7,468 matches
-
recitat poezii patriotice ale poeților români contemporani, fiind aplaudați de o sală plină de spectatori, oameni în vârstă și semeni de-ai lor. Concurenții au fost apreciați de membrii juriului Valeriu Matei, poet, președinte al ICR din RM (România Mică), poetele Claudia Partole și Marcela Mardare. Au fost premiați următorii elevii: Hâncu Ion, clasa vi- Premiul Mare - 1500 lei; Buzu Maria,locul I - 1000 lei; Rusu Virginia, locul II- 700 lei; Gorcea Alexandrina, locul III - 500 lei; Ionașcu Cristina, locul III-
SE ÎNTOARCE-ACASĂ DUMNEZEU de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369879_a_371208]
-
Acasa > Poezie > Imagini > LOLA NOJA - O POEZIE A CĂUTĂRII FIINȚEI Autor: Lola Noja Publicat în: Ediția nr. 1811 din 16 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Întâmpinăm cu mare bucurie și căldură, cu emoție volumul „Insomnia căutării” - titlul simbolic relevând „căutarea”: poeta caută, și cântă, și caută: omul și iubirea, credința și Dumnezeu, patria și România, pacea și armonia ș.a.m.d. Este o căutare care nu doarme, are „insomnie’’ - o stare de veghe permanentă, necesară și binevenită - generată de o sete
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
o face și în volumul de poezii „Insomnia căutării”, ce cuprinde cincizeci și șapte de creații lirice - creând un Univers simbolic, metafizic, în care sentimentele, visele, chemările cresc și înfloresc hrănite de misterioasă și divina iubire. Asemenea unei Fata Morgana - poeta se lasă ademenită de necunoscut și de sete de cunoaștere, de dorința de iluminare a misterului, de pace și armonie, „căutând astfel calea” propriilor sale gânduri și simțuri - timp în care „Fără de veste am intrat/ pe poarta nesocotinței ...’’. E o
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
de 5-6 versuri până la 10 -11 versuri - ritm și rimă deosebite, aliterații și onomatopee, versul liber ș.a.) slujind exprimării unor gânduri, idei și sentimente deosebite, esențializate sugestiv și individual (în maniera unor L. Blaga, I. Barbu , N. Stănescu). Sensul vieții poetei îl reprezintă - potrivit aprecierii lui Lucian Gruia - căutarea credinței, volumul fiind dedicat dragostei ce face ființa umană să înflorească, înălțând-o la cer, parte integrantă a universului, aspirând spre absolut: „Mereu cu fața la cer” (titlul primei poezii din volum) „Căutând calea
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
primei poezii din volum) „Căutând calea” (titlul celei de a doua poezii )... mai greșești, te lași ispitit și maculat; de aceea, se înverșunează să caute calea dreaptă „Fără spini‘’... și se lasă purtată de heruvim „spre sălașul ceresc”. Așa ajunge poeta la „Înflorire‘’ - din iubire, trăind prima tresărire, neliniștea la „glasurile chemării inimii” ce se pregătește să înflorească pentru că „luceafărul/ Coboară la fiecare poartă”. În „Metafizica punctului” regăsim irizări și adieri din N. Stănescu: „Eu eram un punct, el era un
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
grea”... „de pe inima mea’’, „să mă pot elibera”; ideea este că numai Dumnezeirea te eliberează de întuneric, de calomnie, de răutate - căci „Numai platoșa nevăzută a credinței” îl poate salva pe om. „Regăsire la vămi” - potolește cumva „foamea de cer”, poeta căutând Cuvântul, citez: „să botez locul și întâmplările/ Lângă cer” - pentru a mă regăsi „Vie/ Lângă Tine”. Urmează un „Cânt de mulțumire” sincer , simplu și emoționant spus, adresat „oamenilor adevărați” - tați și mame protectoare - rugându-se împreună pentru armonie și
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
