4,565 matches
-
a guvernării statului, dar nu există un stat complet constituit (Devetak 1995a). Pentru a nu se înțelege că teoriile postmoderniste privind relațiile internaționale reprezintă o întoarcere la realismul stato-centric, unele clarificări sunt necesare în explicarea preocupării lor pentru statul suveran. Postmodernismul nu caută să explice politica mondială axându-se doar pe stat, nici nu ia statul ca pe un dat. Mai degrabă, așa cum stă mărturie dubla citire a problematicii anarhiei realizată de Ashley, postmodernismul caută să explice condițiile ce fac posibilă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în explicarea preocupării lor pentru statul suveran. Postmodernismul nu caută să explice politica mondială axându-se doar pe stat, nici nu ia statul ca pe un dat. Mai degrabă, așa cum stă mărturie dubla citire a problematicii anarhiei realizată de Ashley, postmodernismul caută să explice condițiile ce fac posibilă o astfel de explicație și costurile ce decurg dintr-o astfel de abordare. Ce se pierde prin adoptarea unei perspective centrate pe stat? Și, mai important, ce aspecte ale politicii mondiale omite o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ce decurg dintr-o astfel de abordare. Ce se pierde prin adoptarea unei perspective centrate pe stat? Și, mai important, ce aspecte ale politicii mondiale omite o astfel de abordare? Dincolo de paradigma suveranității: regândirea politicului Una dintre implicațiile centrale ale postmodernismului este că paradigma suveranității ne-a sărăcit imaginația politică și ne-a restrâns înțelegerea dinamicii politicii mondiale. În această secțiune vor fi prezentate încercările postmoderne de a dezvolta un nou limbaj conceptual pentru reprezentarea politicii mondiale dincolo de termenii statocentrismului, pentru
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
atât de cetățeni, cât și de refugiați. Așa cum subliniază Soguk și Whitehall (1999: 675), refugiații și imigranții, traversând frontierele statale și evitând capturarea, au ca efect ruperea narativelor constituente tradiționale ale relațiilor internaționale. Suveranitatea și etica excluderii Critica etică a postmodernismului asupra suveranității statului trebuie înțeleasă în relație cu critica deconstructivă a totalizării și a efectului deterito-rializant al luptelor transversale. Am explicat deja că deconstrucția este o strategie de interpretare și critică ce vizează conceptele teoretice și instituțiile sociale care încearcă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Connolly, este interesat de dezvoltarea unui spirit de pluralitate democratică ce ar promova toleranța și multiculturalismul în cadrul și dincolo de granițele statului. Promovând o afirmare activă a alterității, acest spirit ar rezista logicii statului suveran, de teritorializare și captură. Etica postmodernă Postmodernismul pune următoarea întrebare: ce s-ar întâmpla cu semnificația eticii în afara paradigmei subiectivității suverane? Există două variante legate de etică ce se dezvoltă ca urmare a reflecțiilor postmoderne asupra relațiilor internaționale. Una dintre ele contestă descrierea ontologică pe care se
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Ea se întreabă dacă ontologia trebuie să preceadă etica. Prima abordare este înaintată cel mai complet de Ashley și Walker (1990) și Connolly (1995). Fundamentală cercetării lor este o critică a credinței învestite în frontiere. Din nou, ținta principală a postmodernismului este faptul că scopul statului suveran este apărarea unor frontiere rigide. Frontierele teritoriale, ce sunt considerate limitele comunității sau identității politice, sunt văzute de postmodernism drept rezultate contingente din punct de vedere istoric, și extrem de ambigue (Ashley și Walker 1990
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cercetării lor este o critică a credinței învestite în frontiere. Din nou, ținta principală a postmodernismului este faptul că scopul statului suveran este apărarea unor frontiere rigide. Frontierele teritoriale, ce sunt considerate limitele comunității sau identității politice, sunt văzute de postmodernism drept rezultate contingente din punct de vedere istoric, și extrem de ambigue (Ashley și Walker 1990). Ca atare, ele nu au un statut transcendental. Ca o provocare adusă delimitărilor etice impuse de suveranitatea statală, etica postmodernă "etosul diplomatic", așa cum îl numesc
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
națiunii, clasei, genului, rasei, epocii de aur, sau al unei cauzalități istorice de orice fel. Acolo unde această etică este practicată în mod riguros, nu este posibilă existența unei ordini totalitare." (1990: 395) Prin dezacordul său față de etica excluderii suverane, postmodernismul oferă o înțelegere a eticii detașată de limitările teritoriale. Etosul diplomatic este o etică "deteritorializată" ce se dezvoltă prin depășirea limitelor suverane. Această etică transgresivă se adaugă noțiunii deteritorializate de democrație avansate de Connolly. Cele două idei sunt subîntinse de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Michael Shapiro (1998b: 698-9), acest etos ar putea să nu fie atât de diferit de etica kantiană a ospitalității ce încurajează toleranța universală a diferenței ca mijloc de reducere a violenței globale. Consecința luării în serios a criticii