii, s-a ocupat în special de relațiile țării noastre cu O.I.M., participând ca delegat guvernamental la sesiunile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
română la conferința la nivel înalt a Mișcării de nealiniere ținută la Harare în 1986. După încheierea activității diplomatice (1987), conștientizând racilele care duseseră la degradarea vieții sociale din România, efectele nocive ale monopolului politico-ideologic și ale cultului personalității, se pensionează, la cerere, în iulie 1989. Activități după decembrie 1989 Colaborator permanent la Senatul României (1990 1996). Consilier personal al ministrului Apelor și Protecției Mediului (2001 2002), iar apoi consilier în cadrul Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (2004 până în prezent). A
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
celor două popoare și la apropierea lor culturală. La 4 iunie 1997, este primit ca membru titular al Academiei Internaționale de Cultură din Brasilia. La 3 decembrie 1999, își încheie misiunea oficială în Brazilia. La revenirea în țară, s-a pensionat, la cerere, mai mult din motive emoționale. Ordine și medalii Ordinul Național "CRUZEIRO DO SUL", în gradul de Mare Cruce, acordat de președintele Republicii Federative a Braziliei, FERNANDO HENRIQUE CARDOSO (noiembrie 1999); Ordinul "do PINHEIRO", în gradul de Mare Cruce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și un mare număr de romane, nuvele și povestiri. Este membru fondator al Asociației de prietenie România-China și al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră. Distincții Decorat cu Ordinul Muncii și diverse medalii. A încheiat activitatea diplomatică și s-a pensionat la 1 februarie 1993. EMINESCU DRAGOMIR Născut la 6 decembrie 1934, în orașul Galați. Este căsătorit și are doi copii. Studiile universitare în anii 1952 1956 la Facultatea de Filologie a Universității București, fiind licențiat în filologie sârbo-croată. Limbi străine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în Republica Zair, Republica Ruandeză, Republica Camerun și Republica Burundi, cu reședința la Kinshasa, pe care a îndeplinit-o în anii 1991 1994. În anii 1995 1997, a fost șeful Serviciului Secretariat în Ministerul Afacerilor Externe, după care s-a pensionat. Activitatea diplomatică A acționat în vederea promovării liniei de independență a politicii externe a României. A participat la acțiunile din relațiile pe linie de stat ale României cu Iugoslavia, Franța și Bulgaria, iar în anii 1985 1990, la cele desfășurate de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
au evoluat favorabil, de asemenea și colaborarea în construirea în România a avionului britanic BAC 1-11. În luna septembrie 1986, și-a încheiat misiunea de ambasador la Londra, revenind în centrala M.A.E., iar în luna decembrie a fost pensionat. RADU HOMESCU Născut la 16 ianuarie 1941, în orașul Arad într-o familie de învățători. Este căsătorit cu Georgeta Homescu, profesoară de limba engleză la Universitatea de Muzică din București. Studii A urmat școala elementară în comuna Șiria, județul Arad
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
semnate: un acord comercial; un altul pentru promovarea și garantarea investițiilor de capital, precum și o convenție pentru evitarea dublei impuneri în materie de impozite pe venit și avere. În luna mai 1997, a încheiat misiunea la Alger și a fost pensionat, la 1 iunie 1997. Activitate didactică Începând din anul 2000, este profesor asociat la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, titular al cursului de "Protocol Instituțional". În anii 2002-2005, a predat un curs de "Protocol și ceremonial diplomatic" la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
gradul de Consilier diplomatic și de prim-colaborator, la Ambasada României la Tirana. În ianuarie 1990, a fost numit ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Albania, funcție exercitată până în decembrie 1996. A obținut gradul diplomatic de Ministru-consilier. S-a pensionat în martie 1997. În perioada 1 iulie 2002 1 februarie 2005, a fost reîncadrat în Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de Ministru-consilier, la Direcția Balcanii de Vest și Cooperarea Regională. Atât în M.A.E., cât și la misiunile diplomatice ale României
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră. Membru al Fundației Europene Titulescu și al Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale Distincții Este decorat cu ordine și medalii românești, iugoslave, bulgare și siriene. A încheiat activitatea diplomatică și s-a pensionat, la 1 noiembrie 1997. DUMITRU C. MIHAIL Născut la 11 septembrie 1928, în Focșani, județul Vrancea. Căsătorit în anul 1958, cu Alexandrina Stanca, profesoară de biologie. Copii, Iulia Cecilia, absolventă a Facultății de Fizică Tehnologică, Universitatea București și Alma Claudia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
I, 1988 1989 (septembrie). Ambasada României la Addis Abeba, Consilier, 1989 1990 (februarie). Ambasada României la Addis Abeba, Însărcinat cu afaceri a.i., 1990 (martie octombrie). Ambasada României la Addis Abeba, Ambasador, noiembrie 1990 noiembrie 1995. În noiembrie 1995, s-a pensionat. Pe relația cu R.D. Germană, a contribuit la pregătirea vizitei în România a președintelui Consiliului de Stat al R.D. Germane, Walter Ulbricht (15 19 septembrie 1962), prilej cu care au fost discutate probleme privind lărgirea legăturilor reciproce pe plan politic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Ambasador în Centrala ministerului. În perioada ianuarie-mai 2001, se ocupă de elaborarea legislației pentru înființarea funcției de "consilier al ministrului", poziție ce avea să fie ocupată, pe lângă membrii guvernului recent intrat în funcție, de către o serie dintre diplomații ce fuseseră pensionați în anii anteriori, punând în operă experiența acumulată într-o viață. În mai 2001, primește al doilea mandat de Ambasador extraordinar și ministru plenipotențiar al României în Regatul Spaniei. A urmat o perioadă în care activitatea s-a focalizat, dincolo de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]