citez: „să botez locul și întâmplările/ Lângă cer” - pentru a mă regăsi „Vie/ Lângă Tine”. Urmează un „Cânt de mulțumire” sincer , simplu și emoționant spus, adresat „oamenilor adevărați” - tați și mame protectoare - rugându-se împreună pentru armonie și pace infinită. Poeta surprinde apoi, „Larma sufletului” - metaforă onomatopee axată pe locuțiunea metaforică alternativă „ gânduri viscolit-am cu atingeri/ cu aprinderi/ în fântâna începutului gândului/ întru învierea/ noului cuvânt/ la ceasul învierii - aprins cu evlavie lângă IISUS//”, care este „ lumina Cuvântului”. Versurile abundă
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
evlavie lângă IISUS//”, care este „ lumina Cuvântului”. Versurile abundă în metafore, repetiții, enumerații, aliterații și onomatopee ce plasticizează și dinamizează ideile și sentimentele într-o efuziune lirică declanșată și de versul liber, strofa de 5-10-11 versuri dând libertate de expresie poetei... ca în „Cântec de seară: „Ard, încă ard,/ De dorul ducerii/ Spre înălțime...” ne destăinuie Elena Armenescu, dând de înțeles că mai are multe de spus, căci periplul liric nu s-a încheiat. Reținem expresia metaforică și comparațiile sugestive: „Ard
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
încheiat. Reținem expresia metaforică și comparațiile sugestive: „Ard, încă ard/ Ca focul de aseară/ Aprins din vechiul gard/ Care cândva, împrejmuia sufletul meu/ Cu vorbe sublime‘’. În „Dor de Paradis” - ocrotită de „un înger’’ - atinge extazul: „Hristos a înviat!” exclamă poeta, copleșindu-și cititorii. În poezia „ Absentă la miracol mâna înalță” - interogativ - o odă mâinii, muncii creatorului, avertizând în final: „Vor veni vremuri grele/ În care pâinea ne va sări din mâini/ S-a mutat mâna/ Pe arme”. Trecând pe lângă poeziile
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
Absentă la miracol mâna înalță” - interogativ - o odă mâinii, muncii creatorului, avertizând în final: „Vor veni vremuri grele/ În care pâinea ne va sări din mâini/ S-a mutat mâna/ Pe arme”. Trecând pe lângă poeziile: „Desprins de lume”; „Dintotdeauna” unde poeta își descoperă prezența „aici’’, ca „verigă într-un lanț al împlinirii poruncilor” întâlnim un „Elogiu Poeților’’ numiți simbolic „îngeri rătăcitori printre oameni” pentru că „ei sunt trimiși/ Cu sacra misiune/ Pe pământ/ Să deschidă porțile, ferestrele/ Cerului/ Ferestrele și porțile credinței
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
care Dumnezeu, așezând-o de strajă „insomniei oceanului stelar de vise”, să-l descopere. „Vegheată de îngerul păzitor” i se dezleagă taina, iar îngerul luminii îi spune să meargă curajos, înainte „spre inima aproapelui”. Purtând mereu pe Dumnezeu în suflet poeta își imaginează un colind mistic de Anul Nou: „Cine sunt și cui rămân?’’ invocând chiar cuvinte flexibile ca „miezonoptica”: „La ușa cui bate/ La fereastra cui colindă/ Domnului Doamne/ Flori de măr!”. „Invocarea îngerului” ne tulbură prin aspirațiile poetei: „Să
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
suflet poeta își imaginează un colind mistic de Anul Nou: „Cine sunt și cui rămân?’’ invocând chiar cuvinte flexibile ca „miezonoptica”: „La ușa cui bate/ La fereastra cui colindă/ Domnului Doamne/ Flori de măr!”. „Invocarea îngerului” ne tulbură prin aspirațiile poetei: „Să se facă lumină!/ Să fie adevăr.../ în lumea de lângă noi/ și din noi//” - răscolindu-ne cu interogația retorică: „Cine sunt eu pentru Tine/ de mă ocrotești?/” Și-apoi - iarăși ne tulbură cu strigătul de încredere: „Exiști, nu ești singur
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
