7,887 matches
-
le mântui de légea lui Méhmet, și-i trimise mare bucurie. Lăudat fie numele lui în veci!” Salvatorul țării, autor al unui act de autentic patriotism (era doar vorba de un „integrat”), devenit arbitru absolut al situației („După acéia vizirul porunci lui Costandin postelnicul să aleagă pre cine va fi voia lui ca să-l facă domn țării Rumânești. Și au lăsat pre credința lui și domniia, și țara, ce-i va fi voia lui să facă și să tocmească”), îl alege
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Cantacuzini. Grupul familial, pictat în biserica de la Măgureni - o biserică de curte boierească, o biserică-paraclis - de Pârvu Mutu, cel ce a împodobit ctitoriile Cantacuzinilor, numără cincizeci și cinci de personaje și seamănă cu cel de la Filipeștii de Pădure, zugrăvit (din porunca marelui spătar Toma, fiul lui Matei Cantacuzino) tot de Pârvu Mutu, în care șaizeci de personaje se așază pe trei planuri, întruchipând în ambele locuri „compoziții vaste și echilibrate”. Sunt aceste picturi declarații limpezi privind „mândria și solidaritatea unui clan
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu prințul lituanian Jamusz Radziwiłł) și în Transilvania, hrănitor de mari gânduri (motiv pentru care Constantin Șerban l-a însemnat la nas) și oricând dispus să ia parte la comploturi antivoievodale (de aici i s-a tras și moartea, din porunca lui Mihnea al III-lea Radu) și la afaceri „transfrontaliere” (a participat la înscăunarea lui Gheorghe Ștefan în Moldova, deși, zice un izvor, „să ispitiia [...] să fie el la domnie”), era nepotul lui Matei Basarab. împreună cu Matei Basarab, Diicu Buicescu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
hatman al Moldovei în trei rânduri(1671-1673, 1673-1677 și 1678-1684). Lângă arme, ziceam, la el stăteau muzele. în 1683, l-a pus pe un Gheorghe diac să-i copieze un cronograf. A alcătuit - arăta scriitorul - această carte de istorie „din porunca și cu cheltuiala marelui hatman Alexandru Buhuș”304. Stolnicul Constantin Cantacuzino a mai fost însurat și cu Maria. Nevestele - cele trei - ale spătarului Mihai Cantacuzino, al patrulea fiu al marelui postelnic Constantin Cantacuzino, n-au avut nume sonore. Cel despre
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
împreună cu Constantin Brâncoveanu aceasta din urmă, și bisericile bucureștene Fundenii Doamnei și Zlătari, precum și lăcașele din Slănic și Turbați - Ilfov) a fost căsătorit întâi cu Marga, fiica Maricăi, soție a marelui vornic Vâlcu Grădișteanu (cel ce va fi ucis din porunca lui Șerban Cantacuzino), apoi cu Teodora Frangulea („sora Frangului”) și, în fine, cu Maria. A urcat, între timp, pe scara rangurilor - ajungând mare spătar în 1674 și deținând aceeași dregătorie între 1679 și 1681 și din nou, din 1690 până în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rangurile de postelnic, cupar, și agă; fiul lui, marele spătar Toma Cantacuzino, l-a trădat pe Brâncoveanu în 1711 și a fugit în tabăra rusească), pe care necazurile stârnite de adversarii familiei nu l-au ocolit (a stat închis din porunca lui Grigore I Ghica în 1672, a fugit din țară, s-a întors sub Gheorghe Duca, pentru a căuta din nou adăpost în Transilvania în 1676), dacă nu s-ar fi stins în 1685, „în floarea vârtutei și a bărbății
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
funcționează ulterior ca o structură deschisă, dispusă să asimileze și să modeleze, atâta timp cât coeziunea sa internă îl coagulează în jurul unui nucleu tare: patrimoniul material și simbolic moștenit de la întemeietorul lui, a cărui jertfă hrănește o identitate socială puternic marcată”313. Porunci pentru viitor întâiul testament al jupânesei Elina Cantacuzino a fost redactat în 1667. L-a scris logofătul Stoica Ludescu, „bătrânul, plecat slugă al dumnealor”, slujitor credincios al Cantacuzinilor. „Am pus și eu puțină osteneală, până am scris această împărțeală asupra
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aproape orice urmă de despăgubire materială - pe victimă (aceeași „văduvă sărmană” care acceptase, însă, suspect, oferta „pârâtului” și primise banii; să bănuim că o făcuse de frică să nu rămână și fără ei?) și acceptă (ba o și transformă în poruncă înscrisă într-o „întărire” domnească, datată 12 iulie 1779; să remarcăm ritmul grăbit) soluția economicoasă a pârâtului (încă o dovadă că, deși vinovat, bărbatul scapă de sancțiuni sau, când acestea sunt dictate, au un caracter aproape simbolic): „Poruncim domniia mea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fete tinere sub cuvântul luării în căsătorie, con l’opportunità del sacerdote, pentru a pune capăt acestei rătăciri, ei cer să se permită și laicilor să-i poată uni în căsătorie”392), dar frecvența lor pare să fi fost considerabilă. Poruncile Bisericii interziceau răpirea. Sfântul Vasile cel Mare oprea, prin Canonul 22, căsătoria prin răpire, socotind-o nelegitimă: „Iar de va lua cineva pe una liberă, trebuie a i se lua și a se da la ai săi, și a se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
