3,697 matches
-
vie. Lișna-sat din comuna Suharău, în partea de sud a comunei Hudești, vecin cu satul Mlenăuți. Numele îi vine de la cuvântul slav lesu care înseamnă pădure. într-un act din 25 iunie 1643 se arată: Eu,Ion de Lizsna, am poftit de au fost Popa Ion de Hudești, duhovnicul meu și popa Pântileiu de Bașeu și Berechez de Comănești.... Lișna Nouă-sat înființat în ultimii ani în comuna Hudești fără a fi menționat ca oficial. încet, încet se desființează. Este considerat un
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
înainte. într-un document din 20 ianuarie 1643 cu ocazia unui proces între proprietarii de pe moșia Comănești la care este chemat ca martor Gheaconul de Bașău cu vătrărașul de acolo. într-un alt document se arată: Eu Ioan de Lișna-am poftit de au fost de față, popa Ion de Hudești, duhovnicul meu și popa Pântileiu de Bașău și Berecheș de Comănești. La fel la 14 august 1654 la o vânzare în Comănești către Pătrașcu Berechetu sunt chemați ca martori popa Pântilei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Front Internațional. Vîrtopeanu, V., Bircea, O., & Susan, M. (2005). Mici artiști în roluri mari. Teatru pentru copii. Reșița: Editura Pro Marketing. Zamă, E. (2008). O serbare de poveste. Iași: Editura Tehnopress. Zavate, E., Guzgan, G., Obreja, S., Gherasim, V. (2007). Poftiți la serbare! Dramatizări. Iași: Editura Pim. În seria ȘTIINȚELE LIMBAJULUI au apărut: (selectiv) * Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau * Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme * Condensarea lexico-semantică, Emil Suciu * Discursul literar, Dominique Maingueneau * Discursul repetat, Cristinel Munteanu * Elemente de filozofia
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
aduce la Operă pe Mario del Monaco. Zice: "Dragă, ajung în fața ușii lui și nu îndrăznesc să intru. Era o gălăgie la el, un scandal monstru! Nu aveam timp, așa că bat la ușă. Del Monaco, tot numai un zâmbet, mă poftește înăuntru, mi-o arată pe soția lui și zice: «Iată ce înseamnă să vii cu nevasta la spectacol! Atât de tare m-a enervat, că îmi vine să o arunc la WC și să trag apa după ea!»" — și Franco
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
dar aceasta se aprindea numai la sărbători mari, Paște, Crăciun, sau când ne veneau musafiri mai de vază, despre care zicea tata că erau de două prune. Nu pentru orice lele Floare trebuia aprinsă această lampă. Musafirii de vază erau poftiți în casa cea mare, adică cea de dincolo de tindă, care de fapt era tot de 4 metri pătrați ca și cea în care stăteam și dormeam, mâncam și ne făcea tata opincile din piele de porc.Asta pe timp de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
fel de cârnăciori roșii în sos picant. Și melci am mâncat la Galați, sub formă de ciorbă cu multă ceapă, la o pereche de pensionari din curtea noastră, doamna și domnul Penciu, care locuiau la stradă și, zărindu-mă, mă pofteau să mă înfrupt din câte ceva bun gătit de femeia uriașă („uriași“ erau, de fapt, amândoi: Philemon și Baucis). Și rodiile, și năutul, și stafidele mari cât banul le-am descoperit la Galați, ca să nu mai vorbesc de baclavale, sarailii, cataifuri
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
slab, extraordinar de bun camarad, săritor, mă invita să patinăm pe Brateșul înghețat (patinele lui erau ceva foarte improvizat, legate cu cârpe de ghetele nici ele prea zdravene), unde se strângeau mulți copii, într-o învălmășeală breugheliană. Odată m-a poftit la el acasă, în cartierul Bădălan, unde domnea mizeria mizeriilor, ceva cu totul inedit pentru mine, cum n-am mai văzut niciodată, poate numai în reportajele cinematografice din zilele noastre, din „lumea a treia“. O cocioabă de lemn, cu o
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
încă un „succes“, durabil, și, durabil de asemenea apoi, un eșec, ambele din lumea cazonă. Întâiul dintre acești ostași atacați de mine (ambii, ordonanțe), un voinic îngăduitor, care mă supraveghea în serile când ai mei plecau la spectacol sau erau poftiți undeva (acum nu mai făceam scandal, nici nu șantajam), mi-a devenit partener ideal. Cum amândoi eram în ținută sumară de noapte, se întindea pe spate, jos, lângă patul meu (eu regizam), dezgolit de la genunchi până la piept, așezându-mi goliciunea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cu canonicul Dumitru Man, bine cunoscut în familia mamei mele. Popa Man - cum i se spunea între intimi, fără nici o legătură însă cu celebrul personaj al scriitorului - i-a predat acestuia un caiet cu versurile mele. Speram astfel să fiu poftit la Agârbiceanu acasă, dar autorul Arhanghelilor (singura lui carte pe care o citisem, încă binișor înainte, la Aiud) s-a mulțumit să trimită binevoitorului intermediar un bilețel rupt dintr-o filă, în care printre puținele cuvinte se găsea și recomandarea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
