4,456 matches
-
din Ucraina, guvernul polonez al premierului Leopold Skulski și-a dat demisia pe 9 iunie, iar criza politică de la Varșovia a durat toată luna. Propaganda bolșevică (și mai apoi cea sovietică), a folosit Operațiunea Kiev pentru a-i portretiza pe polonezi ca „agresori imperialiști”.
Operațiunea Kiev (1920) () [Corola-website/Science/305075_a_306404]
-
constituie 11104 de oameni, 47.46% fiind bărbați iar 52.54% femei. Structura etnică a populației orașului arată astfel: 55.36% - moldoveni/români, 29.85% - ucraineni, 8.39% - ruși, 0.17% - găgăuzi, 0.28% - bulgari, 0.06% - evrei, 0.29% - polonezi, 5.06% - țigani, 0.54% - alte etnii. În Riscani au fost înregistrate 3879 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004(4). Membrii acestor gospodării alcătuiau 11104 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.9 persoane
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
la abuzurile nesfârșite și suportate fără murmur ale acelei puteri barbare, al cărei cap este la Petersburg și ale cărei mâini sunt în fiecare cabinet din Europa” ... „Numai o Rusie liberă, care nu va avea nevoie nici să asuprească pe polonezi, finlandezi, nemți, armeni și alte popoare mai mici, nici să ațâțe permanent una contra alteia Franța și Germania, va oferi Europei contemporane posibilitatea de a respira în libertate, de a scăpa de mizeria războaielor”. Aduceți-vă aminte, vă rog, și
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
parte a cuceririlor sale în est. Frontiera apuseană a Poloniei rupea țara de bazinul carbonifer și de regiunea industrială din Silezia, ceea ce a dus la izbucnirea insurecțiilor din Silezia din 1919-1921. Linia Curzon, trasată în răsăritul Poloniei, lăsa milioane de polonezi trăitori la est de Bugul de Vest în teritoriile pe care le stăpânea Rusia. Polonia nu era singura țară care era prinsă în cursa pentru reîntregire teritorială. Practic toate statele din regiune care își cuceriseră independența se luptau pentru frontiere
Cauzele războiului polono-sovietic () [Corola-website/Science/305095_a_306424]
-
de oameni, 48.26% fiind bărbați iar 51.74% femei. Compoziția etnică a populația comunei arată în felul următor: 92.01% - moldoveni/români, 6.47% - ucraineni, 1.19% - ruși, 0.00% - găgăuzi, 0.04% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.00% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.29% - alte etnii. În prezent în satul Cuhureștii de Sus există 788 gospodării casnice, asociații agricole "Olver-agro SRL" și "Ervas-agro SRL", ocol silvic, moară, oloiniță, filiala băncii comerciale "Banca de Economii", spital de circumscripție, școala profesionala
Cuhureștii de Sus, Florești () [Corola-website/Science/305120_a_306449]
-
Insurecția din Polonia Mare din 1918 - 1919, cunoscută și ca sau Războiul Poznańian (în limbile poloneză: "Powstanie Wielkopolskie 1918-19 roku"; germană: "Großpolnischer Aufstand") a fost o insurecție militară a polonezilor din Polonia Mare (Wielkopolska), (cunoscută și ca Marele Ducat al Poznańului ori Provinz Posen) împotriva Germaniei și Prusiei. După a treia împărțire a Poloniei din 1795, Polonia a încetat să existe ca stat independent. Din 1795 până la începutul primului război
Marea Revoltă Poloneză () [Corola-website/Science/305107_a_306436]
-
Poznańului ori Provinz Posen) împotriva Germaniei și Prusiei. După a treia împărțire a Poloniei din 1795, Polonia a încetat să existe ca stat independent. Din 1795 până la începutul primului război mondial, au avut loc mai multe ridicări la luptă ale polonezilor în încercarea lor de a recâștiga independența pierdută. După insurecția din Polonia Mare din 1806 a fost creat Ducatul Varșoviei, care a rezistat opt ani mai înainte de a fi împărțit din nou între Prusia și Rusia. La sfârșitul primului război
Marea Revoltă Poloneză () [Corola-website/Science/305107_a_306436]
-
includea teritoriul Poloniei Mari, (așa numita Provincie Posen), și orașul industrial Posen/Poznań. Populația majoritară poloneză din zonă trăia în incertitudine cu privire la viitorul lor. Nu se poate spune cu siguranță care a fost scânteia care a declanșat insurecția, dar mulți polonezi atribuie acest rol discursului ținut de pianistul polonez Ignacy Paderewski pe 27 decembrie 1918 și contramăsurilor germanilor. Este încă o problemă disputată care parte - cea germană sau cea poloneză - poate fi făcută vinovată de deschiderea ostilităților. Polonezii începuseră pregătiri serioase
Marea Revoltă Poloneză () [Corola-website/Science/305107_a_306436]
-
insurecția, dar mulți polonezi atribuie acest rol discursului ținut de pianistul polonez Ignacy Paderewski pe 27 decembrie 1918 și contramăsurilor germanilor. Este încă o problemă disputată care parte - cea germană sau cea poloneză - poate fi făcută vinovată de deschiderea ostilităților. Polonezii începuseră pregătiri serioase în vederea declanșării unei insurecții imediat după abdicarea Kaiserului Wilhelm al II-lea de pe 9 noiembrie 1918 și proclamarea Republicii de la Weimar. După numai câteva ore de la discursul lui Paderewski, locuitorii polonezi ai Poznańululi și ai altor orașe
