4,442 matches
-
din acest moment, debutează statutul lor de părinți. întrucât starea psihologică a viitoarei mame influențează evoluția favorabilă a fetusului, este indispensabil ca gravidă să beneficieze de un climat de viață și de muncă armonios, securizant, tonic. Un mediu existențial abuziv, populat cu scandaluri sau varii conflicte nu numai că îi erodează mamei calitatea tonusului său psihologic, fragilizând-o, dar având în vedere simbioza în care trăiește cu propriul ei copil nenăscut, prin acest „cocktail emoțional”nociv îi destabilizează evoluția firească a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
familiei, travaliul de doliu al tatălui este un proces de durată și foarte intim care, de regulă, nu trebuie obturat prin intervenție farmacologică. Doliul perinatal generează tensiuni centrifugale și asupra cuplului, ca rezultantă sinergică a celor doi poli care îl populează. Comuniunea în durere, de cele mai multe ori, nu consolidează diada parentală, dimpotrivă apar disfuncționalități nu numai în ceea ce privește comunicarea, dar și în aria relațiilor sexuale etc. M. Froehlich (2000) comunică o incidență îngrijorătoare a divorțului (90%) în familiile care s-au confruntat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
detalii, până la nivel celular, având un impact profund asupra dezvoltării noastre psihice”. O asemenea afirmație distonează flagrant față de academismul științific, întrucât pledează pentru capacitatea memoriei de a funcționa și în absența mielinizării corticale. în contextul contabilizării traumelor cruciale care ne populează ontogeneza, ceea ce trebuie reținut, în mod peremptoriu, este necesitatea de a veghea asupra calității oricărei nașteri umane. Această exigență devine una centrală deoarece s-a demonstrat, printr-un suport de dovezi de teren, că matricea perinatală care a dominat travaliul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unei persoane șansa de a-și activa această secvență a existenței sale (regresie hipnotică, terapie psihedelică, respirație holotropică etc.), în alternativa că a beneficiat de o gestație optimă („uter bun”), aceasta are parte de experimentarea unei simbioze cu propria mamă, populată cu scene încântătoare: câmpii nesfârșite, cu flori multicolore, imensități albastre de mare, spații siderale vaste, țintuite cu stele etc. Pe scurt, acest „sentiment oceanic”care îi invadează ființa, îi oferă certitudinea că se află în rai. Dimpotrivă, dacă individul a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
idee consistent validată astăzi de psihoneuroimunologie, dar și de către descoperirile realizate de dr. Emoto Masaru (2006), care a demonstrat, prin probe infailibile, forța uluitoare a gândurilor, sentimentelor și a cuvintelor noastre asupra cristalelor de apă, adică a elementului care ne populează cel mai mult nu numai corpul, ci și planeta pe care trăim. Un argument adiacent îl furnizează și L. LeShan (1977), care spunea despre cancer că este o disperare la nivel celular, explicitând prin această observație, validată cu prisosință și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este să nu uite nicicând că lumina așteaptă mereu în toate suferințele și bolile sale. 2.3.7. Moartea, o traumă anunțată „Moartea nu stinge lumina, stinge doar lampa, căci au venit zorii.” Rabindranath Tagore în zgomotosul spectacol mundan actual, populat cu atâtea perisabilități, moartea constituie pentru om o certitudine supremă, cea mai ineluctabilă a vieții. Și cu toate acestea, până în anii '60, în lumea industrială, problema morții, ca și pornografia, au fost tabuizate sistematic. Pe fondul desprimăvărării generalizate pe care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
știe că esența celui dispărut există într-o altă dimensiune, marea lui absență din această lume, care începe prin moarte, generează o suferință acerbă, devastatoare, potențată din păcate și de toate cicatricile pierderilor din trecut. în plus, întregul tablou este populat cu acuze somatice și psihologice, dintre cele mai chinuitoare. Eminențele domeniului susțin necesitatea doliului, respectiv manifestarea necenzurată a durerii, ca o condiție funciară de redresare interioară și de evitare a versiunii sale patologice. Analizând problematica doliului, Pincus (1976, apud Fontaine
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
grecești, literaturile franceză și italiană au avut în față bogăția literaturii latine, literatura germană a avut ca reper succesul literaturii franceze. Pentru literaturile naționale întemeiate în secolul al XIX-lea această "sărăcie" e încă mai bine determinată într-un univers populat cu bogății multiple: acestea au trebuit să suporte decalajul față de literatura franceză care a dominat secolul al XVII-lea, raportul dezavantajos cu literatura germană care a pus bazele mitologiei naționaliste la sfârșitul secolului al XVIII-lea sau comparația cu alte