spre exemplu, în poezia „Foșnetul gândului”: „Pământu-i leagăn de iubire/ Colț de rai, prietenos și cald/ Pe el stau așezate-n dăinuire/ Iarba și pietrele pe care calc” ori în „Nu râd, nu plâng”: „Stau aici împietrită/ Pe piatră/ Nestrămutata/”. Poeta ne amintește că-n noi stă puterea de înălțare spirituală și de trezire a neamului față de care avem o datorie morală. Dacă fiecare am zidi o cărămidă la catedrala Ființei naționale române am fi salvați: „Aici, la Sarmisegetuza/ este semnul
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
zidi o cărămidă la catedrala Ființei naționale române am fi salvați: „Aici, la Sarmisegetuza/ este semnul tămăduirii noastre/ Lângă steagul dacic (cu trei culori din curcubeu),/ ca legământ cu Dumnezeu”. Poezia „Epistolă din veacul trecut” - e o încununare a românismului poetei, refrenul fiind revelator: „Binecuvântați, cântați, armonia/ Pacea și înțelepciunea noastră/ Binecuvântați, cântați România/ Ca-n rugăciune, fecioara castă”. Foarte potrivite mi se par aprecierile lui Ștefan Dumitrescu ce o consideră pe doamna Elena Armenescu - o poetă inteligentă, creatoare a unui
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
o încununare a românismului poetei, refrenul fiind revelator: „Binecuvântați, cântați, armonia/ Pacea și înțelepciunea noastră/ Binecuvântați, cântați România/ Ca-n rugăciune, fecioara castă”. Foarte potrivite mi se par aprecierile lui Ștefan Dumitrescu ce o consideră pe doamna Elena Armenescu - o poetă inteligentă, creatoare a unui cosmos bogat (o gradină de crini) - o lume diafană, cu sensuri profunde ale unui spirit însetat de cunoaștere, de absolut, cu vocația visului, a purității și a iluminării misterului. Așa trebuie să înțelegem și sensul invocării
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
ce exprimă dorința de viață, de perpetuare, de simbioză cu Natura, cu Dumnezeu: „Printre alintoase flori,/ cu Soarele la dreapta mea/ în mijlocul zidirii Tale stând,/ Mai lasă-mă, mă lasă/ Pe planeta Pământ!”. Ne alăturăm și noi acestei rugi - pentru ca poeta - cu sănătate și putere de muncă, iubire și credință - să ne mai bucure inima și să ne mai încânte sufletul cu noi și noi creații, măsură certă a talentului său. Prof. Lola NOJA 15 decembrie 2015 București Referință Bibliografică: Lola
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
anume: „Nu te iubesc pentru ceea ce ești, ci pentru ceea ce sunt atunci când sunt cu tine.”. Un alt lucru îmbucurător este acela că poeții și cărțile Armonii Culturale au devenit lecturile favorite ale unor personaje de poveste - Dalia (vorbim aici despre poeta Georgeta Minodora Resteman și cărțile sale de versuri „Descătușări - Fărâme de azimă” și „Rătăcite anotimpuri”). Din punctul nostru de vedere, lucrarea este încă o reușită - în arealul romanului de dragoste, iar Virgil Stan - un savuros cronicar al iubirii - ca sentiment
ÎN LOC DE PREDOSLOVIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369929_a_371258]
-
și Florin ȚENE și ca poeți. Fiecare vers al Titinei are un mesaj, un strigăt de durere sau bucurie. Poeziile sale sunt presărate cu amintiri dragi din copilărie, povești de viață pline de învățăminte, duioase, cutremurătoare, dureros de adevărate. Versurile poetei sunt calde, ritmice, muzicale, te cuceresc de la primul cuvînt, îți răscolesc sufletul sau ți-l fac să plutească fericit. Versurile din „Cheia bătrânei,”te cutremură, adevărul ce se regăsește în fiecare cuvânt doare până peste poate, dar din păcate nu
COMOARA DE PE PUNTEA VIEȚII, DE DORA ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370307_a_371636]
-