obrajii acoperiți parcă cu un ușor, extraordinar de fin puf, care-i sporea feminitatea. Dacă ar fi fost mai pasională în spirit, mai voluntară în sensibilitate, precum femeile din Renaștere, aș compara-o cu Vittoria Colonna. Când venea la noi, poftită împreună cu alte cucoane, se adapta plină de modestie la mediul superficial și comun al celor prezenți, ca și cum n-ar fi fost cu totul altcineva. Se amuza și râdea cu lumea, o văd în grădină la noi, vara, la o cafea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Am vorbit și la o întrunire publică, în prezența lui Traian Brăileanu, ministrul învățământului, a lui Sextil Pușcariu, rectorul Universității, și a lui Constantin Daicoviciu, decanul Facultății de Litere, toți în cămașă verde (ținuta obligatorie!). A doua zi, am fost poftit la ministru, care m-a felicitat și mi-a spus că e nevoie de mine la București: reîncepeau succesele? Sub ce formă stranie, ruptă cu desăvârșire de mine... Dintre amicii mei de la Cluj, sosise la Sibiu ca student, părăsindu-și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
informa. Mi-a deschis faimoasa menajeră a criticului, care, fără a-mi pune vreo întrebare, m-a introdus direct în biroul unde, în pijama, el lucra la masa de scris. Eram intimidat și confuz, iar marele critic, după ce m-a poftit să mă așez într-un fotoliu, m-a examinat o clipă și apoi mi-a făcut o politicoasă, dar severă morală că-l deranjez la o oră nepotrivită, împiedicându-l de la lucru. Trebuia să știu că maestrul primește vizitatori abia
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
am telefon, iar fata mea N. urma să nască. Toți zâmbeau, în mijlocul camerei trona într-un scaun cu rotile Salvatore. Moțăia cu capul în mâini, condamnat de vajnica soție să „fie activ”, chiar dacă era sedat de atâtea pastile. Am fost poftită la masă, servită cu prăjitură, mi s-a arătat camera. Deodată am început să plâng. Se mirau toți, eu spuneam că sunt îngrijorată pentru că nu mai am legătură cu copiii, fiind fără telefon. Adevărul e că eram foarte speriată. Nu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
duc... niciunde. Acum vedeam Perugia din mașină, magazine, farmacii, săli de Internet, biserici, totul mi se părea nemaipomenit. Mă întorsesem în lume. După puțin timp nu mai eram nici singură; casa preotului era plină. Am intrat cu sfială, m-a poftit ca pe un musafir important, iar înăuntru era o parte din România. Cel puțin zece femei de toate vârstele, unele plecau acasă și stăteau la el până la sosirea autocarului, altele abia venite, ca și mine, altele gonite de patroni, altele
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
canar. E o bătrânică mereu uimită de faptul că micul canar reușește să scape de motan. Am fost ca vrăjită. Maria avea o inimă atât de bună, încât o lumina o aureolă. Ne-am îmbrățișat, ne-am sărutat, m-au poftit la masă și a început perioada mea cea bună în Italia. Încrederea în mine a sosit odată cu zâmbetul Mariei, într-o seară de aprilie. Scrisoarea 97 Am primit o ofertă de a sta cu chirie cu o româncă și de
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
cât o făcuse și regele prin aforismul pe care l-a formulat cu privire la el în fața lui Mareschal, și pe care l-am relatat. Madame povestea tot felul de povești și mici basme cu zâne. Spunea că toate zânele au fost poftite în ziua în care a născut, că au venit toate, și că fiecare i-a ursit fiului ei câte un talent, astfel că le avea pe toate; numai că din nefericire fusese uitată o bătrână zână dispărută de când lumea, încât
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Ea a pledat în fața mea propria-mi cauză cu cea mai cuceritoare căldură și într-un fel care m-a emoționat până la lacrimi. A rămas convinsă că, dacă nu o urmașă, atunci a câștigat măcar o discipolă, și m-a poftit stă ruitor s-o vizitez cât mai des. În timpul acestei mult prelungite dimineți - pentru că fascinația ei m-a reținut mai multe ore - mi-a povestit cum ajunsese să se afle la Paris. În timpul lunii mai 1815, s-a dus în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