pe care postmodernismul o aduce totalității și suveranității este că noțiuni politice centrale precum cele de comunitate, identitate, etică și democrație sunt regândite pentru a evita continua reteritorializare a lor de către statul suveran. Într-adevăr, ruperea legăturilor dintre aceste concepte și noțiunile de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o critică puternică a teoriei războiului drept de după 11 Septembrie, concepția postmodernistă a unei "păci etice" ar refuza "să-și canalizeze obligațiile etice doar prin stat, sau să se bazeze pe el pentru o protecție violentă". Trebuie observat, totuși, că postmodernismul, ca o critică a totalizării, opune conceptele de identitate și comunitate doar în măsura în care ele sunt legate în mod dogmatic de noțiunile de teritorialitate, limitare și excludere. Scopul postmodernismului a fost înotdeauna să conteste atât asumpțiile epistemologice cât și pe cele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
se bazeze pe el pentru o protecție violentă". Trebuie observat, totuși, că postmodernismul, ca o critică a totalizării, opune conceptele de identitate și comunitate doar în măsura în care ele sunt legate în mod dogmatic de noțiunile de teritorialitate, limitare și excludere. Scopul postmodernismului a fost înotdeauna să conteste atât asumpțiile epistemologice cât și pe cele politice de totalitate și suveranitate și, deci, să pună întrebări cu privire la localizarea și caracterul politicului. Concluzie Postmodernismul aduce mai multe contribuții la studiul relațiilor inter-naționale. În primul rând
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în mod dogmatic de noțiunile de teritorialitate, limitare și excludere. Scopul postmodernismului a fost înotdeauna să conteste atât asumpțiile epistemologice cât și pe cele politice de totalitate și suveranitate și, deci, să pună întrebări cu privire la localizarea și caracterul politicului. Concluzie Postmodernismul aduce mai multe contribuții la studiul relațiilor inter-naționale. În primul rând, prin metoda genealogică pe care o adoptă, el caută să demaște legăturile strânse dintre pretențiile asupra cunoașterii și pretențiile asupra puterii și autorității. În al doilea rând, prin strategia
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a expune practicile sale de captare și excludere. Mai mult, o relatare mai intuitivă a lumii politice contemporane trebuie să includă și o analiză a acelor actori și mișcări ce operează în afara și dincolo de frontierele statului. În al treilea rând, postmodernismul caută să regândească conceptul de politic fără invocarea asumpțiilor de suveranitate și reteritorializare. Contestând ideea că localizarea și caracterul politicului trebuie determinate de statul suveran, postmodernismul caută să lărgească imaginația politică și aria posibilităților politice de transformare a relațiilor internaționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
actori și mișcări ce operează în afara și dincolo de frontierele statului. În al treilea rând, postmodernismul caută să regândească conceptul de politic fără invocarea asumpțiilor de suveranitate și reteritorializare. Contestând ideea că localizarea și caracterul politicului trebuie determinate de statul suveran, postmodernismul caută să lărgească imaginația politică și aria posibilităților politice de transformare a relațiilor internaționale. Aceste contribuții par mai importante decât oricând, după evenimentele de pe 11 Septembrie. Traducere de Sabina VARGA Capitolul 8 Constructivismul Christian Reus-Smit În anii '80, două tipuri
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o categorie relevantă empiric, un instrument de analiză necesar pentru aprofundarea relațiilor globale de putere, dar și o poziție normativă care ar putea permite viziuni alternative ale relațiilor internaționale. Împreună cu o paletă de noi perspective asupra politicii mondiale, incluzând aici postmodernismul, constructivismul, teoria critică și ecologismul internațional, teoriile feministe au contestat puterea și cunoașterea definitorii pentru curentele realiste și liberale din domeniul Relațiilor Internaționale. Ca și celelalte teorii contemporane, feminismul mută accentul pus pe relațiile interstatale către o analiză mai comprehensivă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
bazate pe simulări computerizate ale lui Meadows și ale colaboratorilor săi (deși echipa acesteia a produs o altă carte ce analiza situația după douăzeci de ani Beyond the Limits, Meadows și Randers 1992). Astfel de perspective "post-dezvoltare" se inspiră din postmodernism și feminism (ex. Escobar 1995; Shiva 1998) și au fost folosite de ecologiștii din Nord pentru a elabora perspectiva "ecologiei globale". Creșterea economică a redevenit subiect al criticilor prin punerea în cauză a "dezvoltării", deși criticii au făcut conexiuni mult
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Peoples (Cambridge). Rao, A. (1995) "Gender and Culture", în J. Peters și A. Wolper (ed.), Women's Rights/Human Rights: International Feminist Perspectives (New York). Rathergeber, M. (1995) "Gender and Development in Action", în M.H. Marchand și J.L. Parpart (ed.), Feminism/Postmodernism/Development (London). Rawls, J. (1999) The Law of Peoples (Harvard). Reanda, L. (1999) "Engendering the United Nations: The Changing International Agenda", European Journal of Women's Studies, 6. Regan, P.M. și Paskeviciute, A. (2003) "Women's Access to Politics and
