3,781 matches
-
Polonii independente aliate, asemănătoare cu aranjamentul între Uniunea Polono-Lituaniană și statele medievale târzii ucrainene. În schimb, Petliura renunțat la revendicările ucrainene asupra teritoriilor vestice ale Galiției, parte istorică a , fapt pentru care a fost denunțat de către liderii naționaliști ucraineni. Armatele polonă și ucraineană, sub comanda lui Piłsudski, au lansat o ofensivă împotriva forțelor ruse în Ucraina. La 7 mai 1920, cu extrem de putin de luptă, au capturat Kievul. Conducerea bolșevică a declarat acțiunile poloneze a fi o invazie; ca răspuns, mii
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
militară comună împotriva Germaniei. Lipsa interesului francez poate să fi fost un motiv pentru care Polonia a semnat pactul germano-polon de neagresiune din ianuarie 1934. Cu toate acestea, nu s-au găsit decât puține dovezi în arhivele diplomatice franceze și polone că o astfel de propunere de război preventiv ar fi fost vreodată avansată. Hitler a sugerat în repetate rânduri o alianță germano-polonă împotriva Uniunii Sovietice, dar Piłsudski a refuzat, cautând în schimb să câștige timp prețios pentru a se pregăti
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
murit de în Palatul Belweder din Varșovia. Celebrarea vieții sale a început în mod spontan la mai puțin de o jumătate de oră de la anunțarea morții sale. Ea a fost condusă de către personalul militar — foști legionari, membri ai Organizației Militare Polone, veterani ai războaielor din 1919-21 — și de colaboratorii săi politici din serviciul său ca șef de stat și, mai târziu, prim-ministru și inspector general. l-a atacat imediat pe Piłsudski ca fascist și capitalist, deși fasciștii înșiși nu-l
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
a capturat inimă după inimă, suflet după suflet, până când a atras toată Polonia în purpura spiritului său regal ... El a dat Poloniei libertate, limite, putere și respect.” După al Doilea Război Mondial, gândirea lui Piłsudski a influențat politicile Republicii Populare Polone, stat-satelit "de facto" al Uniunii Sovietice. În special, Polonia nu era în postura de a relua eforturile lui Piłsudski de a construi o federație "Intermarium" între Polonia și unii dintre vecinii săi; și un efort „Prometeic” de a „rupe statul
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
Doilea Război Mondial, Piłsudski a ajuns fie ignorat, fie condamnat de către guvernul comunist al Poloniei, împreună cu întreaga a Doua Republică poloneză interbelică. Acest lucru a început să se schimbe, cu toate acestea, în special după și după (1956), și istoriografia polonă a trecut treptat de la un pur vedere negativ asupra lui Piłsudski spre o viziune mai echilibrată și neutră. După căderea comunismului și dezintegrarea în 1991 a Uniunii Sovietice, Piłsudski a ajuns din nou pentru să fie recunoscut public ca un
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
anului 1395 când Sigismund de Luxemburg, de voie, de nevoie, îl recunoaște ca suveran al Țării Românești blamându-i politica sa pro-otomană. Într-un document din 28 mai 1396 (Hurmuzaki, I/2, p. 374-375), Vlad Voievod dă diferite privilegii Regatului Polon afirmând, în mod laudativ că își datora tronul regelui polon. Pe plan extern, domnitorul încearcă scoaterea Țării Românești din coaliția anti-otomană și orientarea spre noua putere europeană, ce odată cu anihilarea statelor sârbești în marea bătălie de la Kosovo din toamna lui
Vlad I Uzurpatorul () [Corola-website/Science/298642_a_299971]
-