Copilul a îmbătrânit...” Izvorul din tug㔄Mama”, „Bătrâna doamnă cu sclipici...”,sunt secvențe din viața cotidiană, sau incursiuni pe tărâmul minunat al amintirilor dragi din copilărie, care îți dau fiori de bucurie sau de tristețe. Titina Nica Țene este o poetă talentată care sădește mângâire în sufletele cititorilor săi, a cărei poezie pătrunde și-n marile uitări, este poeta de „sărbătoare” care dăruiește iubitorilor de poezie lacrimi și zâmbete, întristare și fericire. *** Poemele lui Florin sunt mai sobre, cu versuri expresive
COMOARA DE PE PUNTEA VIEȚII, DE DORA ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370307_a_371636]
-
pe tărâmul minunat al amintirilor dragi din copilărie, care îți dau fiori de bucurie sau de tristețe. Titina Nica Țene este o poetă talentată care sădește mângâire în sufletele cititorilor săi, a cărei poezie pătrunde și-n marile uitări, este poeta de „sărbătoare” care dăruiește iubitorilor de poezie lacrimi și zâmbete, întristare și fericire. *** Poemele lui Florin sunt mai sobre, cu versuri expresive, uneori melancolice, alteori pragmatice, dar îmbrăcate în sentimentele ascunse ale sufletului ancestral și călător al poetului. „Veghează poetul
COMOARA DE PE PUNTEA VIEȚII, DE DORA ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370307_a_371636]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > POETA... Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1673 din 31 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Cum slova din inimă-i zvâgnește Candoarea feminină se ivește, Ființa-i toată vibrează mai însuflețit Spiritu-i veghează în tot ce-a iubit! Ea-i
POETA... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370341_a_371670]
-
treacă, Cum îți uiți viața în desagă... Cum nu mai e.. tu tot de asculți, Eu-l tău adevărat de nu-l uiți, În vise pe-o geană se va pune O vorbă de-alean îți va spune... Referință Bibliografică: Poeta... / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1673, Anul V, 31 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
POETA... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370341_a_371670]
-
cocori Cu salturi de cobză și iz de cicori Atinse pe șolduri cu două ninsori! M-aprinde în suflet c-o undă de zbor Purtată în taină de-un cioc de cocor Desparte-mi în silabe cuvântul dor Spunându-i poetei că încă nu mor. Și smulge-mi din suflet acele candori Păstrate legate cu ațe și sfori De-mi lasă în rouă covorul de flori Să-și soarbă lumina în ceasul din zori! Nu-mi frânge apusul căzut în ogor
SĂ ARZI!... de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370359_a_371688]
-
Micle și Ion Creangă. Primul care a plecat a fost poetul, în 15 iunie 1889, total nepregătit pentru o astfel de călătorie, la cei 39 de ani pe care-i avea. Nici astăzi nu știm, exact, cum a fost! Frumoasa poetă despre care fiica sa, Virginia, scria: „Mama a fost plină de viață, plină de farmec, frumoasă, dansa perfect și avea o voce superbă. În societatea aleasă pe care o vizita, din cauza acestor calități, făcea umbră întotdeauna în jurul celorlalte femei”,la
AMPRENTA MÂNGÂIERII SPIRITUALE de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370411_a_371740]
-
dram de arsenic, la ora la care slujba atingea momentul legăturii cu Cerul, își înalță sufletul spre El. Vestea cutremură altarul ceresc! Bat clopote la miez de noapte, Văratecul e-n jalea morții, Sfârșită-n vorbele cu șoapte, Închide o poetă sorții! Un dor nebun o cheamă sus, Durerea este mult prea mare, Ea pleacă unde El s-a dus, Spre ultima lor împăcare. O coincidență făcuse ca cei doi, Eminescu și Veronica, să vină în această lume în același an
AMPRENTA MÂNGÂIERII SPIRITUALE de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370411_a_371740]