Marea Revoltă Poloneză () [Corola-website/Science/305107_a_306436]
-
pînă și urșii. În zilele noastre în sat locuiesc cu preponderență ucrainenii și ei susțin că satul i-a luat denumirea de la acei urși (de la ucrainescul medvidi). Alții zic că denumirea provine de la numele moșierului Medvedev, care era pan, din polonezi. Pînă azi se mai păstrează aici un toponim Panskaia Storona (Partea Panului). Nici prima, nici cea de-a doua legendă nu au un suport temeinic, deoarece există un document istoric domnesc, de danie, semnat pe 1 aug. 1432, prin care
Medveja, Briceni () [Corola-website/Science/305140_a_306469]
-
49,23% (927 pers.) fiind bărbați, iar 50,77% (956 pers.) femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arăta astfel: 98,25% (1829 pers.) - moldoveni/români; 1,43% (27 pers.) - ucraineni; 0.21% (4 pers.) - ruși; 0,05% (1 pers.) - polonezi, 0.05% - alte etnii. În Iezărenii Vechi copii își efectuează studiile la un gimnaziu. În prezent, gimnaziul este frecventat de circa 300 de elevi. După absolvirea celor 9 clase, elevii pleacă la liceile din satele învecinate sau din Sângerei. Gimnaziul
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
pereți groși din lut cu amestec de nisip pentru păstrarea boabelor și multe, multe altele. Au mai fost găsite și două comori. În una din ele se aflau câteva sute de monede de argint, dintre care 138 de orți imperiali polonezi emiși în anii 1601-1624, iar restul taleri germani din anii 1619-1655. Prima etapă a „Cupei Limanurilor” 2007, denumită și „Raliul Moldovei”, s-a desfășurat în comuna Cobusca Veche, la 10-11 august 2007. Traseul raliului este format din șase porțiuni de
Cobusca Veche, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305130_a_306459]
-
de cereale și 2 mori pentru ulei. De asemenea, activau cooperativele: „Ajutorul”, „Potrivirea” și „Sufletul”. La recensământul general din 1930, desfășurat în toată România, în Corjeuți au fost înregistrați 4371 de locuitori, inclusiv: 4117 români, 44 ruși, 5 ucraineni, un polonez și 204 evrei. Limba româna era ca limbă maternă pentru 4105 persoane, rusa - 49 persoane, ucraineana - 8 persoane, idiș - 209 persoane. După anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică în vara anului 1940, județul Hotin, inclusiv satul Corjeuți, este inclus în componența
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
cale ferată Zaim. În 1816 este încheiată construcția unei biserici de lemn în localitate. Conform recensământului din 2004 din Zaim are o populație de 4.657, dintre care 4.569 sunt români (moldoveni), 48 ruși, 24 ucraineni, 4 găgăuzi, 1 polonez, precum și alte 11 persoane cu naționalități nedeclarate. Zaim este bine cunoscut în Moldova ca satul natal al lui Alexei Mateevici, un poet celebru din Basarabia și activist național. Aici a locuit din 1893 până în 1897 când este înscris de părinți
Zaim, Căușeni () [Corola-website/Science/305151_a_306480]
-
din anul 2004, populația satului constituia 2081 de locuitori, 49.30% fiind bărbați iar 50.70% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arăta astfel: 98.41% - moldoveni/români, 0.43% - ucraineni, 0.91% - ruși, 0.10% - bulgari, 0.05% - polonezi, 0.10% - alte etnii. Conform datelor recensământului din anul 2004, populația la nivelul comunei Bălăbănești constituie 3554 de locuitori, 49.41% bărbați iar 50.59% femei. Compoziția etnică a populației comunei arată în felul următor: 98.87% - moldoveni/români, 0
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
populația la nivelul comunei Bălăbănești constituie 3554 de locuitori, 49.41% bărbați iar 50.59% femei. Compoziția etnică a populației comunei arată în felul următor: 98.87% - moldoveni/români, 0.65% - ruși, 0.31% - ucraineni, 0.06% - bulgari, 0.03% - polonezi, 0.08% - alte etnii. În comuna Bălăbănești au fost înregistrate 1154 de gospodării casnice în anul 2004. Membrii acestor gospodării alcătuiau 3554 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.1 persoane. La nivelul comunei, gospodăriile casnice
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
în Baraboi u fost înregistrați 3.354 locuitori, inclusiv: 1.579 bărbați (47,08%) și 1.775 femei (52,92%). Structura etnică este următoarea români - 3295 persoane, ucraineni - 20 persoane; ruși - 17 persoane, rromi - 14 persoane; doi bulgari, câte un polonez și găgăuz și 14 persoane aparțin altor etnii. În 2004 au fost înregistrate 1321 de gospodării, 346 de gospodării au fost alcătuite dintr-o singură persoane, 396 - din două psroane, 247 - din trei persoane, 227 - din patru persoane, 74 - din