nici măcar Doris Lessing, în autobiografia ei). Eroii estici, încifrați, rigizi, aparent "pe linie" dar disidenți în adâncul lor literar, sunt cel puțin la fel de umani ca și eroii vestici, dacă nu chiar mai intens. * De obicei, occidentalul, liber să călătorească unde poftește, face cunoștință cu robul comunismului, legat de glie. De aici se naște o nouă spaimă, aceea de a cădea în cursa unui sistem terifiant, pe care se bazează de fapt toate distopiile. Lanark e prins în cursa propriei vieți, care
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
protestat cu tărie în fața ofițerului, dar acesta mi-a arătat o foaie de hârtie pe care erau trecute numele nostru și noua adresă. Între timp, Vlad s-a întors și el acasă și degeaba am protestat amândoi; ofițerul ne-a poftit să ne urcăm în mașină cu el, pentru a însoți camionul până la noua noastră destinație. Noua adresă la care am fost transportați s-a dovedit a fi o măcelărie dezafectată. Era formată dintr-o încăpere - magazinul - la parter și o
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
file, pe care stau scrise libertate, egalitate, fraternitate, legalitate, suveranitate și alte cuvinte tot cu atâta cuprins material și după aceea le'nșiră, mai puind pe la soroace și câte un Ștefan sau Mihai Viteazul, din buzunările cărora scoteam ce ne poftește inima"393. O altă sursă de realizare a ironiei o constituie asocierile lexicale surprinzătoare: "Erodot al Românului", "stâlpi de cafenele", "reputații uzurpate", "șuruburi patriotice", "turburători de meserie", "doctori în drept și-n strâmb" ș.a. Analiza structurii vocabularului publicistic eminescian relevă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vremea aceea decît cu bilete de bancă sau de stat și alte hîrtii absolut discreditate), urcară pe nesimțite pînă la 10.000 de livre. De aici veniră bogățiile enorme ale atîtor persoane necunoscute pînă atunci pe care oarba Fortuna a poftit să le urce pe partea de sus a roții sale, în timp ce azvîrlea într-o groaznică sărăcie cele mai opulente familii. Această companie, atît de renumită, nu-și păstră mult timp această primă splendoare. Principala cauză a decadenței sale a fost
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
aici și Fântâna Fecioarei Maria, care are o poveste minunată: Într-o zi , Maria trecea pe acolo și, fiindu-i sete, ceru de băut unui om care scotea apă din puț. - Este în fundul puțului câtă vrei, răspunse mojicul. Bea cât poftești. Maria se apropie de puț și - minune- apa se ridică până la marginea ghizdurilor, astfel că ea putu lesne să bea apă, fără a fi nevoită să scoată cu găleata, de atunci, apa din Fântâna Fecioarei este până sus. Slujba bisericească
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cântă colinde religioase inspirate din viața Mântuitorului. Cei care anunță steaua (mai ales copiii) trec pe sub fereastră unde lumina strălucește și strigă: Cine primește Steaua frumoasă Și luminoasă, Cu colțuri multe Și mărunte, De la nașterea Lui Hristos Dăruite. Steaua este poftită în casă (ori fereastră) și atunci copiii încep a cânta deosebite cântece de stea, care de care mai frumoase. Vicleimul sau Irozii Vicleimul (de la numele orașului Bethleem) e un fel de teatru religios, rămas din primele timpuri ale creștinismului. Deoarece
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
masa s-o încărcați Flori de măr. Că umblăm și colindăm La mulți ani să vă urăm, Să trăiți, să-ntineriți, Flori de măr, Pentru mulți ani fericiți, Flori de măr. Și la anul vom veni, Numai dacă ni-ți pofti. Și mai multe vom ura, Flori de măr. Un cocuț dacă ni-ți da, Flori de măr. Ș i colinda nu-i mai multă, Să traia’ cine ascultă! Ș i colinda-i atâta, Flori de măr. Cine-ascultă să trăia’, Flori
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
opinci, Cu opinci îngurguiate, Cu paie de ovăz legate. Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Am mai avea de urat Dar nu suntem dintr-un sat apropiat Ci din loc îndepărtat, Unde iepurele Ști-a păzi oile, Iar vulpea găini nu poftește. Ma îndemnați, măi flăcăi. Hăi, Hăi, Hăi! Mai mânați măi! "Badica Traian" Aho, aho! Bună seara, buni gospodari, Seara lui Sfântu' Vasile Să vă fie la toți de bine. Și nouă de folos C-am ajuns sănătoși! Stați băieți și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]