îl recunoaște ca suveran al Țării Românești blamându-i politica sa pro-otomană. Într-un document din 28 mai 1396 (Hurmuzaki, I/2, p. 374-375), Vlad Voievod dă diferite privilegii Regatului Polon afirmând, în mod laudativ că își datora tronul regelui polon. Pe plan extern, domnitorul încearcă scoaterea Țării Românești din coaliția anti-otomană și orientarea spre noua putere europeană, ce odată cu anihilarea statelor sârbești în marea bătălie de la Kosovo din toamna lui 1389 și anexarea totală a Bulgariei în 1393, se prefigura
Vlad I Uzurpatorul () [Corola-website/Science/298642_a_299971]
-
Polonia avea o datorie de 35 miliarde de dolari) îl forțează să ia măsuri mai liberale. În 1985, demisionează din funcția de prim-ministru și de ministru al Apărării Naționale și devine președinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone. Urmând linia politica de decongestionare a sistemului comunist, promovată de Mihail Gorbaciov, invită membrii sindicatului Solidaritatea la negocieri ("masă rotundă") în 1988, dupa ce, în 1986, eliberează o parte a deținuților politici. Polonia devine, astfel, prima și singura țară comunistă
Wojciech Jaruzelski () [Corola-website/Science/299615_a_300944]
-
martie 1412, reprezenta un mare pericol pentru Moldova, fiind primul acord de împărțire a unui teritoriu românesc în sfere de influență. Acordul nu a fost aplicat, datorită faptului că Alexandru și-a onorat întotdeauna obligațiile rezultate din acceptarea suzeranității regelui polon și datorită contradicțiilor polono-maghiare. În calitate de vasal al lui Vladislav ÎI Iagello, i-a acordat acestuia sprijin militar în două bătălii purtate împotriva Ordinului Cavalerilor Teutoni: la Grünwald, în 1410, si la Marienburg, în același an. De asemenea, în timpul sau, în
Alexandru cel Bun () [Corola-website/Science/299080_a_300409]
-
a devenit RSS Moldovenească) . Teritoriile din Europa de Est eliberate de naziști și ocupate de către forțele armate ale Uniunii Sovietice au fost adăugate la Blocul de Est, prin transformarea lor în state satelit, comunizate: Republica Democrată Germană (Germania de Est), Republica Populară Polonă, Republica Populară Bulgară, Republica Populară Ungară, Republica Socialistă Cehoslovacă, Republica Populară Română și Republica Populară Albania. Regimurile de tip sovietic care au apărut în Blocul de Est nu numai că reproduceau economiile planificate de tip sovietic, dar au adoptat și
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
același timp, Grigore Ureche, citând un letopiseț leșesc, menționa pe "„Ștefan vodă, carile au avutu doi ficiori, Ștefan și Pătru”", menționând totodată că după domnia lui Lațco a domnit "„Pătru vodă, ficiorul lui Mușatu, 16 ani”". La rândul lor, cronicarul polon Jan Dlugosz si umanistul italian Filippo Buonaccorsi Calimacco relatează despre voievozii Petru și Ștefan care ar fi avut un conflict pentru succesiunea la tron după moartea tatălui lor, Ștefan, „voevod al țării Sepenițului”, voievodat care se afla în partea nordică
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
din hrisovul din 1403 al lui Alexandru cel Bun, nu este considerată o dovadă temeinică a inexistenței domniei acestuia, având în vedere atât domnia foarte scurtă a acestuia cât și faptul că documentul menționat este cunoscut doar dintr-o traducere polonă la a treia mână, deci cu posibilitate mărită să aibă omisiuni importante față de original. Sunt trei opinii legate de acest aspect: 1. "Originea munteană". Este susținută de reprezentanții vechii istoriografii. Bogdan Petriceicu Hașdeu îl consideră descendent din Basarabii munteni și
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