întâi supuși/se la proba focului și a apei. Muntenii și moldovenii nu le ardeau în foc pe vrăjitoare, dar și dincoace de Carpați manipulatoarelor de farmece li se putea întâmpla moarte. Astfel, au fost spânzurate - spune Anonimul Brâncovenesc - din porunca lui Ștefan Cantacuzino două călugărițe de la Mănăstirea Dintr-un Lemn, învinuite că ar fi provocat, prin farmece, „îndrăcirea” Doamnei Păuna Cantacuzino. Mihai Viteazul - furnizez aceste exemplu, oferit de Șarolta Solcan (Femeile..., p. 263), pentru a ilustra omnipotența superstițiilor - a poruncit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
zestre de la părinți, și asupra altei proprietăți rămase de la Stoican, soțul ei, ambele fiind „stare i prave očine i dědine” [moșteniri și ocine vechi și drepte]523; de aceea uneori ele erau oficializate, „autentificate” în prezența Voievodului și transformate în porunci domnești: „Iar după aceea a venit jupanița Maria înaintea domniei mele” - scria pisarul lui Radu de la Afumați într-un hrisov dat la Târgoviște, la 24 iulie 1525 - „de a întocmit averile ei, care sânt mai sus scrise...” 524) trebuiau redactate
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
câte o dugheniță. Curtea cea domnească, casele boirilor și tot orașul într-o mică de ceas cenușe au stătutǔ, iară mănăstirile au hălăduit, că n-au vrut căzacii [întovărășiți în acest rând și de tătari - n.m., D.H.M.] să dodiească, den porunca lui Hmil-hatmanul” - Miron Costin), ucrainenii lui Timuș Hmelnițki, mergând să despresoare o Suceavă asediată de Gheorghe Ștefan, își oferă și o „plimbare” prin Bucovina: „Timuș, cum au sosit la cetate, de a doa dzi s-au desfrânat la jacurile mănăstirilor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nou „Toader diiac den Felder” că „avea coconi să ni-i învețe”617. Todosia („puntea de legătură” către Gheorghe Ștefan, în a cărui uneltire frații Constantin și Pătrașcu Ciogolea vor intra și-și vor pierde capetele în 1653, uciși din porunca lui Vasile Lupu) îi făcuse lui Pătrașcu trei copii: pe Ionașcu, pe Măricuța și pe Lupașcu. Aceștia erau, probabil, „coconii” (poate doar băieții, deși prezența lui Lupașcu între copii lui Ciogolea este nesigură). Sfatul Bistriței va împlini cererea lui Ciogolea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
V, p. 68. nr. 66. 43. DRH. A. Moldova, vol. XXI, pp. 141-143, nr. 115 (Cazurile de sub 5, 6, 7 figurează la Șarolta Solcan, op. cit., p. 42). 44. Șarolta Solcan, op. cit., p. 43. 45. Și Antim Ivireanul - în Capete de poruncă, Mijlocirile cu care pot să rămâe fostele zéstrilor temeinice și nestrămutate - recomanda evaluarea și notarea valorii bunurilor date ca zestre: „A doua. Verice lucru să vor îndura părinții să dea fétei lor, au scule de argint, au de aur, au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Documente..., Supliment, vol. I, partea 1, București, 1886, p. 49). 68. Maria a fost căsătorită cu Șendrea, portarul Sucevei, cel care a pierit în 1481 în războiul de la Râmnic, iar Sora a fost nevasta vornicului Isaia, ucis în 1471, din porunca lui Ștefan cel Mare (vezi Ștefan S. Gorovei, Maria Magdalena Székely, op. cit., p. 10; Nicolae Stoicescu, Dicționar..., pp. 286-287, 276-277). 69. Ștefan S. Gorovei și Maria Magdalena Székely nu pot preciza dacă erau frați dinspre mamă ori dinspre tată (loc.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Paris, 1970; De la Zalmoxis la Genghis Han, București, 1980), Emil Turdeanu (Apocriphes slaves et roumains de l’Ancien Testament, Leiden, 1981). 516. Cuvente den bătrâni, ed. cit., vol. II, p. 254; în ediția Gheorghe Chivu, p. 255. 517. Capete de poruncă la toată ceata bisericească, pentru ca să păzească fieșticarele din preoți și din diaconi, deplin și cu cinste, datoriia hotarului său..., Târgoviște, 1714; vezi Antim Ivireanul, Opere, ed. cit., p. 392 (în continuare voi folosi acest text). 518. Storea Ludescu, scriitor al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Între „aici” și „dincolo”. Prin gura profeților vorbește oamenilor Însuși Dumnezeu. Acest Dumnezeu este persoana supremă, creatorul care se adresează oamenilor, fiii și creaturile sale. Din aceste considerente, vocea profeților nu este numai un simplu mesaj, ci un avertisment, o poruncă, dar și o dojană adresată oamenilor de către Ființa Supremă. Prin aceste caracteristici, vocea profeților capătă dimensiuni morale excepționale, Întrucât ea este vocea adevărului divin. Din timp În timp, la intervale aproximativ regulate, În viața lumii și a oamenilor se face