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
un deputat democrat (PDM). La recensământul populației din 2004 în satul Tîrnova au fost înregistrate 4293 persoane: inclusiv 2017 bărbați și 2276 femei. Componența națională este următoare: moldoveni/români - 3497 locuitori, ucraineni - 505 locuitori, ruși - 222 locuitori, romi - 39 locuitori, polonezi, bulgari, găgăuzi. Grădinița Licurici, Albinuța. În 2003 Școala profesională polivalentă a fost reorganizată în Școală profesională . În această instituția se efectua studii la următoarele meserii: tractorist-mașinist în producția agricolă, electrogazosudor-montator, cusător, lăcătuș la repararea automobilelor, tractorist, bucătar, frizer . În 2010
Tîrnova, Dondușeni () [Corola-website/Science/305160_a_306489]
-
au fost înregistrate 1.126 de gospodării casnice, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.2 persoane. Componența pe naționalități: Naționalitate Număr de Locuitori Moldoveni/Români 3.591 Ucraineni 13 Rusi 8 Gagauzi 1 Bulgari 1 Evrei 1 Polonezi 1 Țigani 1 Altele 2 În anul 2008 populația satului Bujor constituia 3.967 de locuitori, dintre care 1.970 bărbați și 1.997 femei. Partea de Vest a satului este traversată de Magistrala M-21 Balcani Chișinău- Leușeni-România și
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
localității constituia 4090 persoane, inclusiv 1983 de bărbați și 2107 - femei, fiind una dintre cele mai mari localități după populație din raionul Fălești. Structura etnică a populației arată astfel: moldoveni/români - 3729 persoane, ucraineni - 244 persoane, ruși - 92 persoane, un polonez, doi rromi și 16 persoane de alte etnii. Fenomenul migrației s-a manifestat în Răuțelul mai târziu, în comparație cu alte localități rurale din țară. Un val masiv de migrație a început odată cu reducerea locurilor de muncă din Bălți, unde erau angajați
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 2507 oameni, dintre care 49.94% - bărbați și 50.06% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului: 99.28% - moldoveni, 0.04% - ucraineni, 0.48% - ruși, 0.08% - bulgari, 0.12% - polonezi. La acelasi recensămînt au fost înregistrate 794 de gospodării casnice, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.2 persoane. În prezent economia localității se bazează pe agricultură, vinificație, apicultură și creșterea porcilor vietnamezi, dar în mare parte și
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
3025 de oameni, 49.72% fiind bărbați iar 50.28% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arată astfel: 99.40% - moldoveni/români, 0.23% - ucraineni, 0.30% - ruși, 0.00% - găgăuzi, 0.00% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.00% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.07% - alte etnii. În satul Olișcani au fost înregistrate 1066 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004(4). Membrii acestor gospodării alcătuiau 3025 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.8
Olișcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305214_a_306543]
-
satului constituie 553 de oameni, 48.10% fiind bărbați iar 51.90% femei. Structura etnică a populației arată astfel: 98.19% - moldoveni/români, 0.90% - ucraineni, 0.72% - ruși, 0.00% - găgăuzi, 0.00% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.00% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.18% - alte etnii. E o localitate veche, cu oameni cuminți și muncitori care a apărut, se pare, în secolul XIX. Este o localitate legată de scriitorul român, boierul Aleco Russo a cărui moșie era în acest
Măcăreuca, Drochia () [Corola-website/Science/305228_a_306557]
-
Ucraina), America (Statele Unite ale Americii, Brazilia și Argentina) și Australia există o diasporă poloneză mare. În 1960, la Chicago, în Statele Unite, trăia cea mai mare populație poloneză urbană din lume, după Varșovia. În prezent, cea mai mare aglomerare urbană de polonezi este aglomerația urbană Katowice cunoscută sub numele de Metropola Silezia, de 2,7 milioane de locuitori. Cu peste o mie de ani în urmă, a polanii din Giecz, Gniezno și Poznań - un trib influent din Polonia Mare - a reusit sa
Polonezi () [Corola-website/Science/305998_a_307327]
-
disponibile sugerează un număr total de aproximativ 60 de milioane de oameni din întreaga lume (cu aproximativ 21 de milioane în afara Poloniei, dintre care mulți nu sunt de etnie poloneză, dar sunt cetățenii polonezi). Sunt aproape 38 de milioane de polonezi, doar în Polonia. Există, de asemenea minorități poloneze în țările vecine, inclusiv Germania, și ca minorități indigene în Republica Cehă, Lituania, Ucraina, și Belarus. Există de asemenea grupuri de minorități indigene mai mici în țările vecine, cum ar fi Republica Moldova
Polonezi () [Corola-website/Science/305998_a_307327]