însurat cu Doamna Stana și cu Nastasia. Bogdan al III-lea a bătut și monede. A murit la 20 aprilie 1517 la Huși, fiind îngropat la Mănăstirea Putna. Datele privitoare la sluțenia lui Bogdan al III-lea provin de la cronicarii poloni, niciun document intern nu consemnează așa ceva. Lui Bogdan al III-lea i s-a atribuit cea mai cunoscută poreclă a sa - de Orbu - datorită lui Grigore Ureche (abia în secolul al XVII-lea). Acesta, în letopisețul său, îl numește Bogdan
Bogdan al III-lea () [Corola-website/Science/299138_a_300467]
-
îl numește Bogdan Vodă cel Orb și Grozav (în sensul de groaznic la înfățișare sau grozav, extraordinar în timpul luptelor). El era orb la un ochi, posibil în urma bătăliei de la Codrii Cosminului din 1497. Grigore Ureche s-a folosit de informații polone subiective (exagerarea defectului avut de voievodul român era folosită de regele Poloniei drept pretext pentru anularea logodnei dintre sora sa și Bogdan al III-lea). Teoria legată de sluțenia lui Bogdan al III-lea este anulată și de imaginile sale
Bogdan al III-lea () [Corola-website/Science/299138_a_300467]
-
1375-1391) îl împrumutase pe regele Vladislav al II-lea "Iagello" al Poloniei cu 3.000 ruble de argint (o sumă foarte mare pentru acea perioadă, echivalând pe atunci cu 52 kg de aur sau 538 kg de argint fin), regele polon punând ca zălog cetatea Halici și întreaga Pocuție. Ținutul Pocuției a fost disputat ulterior între cele două state, deoarece suma împrumutată de coroana poloneză nu a fost niciodată returnată în întregime. Deși inițial Petru Rareș a obținut câteva victorii și
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
Comunitatea poloneză (polonă) din România este răspândită în nordul țării, în special în județul Suceava. 15.804 persoane de etnie poloneză au fost înregistrate la recensământul din anul 1930. Conform datelor recensământului din martie 2002 în România trăiau 3.559 de cetățeni de
Polonezii din România () [Corola-website/Science/299195_a_300524]
-
trăiau 3.559 de cetățeni de etnie poloneză, dintre care 2.609 în județul Suceava. Contactele dintre polonezi și români datează încă de la mijlocul sec. XIV, moment care coincide cu întemeierea Moldovei, dar și cu anexarea ținutului Haliciului de către regele polon Kazimir cel Mare. Vecinătatea a dus la stabilirea unor intense legături politice, economice și culturale între polonezi și moldoveni, apoi transilvăneni, legături care vor fi întărite în mod firesc și prin relații de rudenie. Astfel Lațcu, fiul lui Bogdan I
Polonezii din România () [Corola-website/Science/299195_a_300524]
-
stabilirea unor intense legături politice, economice și culturale între polonezi și moldoveni, apoi transilvăneni, legături care vor fi întărite în mod firesc și prin relații de rudenie. Astfel Lațcu, fiul lui Bogdan I s-a căsătorit cu Malgorzata, sora regelui polon Jagiello, inaugurând un lung șir de alianțe familiale între cele două popoare. Aceasta duce la un transfer de populație lesne de înțeles dacă ne gândim că prin căsătorii mixte, polonii încep să dețină posesiuni pe teritoriul Moldovei, iar moldovenii pe
Polonezii din România () [Corola-website/Science/299195_a_300524]
-
lui Bogdan I s-a căsătorit cu Malgorzata, sora regelui polon Jagiello, inaugurând un lung șir de alianțe familiale între cele două popoare. Aceasta duce la un transfer de populație lesne de înțeles dacă ne gândim că prin căsătorii mixte, polonii încep să dețină posesiuni pe teritoriul Moldovei, iar moldovenii pe cel al Poloniei. Sfârșitul sec. XVI și începutul sec. XVII marchează creșterea influenței polone pe teritoriul României, mai ales datorită lui Ieremia Movilă, care a fost întronat în 1595 cu ajutorul