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de la care s-au abătut. Funcția profetică este o funcție de cenzură socială, colectivă. Rolul profeților este de a certa și de a Îndrepta abaterile oamenilor, În special cele de ordin moral și religios. Avertizând masele că s-au Îndepărtat de la porunca divină, vocea profeților Îi reîntoarce cu fața către Dumnezeu și legile divine, precum și către normele de viață morală. Profeții sunt, În felul acesta, simbolul glasului conștiinței morale, a unei conștiințe supreme, care condamnă păcatele, abaterile de la ordinea divină și morală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de reflecție În care să se concentreze Întreaga analiză a modului În care fiecare persoană și-a trăit propria viață. Referitor la acest bilanț al vieții, D. Stăniloae spune următoarele: „mă gândesc la păcatele pe care le-am făcut Împotriva poruncilor lui Dumnezeu, la ceea ce am omis să fac. Poate că nu am făcut tot ceea ce ar fi trebuit să fac, fie din comoditate, fie că i-am Împiedicat pe alții. Aceasta mă umple de neliniște. Cum mă voi Înfățișa Înaintea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ar fi meritat să fie spânzurat tăiase brațul unei santinele ce-l Împiedicase să pătrundă În cortul regelui folosind o intrare secretă. Nahungul era Însoțit de un servitor care nu primi totuși nici o pedeapsă, deoarece nu a fost agresiv; la porunca lui Ranjit Singh, agresorului i-au fost tăiate Însă urechile, nasul și mâinile cu aceeași sabie cu care acesta mutilase atât de abil brațul soldatului aflat În serviciul regal. După consumarea nefericitei execuții, nahungul alergă la o fântână cu intenția
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pentru a se bucura de roadele muncii și de imensele sale averi, iar acolo s-a stins Încă din toamna vieții. Fie-i țărâna ușoară! Cu toate acestea, să nu uităm că mulți oameni fără de noroc au fost spânzurați la porunca sa - atât la Wazirabad, cât și la Peshawar, unde-și exercita funcția În modul cel mai Îndoielnic 140. Plăcerea pe care o manifesta văzând zeci de oameni spânzurați trebuie pusă pe seama afecțiunii sale cerebrale. Generalul Allard Îmi mărturisi că odată
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Fachirul a răspuns afirmativ și s-a oferit să facă dovada spuselor sale. A descoperit vasul și era pe punctul să Întindă mâna, Însă maharajahul a obiectat față de șerpii pe care fachirul Îi adusese cu el, spunând că va da poruncă să fie aduși alții. I-a Înmânat fachirului șapte rupii, pe care tocmai le primise ca nazarana (dar), dar imediat i le-a dat mezurului spunând: „Acesta e darul fiului unei spălătorese” - și s-a depărtat. Sher Singh s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
1937 la „Buna Vestire”), Vintilă Horia, Ovidiu Papadima, Dan Botta. Cu o ideologie care cultivă modelul totalitarist fascist, antisemitismul și tradiționalismul conservator teologal, S.-P. se situează la extrema dreaptă, promovând naționalismul excesiv, în același spirit ca și publicațiile „Calendarul”, „Porunca vremii” ș.a. „«Sfarmă-Piatră» al nostru - se afirmă în articolul-program - apare nu ca o forță oarbă, ci ca o forță în serviciu comandat. El se subjugă de bunăvoie prințului vremii noastre: naționalismul.” Ca practici curente se cultivă ideile violent antisemite, pamfletul
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
de dreptunghiuri: Orice număr impar de dreptunghiuri cu laturi egale cu numere succesive ale lui Fibonacci intră exact într-un pătrat. 9 Unsprezece este Păcatul: În drama lui Schiller Piccolomini, astrologul Seni declară: „Unsprezece este Păcatul. Unsprezece încalcă cele Zece Porunci”. Suma oricăror zece numere consecutive ale lui Fibonacci este egală cu de 11 ori cel de-al șaptelea număr. 9 Revanșa sexagesimalului: Cifra unităților numerelor lui Fibonacci se repetă cu o periodicitate de 60. În general, pentru , periodicitatea ultimelor n
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
nu doar de darul primit, ci și de străduința noastră continuă. Pe Dumnezeu îl cunoaștem prin credință; ne îndreptăm spre El prin nădejde; ne unim cu El în modul cel mai deplin , încă de aici de pe pământ, prin dragoste. Marea poruncă a iubirii Mântuitorul Iisus Hristos, a rezumat cele zece porunci la două îndemnuri: „ Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău. Să iubești pe aproapele tău ca pe tine
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]