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pentru un singur radical, care ar trebui să fie derivate de la un singur arbore genealogic și restituite originii lor prime, sunt încărcate de sentimente din cele mai obscure, de idei învecinate și de emoții comune"33. E un univers lingvistic populat printr-o acumulare statică de perspective și unghiuri de vedere, o producție parantetică de sensuri și idei în jurul acelorași poziții, care preced enunțarea efectivă, articularea sintactică a sensurilor. Ca să marcheze diferența acestui tip de organizare a limbajului, Herder invocă modelul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în acest caz e persistența preocupărilor. Într-un fel, toată cariera sa a fost pusă în slujba unei asemenea problematizări. Masa socială rămâne pentru Heliade Rădulescu o sursă de întrebări și de neliniști chiar și după ce peisajul literaturii române se populează cu nume. Adică și după ce în câmpul literar se aglomerează autorii, operele, grupările, acest "părinte al literaturii române" va continua să proiecteze utopii demografice, algoritmi prin care să organizeze o populație văzută abstract, ca un corp creator de literatură. Raportarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fără îndoială, dacă ar fi supraviețuit (moare în 1872), Heliade Rădulescu ar fi refuzat și consacrarea lui Eminescu. 2.5. Saint-simonismul și știința geniului Cum a fost posibil ca într-o cultură mică, abia populată cu câțiva scriitori, să se treacă direct la o figură cantitativă a genialității? Răspunsul e simplu: a intervenit o circumstanță favorizantă. Suportul acestei perspective asupra genialității e de import. O conjunctură istorică a făcut ca începuturile culturii literare române să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a societății, asupra domeniului cunoașterii pozitive 73: raționalitatea trebuia să fie, din acest punct de vedere, mai mult decât o contribuție la cartografierea enciclopedică a universului, o instanță de primă mărime în cadrul societății. O lume care stă sub semnul progresului, populată de mașini și influențată de avansările tehnologice, poate fi condusă doar de cei care înțeleg și au capacitatea de a cunoaște sensul progresului. Așa cum în trecut preoții puteau ajuta la guvernarea acestei lumi prin legătura privilegiată pe care o întrețineau
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unui dat, nu de o dispoziție interioară. Este cea de-a doua caracteristică, după perspectiva cantitativă asupra genialității, care face modelul atractiv pentru o cultură emergentă. Heliade Rădulescu nu trebuie să opereze cu interioritățile fragile, slab definite ale poeților care populează câmpul la începuturile literaturii. Nu e silit să le cunoască resorturile psihologice, nu are nevoie să le evoce predispozițiile morale, nu trebuie să se prevaleze de o intimitate oarecare cu biografia lor. Ei sunt "sacri" și "profeți" în virtutea unui angajament
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Malvina, Moina, Gelosa, Agandeca... Hamlet, Macbeth, Richard, Conrad, Alfred etc.; nu se părură la gustul lor nepervertit nici mai puțin sonore, nici mai puțin nobile decât Teseii, Heraclizii și Atrizii Greciei 110. Aici se referă în mod precis la texte populate cu nume autohtone, dar bătaia e mai lungă. Pentru că ce înseamnă să ai personaje cu nume naționale? Ce efecte poate avea o epopee sau o dramă cu protagoniști pe care îi cheamă Mircea sau Ștefan? Numele e cel care atestă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
așa cum o fac modelele occidentale. Dimpotrivă, figurile românilor sunt cețoase și indeterminate, la limita anonimatului. Care este rolul lor? De ce Heliade Rădulescu ține să transforme numele tuturor autorilor, cu riscul ridicolului, în figuri ale unor genericități obscure? De ce vrea să populeze până la aglomerare câmpul literaturii române cu antonomaze ale unor scriitori minori? Într-un articol al lui Cristophe Pradeau din 2001126 există o observație interesantă în marginea istoriei literaturii franceze concepute de Albert Thibaudet: ca să ilustreze forțele care țin laolaltă întreaga
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
supremă a suveranității, cel care prin ambițiile sale nemăsurate, prin setea neostoită de cucerire, ocupă întreg teritoriul disponibil. Thibaudet presupune că în fața tuturor scriitorilor stau asemenea "Napoleoni", ca reprezentări ale unei stăpâniri absolute, fără rest a domeniului. Universul scriitorilor e populat cu figuri auctoriale copleșitoare, excesive, debordante, care prin cantitatea și relevanța scrierilor umplu întreg orizontul. Acești "Napoleoni" intimidează și în același timp fascinează; ei sunt cei care implică mobilizarea scriitorilor din următorul val, ei justifică angajarea generației viitoare. Flaubert începe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