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
66, 67, 68, 69, 183, 190, 228, 236, 239 politică globală, 24, 26, 40, 41, 87, 213, 214, 251, 271, 272, 273, 274 politică identitară, 27, 147 politici de ajustare structurală, 92 poluare, 41, 262 popor, 119, 204 postcolonialism, 147 postmodernism, 35, 40, 147, 179-206, 233, 263 poststructuralism, 179, 278, 279 pozitivism, 16, 43, 159, 168, 207, 278 predicții structurale, 54, 55 preocupări normative, 65, 278 principiul non-intervenției, 111, 113 privatizare, 92 "problematica anarhiei", 188, 189 Productivism, 266 Producție, 40, 84
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
BURCHIL Teoria relațiilor internaționale 2 1 TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Notă introductivă TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Introducere TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Realismul TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Liberalismul TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Școala Engleză Marxismul TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Teoria critică Postmodernismul TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Constructivismul TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Feminismul TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Ecologismul Bibliografie TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Indice de nume proprii Indice tematic
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mai află în artă, ci în ceea ce-l mobilizează în amonte: evenimentul mediatic (dă o mare lovitură și fă să se vorbească despre tine) și speculația financiară (păstrează-ți banii făcându-ți plăcere). Mecenatul industrial și comercial este suficient patriei postmodernismului, America, ca să-și mențină statutul. Ce s-ar alege din religia noastră estetică dacă operele ar fi supuse unui control mondial al prețurilor? Capitalul vesel Arta s-a născut în secolul al XV-lea, odată cu primul capitalism, în centrele urbane
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în relație și de a evidenția măsura în care ideologia reușește să răspundă acestei provocări. Pentru a contura cadrele unei astfel de discuții, e necesar să circumscriem principalele coordonate ale postmodernității. La nivelul unor clarificări terminologice, trebuie specificată diferența dintre postmodernism și postmodernitate: dacă primul termen desemnează un curent cu orientare preponderent culturală, ce se manifestă în arte, literatură, arhitectură sau filosofie, cel de-al doilea indică spațiul socio-istoric care face posibil acest tip de manifestare. Cu alte cuvinte, în sens
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
primul termen desemnează un curent cu orientare preponderent culturală, ce se manifestă în arte, literatură, arhitectură sau filosofie, cel de-al doilea indică spațiul socio-istoric care face posibil acest tip de manifestare. Cu alte cuvinte, în sens foarte larg, dacă postmodernismul se referă la o mișcare, postmodernitatea semnifică o situație 431. Din punctul meu de vedere, cred că putem asocia postmodernismului statutul de mișcare a ideilor în plan socio-cultural, iar postmodernității pe acela de situație socio-istorică proprie lumii contemporane. Și aceasta
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
al doilea indică spațiul socio-istoric care face posibil acest tip de manifestare. Cu alte cuvinte, în sens foarte larg, dacă postmodernismul se referă la o mișcare, postmodernitatea semnifică o situație 431. Din punctul meu de vedere, cred că putem asocia postmodernismului statutul de mișcare a ideilor în plan socio-cultural, iar postmodernității pe acela de situație socio-istorică proprie lumii contemporane. Și aceasta întrucât condiția omului contemporan nu este una care să poată fi judecată, în mod exclusivist, în termeni culturali așa cum, de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
socialului sub forma postmodernității, gânditorii înscriși în această categorie acceptă totuși că o eventuală teorie socială proprie epocii noastre este utilă în măsura în care analizează schimbările survenite în contemporaneitate 435. Mai aproape de noi, există și teoreticieni sociali care constată nu doar dispariția postmodernismului pe care-l califică drept un "termen de conveniență" folosit de critici pentru a da coerență unui proiect intelectual susținut de autori altfel disparați 436 ci chiar inexistența distincției modernitate-postmodernitate437 sau care consideră că postmodernitatea reprezintă doar un moment al
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
întrebări, consider că este necesar, înainte de toate, să înțelegem modul în care a operat teoria postmodernă regândirea ideologiei. Din acest punct de vedere, trebuie spus, pentru început, că însuși curentul cultural căruia postmodernitatea îi asigură spațiu de desfășurare, și anume postmodernismul, se subîntinde unei conceptualizări ideologice. Din acest punct de vedere, se consideră că "(...) postmodernismul răspunde unei nevoi ideologice fundamentale, respectiv aceea de a coordona noi forme ale practicii și ale habi-tusurilor mentale și sociale cu noile forme ale producției și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]