Polonezii din România () [Corola-website/Science/299195_a_300524]
-
duce la un transfer de populație lesne de înțeles dacă ne gândim că prin căsătorii mixte, polonii încep să dețină posesiuni pe teritoriul Moldovei, iar moldovenii pe cel al Poloniei. Sfârșitul sec. XVI și începutul sec. XVII marchează creșterea influenței polone pe teritoriul României, mai ales datorită lui Ieremia Movilă, care a fost întronat în 1595 cu ajutorul hatmanului polon Jan Zamojski. Toate cele patru fiice ale lui Movilă au fost căsătorite cu poloni. Aceste legături au făcut ca mulți poloni să
Polonezii din România () [Corola-website/Science/299195_a_300524]
-
să dețină posesiuni pe teritoriul Moldovei, iar moldovenii pe cel al Poloniei. Sfârșitul sec. XVI și începutul sec. XVII marchează creșterea influenței polone pe teritoriul României, mai ales datorită lui Ieremia Movilă, care a fost întronat în 1595 cu ajutorul hatmanului polon Jan Zamojski. Toate cele patru fiice ale lui Movilă au fost căsătorite cu poloni. Aceste legături au făcut ca mulți poloni să slujească la curtea lui Ieremia Movilă: numai garnizoana polonă din Iași număra atunci cca 3000 de oameni. În
Polonezii din România () [Corola-website/Science/299195_a_300524]
-
XVI și începutul sec. XVII marchează creșterea influenței polone pe teritoriul României, mai ales datorită lui Ieremia Movilă, care a fost întronat în 1595 cu ajutorul hatmanului polon Jan Zamojski. Toate cele patru fiice ale lui Movilă au fost căsătorite cu poloni. Aceste legături au făcut ca mulți poloni să slujească la curtea lui Ieremia Movilă: numai garnizoana polonă din Iași număra atunci cca 3000 de oameni. În anul 1658 Seimul Poloniei a hotărât expulzarea celor de religie ariană. O parte a
Polonezii din România () [Corola-website/Science/299195_a_300524]
-
influenței polone pe teritoriul României, mai ales datorită lui Ieremia Movilă, care a fost întronat în 1595 cu ajutorul hatmanului polon Jan Zamojski. Toate cele patru fiice ale lui Movilă au fost căsătorite cu poloni. Aceste legături au făcut ca mulți poloni să slujească la curtea lui Ieremia Movilă: numai garnizoana polonă din Iași număra atunci cca 3000 de oameni. În anul 1658 Seimul Poloniei a hotărât expulzarea celor de religie ariană. O parte a acestora s-au așezat în Transilvania. Un
Polonezii din România () [Corola-website/Science/299195_a_300524]
-
Movilă, care a fost întronat în 1595 cu ajutorul hatmanului polon Jan Zamojski. Toate cele patru fiice ale lui Movilă au fost căsătorite cu poloni. Aceste legături au făcut ca mulți poloni să slujească la curtea lui Ieremia Movilă: numai garnizoana polonă din Iași număra atunci cca 3000 de oameni. În anul 1658 Seimul Poloniei a hotărât expulzarea celor de religie ariană. O parte a acestora s-au așezat în Transilvania. Un val important al emigrației polone pe teritoriul românesc este cel
Polonezii din România () [Corola-website/Science/299195_a_300524]
-
lui Ieremia Movilă: numai garnizoana polonă din Iași număra atunci cca 3000 de oameni. În anul 1658 Seimul Poloniei a hotărât expulzarea celor de religie ariană. O parte a acestora s-au așezat în Transilvania. Un val important al emigrației polone pe teritoriul românesc este cel urmat războiului nordic (1700-1721), când pe teritoriul Moldovei s-au aflat, printre alții, I. Potocki, M. Wisniowiecki, J. Sapieha și K. Kryszpin. Sub presiunea Rusiei, domnitorul Moldovei, Constantin Mavrocordat a fost obligat să ordone părăsirea
Polonezii din România () [Corola-website/Science/299195_a_300524]