valabil și pentru generațiile admirative ale romanticilor, și pentru generațiile critice ale avangardiștilor. Același lucru la Heliade Rădulescu: ceea ce obține prin nomenclatorul de anonomaze e o saturație a teritoriului. Mulțimea autorilor cu nume la plural are misiunea simplă de a popula câmpul noii literaturi, de a declina posibilitățile ei expresive într-o puzderie de "genuri" și de coduri productive. Nu contează că prescripțiile lor nu sunt clare, că genurile reprezentate de autori minori sunt obscure și dificil de promovat ca "modele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ea posedă deja. Prin monumentalizare li s-a oferit o șansă, nesperată, de a compensa deficitul nu prin adăugarea de "puteri" sociale, ci prin saturarea patrimoniului de opere: au avut ocazia să umple literatura cu texte, după ce încercaseră să o populeze cu autori. Întrebarea e de ce localizarea acestui model de apreciere a întârziat. Elementele de definiție a unei sfere a monumentului existau deja la începutul secolului al XIX-lea; totul era disponibil când se inventa literatura română. De ce au trebuit să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
organizate, gesturile simple și nemarcate. Angajamentul politic al interpretării lui Michelet, cel care sublinia figurile retragerii, ale intimității și ale trăirii private a pasiunii, îl ajută pe Rosetti să descopere un palier inferior al vieții, consumat în afara marii Istorii și populat de micro-conduite efemere. Cu aceste forme subtile ale vitalității, difuze și necristalizate, date oricui și în orice moment, a fost corelată productivitatea folclorului; însă nu etnografia avea să dezvolte consecințele asocierii acestei "vieți" cu frumosul, ci o altă disciplină științifică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de viață. Odobescu prevede raportul dintre arheologie și existență dintr-o perspectivă circulară: viața impregnează vestigiile care prin munca omului de știință își dezvăluie semnificația socială ca să redevină valori în viața prezentă. Mai clar: reconstituind estetica vestigiilor, arheologul urmărește să populeze orizontul societății contemporane cu obiecte frumoase: "a răspândi în societatea română acel cult al frumosului, acea spornică varietate de cugetări și de adevăruri filosofice, ce nasc din studiul adâncit al treptatei și multiplei activități omenești"73. Odobescu își imaginează un
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Moretti), "dominate" (Pascale Casanova) etc. -, ci în raporturile necesare de "vecinătate" cu multe culturi, de mărimi și tradiții variabile. Combativ 34 vrea să spună rival. Universul unei literaturi naționale nu e dominat de o unică figură tutelară, obsedantă, ci e populat cu multiple identități culturale care îi modelează aspirațiile, îi definesc "dorințele" și determină, în cele din urmă, angajamentul ei într-o cursă a realizărilor spirituale. Pentru că literaturile naționale nu pot fi înțelese decât prin solidaritatea paradoxală pe care le-o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
devenit, dintr-unul platonician, unul aristotelician, iar modurile de declinare a unei realități obiective prin literatură au fost înlocuite de moduri ale ficționalității. Dar, în cele din urmă, cea mai importantă consecință a acestui proces a fost abandonul unei lumi populate de genialități rizomice, în favoarea regimului de exclusivitate a unei singure genialități. Devalorizarea unui mit Multă vreme, peste acest text din prefața Criticelor lui Maiorescu pe care îl știu din școală, am trecut fără să îl văd: Puterile unui popor, fie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
bac și de acolo pe un teren unde trebuia să prășim porumb. Era porumbul răsărit, într-o primăvară, și noi trebuia să-l prășim pentru că crescuseră tulpinile de pălămidă. Terenul acela fusese cândva inundat, fusese sub apele Dunării și fusese populat de papură. Domnule dragă, noi când prășeam porumbul acesta descopeream rădăcini de papură: nu v-aș dori să ajungeți vreodată să gustați rădăcinile de papură, dar să știți că nu sunt rele. Am mâncat zile și săptămâni la rând rădăcini
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
străini sudiți, adică de acei ce aveau hârtii în regulă de supușie către o altă țară, și străini fără căpătăi, vagabonzi, pe care îi trata cârmuirea ca venetici, sau liuzi scutelnici, fiind cei mai mulți aduși de boeri ca lucrători, să le populeze moșiile sau satele, pustiite prin diferite întâmplări și de epidemii. Totalitatea străinilor aflători în Iași în diferite epoce întrunește toate elementele negoțului și industriei; importatori și exportatori de mărfuri (toptangii), vânzători de ferărie și hăinărie, și proastă și de lux
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
școală ei să devină în adevăr oameni". „Articolul 66 al legii instrucțiunii publice prevedea ca în fiecare comună rurală să se instituie cel puțin o școală primară cu un învățător, iar art. 68 prescria ca în comunele cele mari și populate pe lângă școala normală de băieți să se înființeze și o școală separată de fete. În celelalte comune școlile rurale aveau să servească atât pentru băieți cât și pentru fete. În școlile primare rurale urma a se preda, pe lângă celelalte obiecte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]