5,068 matches
-
la alta. Acest principiu universal a fost exprimat de H. P. Grice printr-o maximă suplimentară celor prezentate de el ("Fii politicos!") - fiind complementară principiului cooperării, ambele completînd natura duală (ilocuționară și socială) a interacțiunilor. Din punctul de vedere al pragmaticii, politețea reprezintă o trăsătură a comportamentului comunicativ, desemnînd un ansamblu de strategii lingvistice care facilitează instituirea, menținerea sau dezvoltarea relațiilor interpersonale. Așadar, politețea presupune abordarea strategiilor prin care nu se pierde din vedere responsabilitatea față de co-enunțiator, acest concept fiind întocmai
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Goffman și apoi preluat de P. Brown și S. C. Levinson în teoria imaginii publice a eului individual (provenind din termenul de origine engleză face). În timp ce H. P. Grice exclude maxima fii politicos! din cadrul maximelor principiului cooperării, G. Lakoff definește competența pragmatică formulînd două reguli: fii clar! și fii politicos!. Cea dintîi regulă se referă la toate maximele conversaționale exprimate de H. P. Grice, iar cea de-a doua latură a competenței pragmatice se sprijină pe ceea ce G. Lakoff a numit reguli
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
politicos! din cadrul maximelor principiului cooperării, G. Lakoff definește competența pragmatică formulînd două reguli: fii clar! și fii politicos!. Cea dintîi regulă se referă la toate maximele conversaționale exprimate de H. P. Grice, iar cea de-a doua latură a competenței pragmatice se sprijină pe ceea ce G. Lakoff a numit reguli ale politeții: regula formalității, regula ezitării și regula egalității sau a camaraderiei. Spre deosebire de maximele conversaționale, aceste reguli se exclud reciproc și fiecare regulă este reprezentată prin forme specifice la nivelul enunțului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o produc și o difuzează; formația discursivă este astfel gîndită în același fel ca un conținut, ca un mod de organizare umană și ca o rețea specifică a circulației enunțurilor. V. discurs, formație discursivă. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PRAGMATICALIZARE. Conceptul "pragmatica lizare", teoretizat inițial de Britt Erman și Ulla-Britt Kostsinas, în 1993, vizează un aspect al schimbărilor lingvistice, și anume transformarea statutului unui segment, care, în evoluția diacronică a limbii sau în funcționarea sincronică a acesteia, dar în pasajul de la un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un aspect al schimbărilor lingvistice, și anume transformarea statutului unui segment, care, în evoluția diacronică a limbii sau în funcționarea sincronică a acesteia, dar în pasajul de la un registru la altul, își pierde calitatea inițială și dobîndește o funcție nouă, pragmatică (de unitate a interacțiunii comunicative), cu rol textual și discursiv. Constituirea mărcilor pragmatice (a mărcilor de politețe, a structurilor discursive clișeizate, expresia convenționalizată a unor acte de vorbire etc.) a devenit obiect de cercetare al unei discipline recente, pragmatica istorică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
evoluția diacronică a limbii sau în funcționarea sincronică a acesteia, dar în pasajul de la un registru la altul, își pierde calitatea inițială și dobîndește o funcție nouă, pragmatică (de unitate a interacțiunii comunicative), cu rol textual și discursiv. Constituirea mărcilor pragmatice (a mărcilor de politețe, a structurilor discursive clișeizate, expresia convenționalizată a unor acte de vorbire etc.) a devenit obiect de cercetare al unei discipline recente, pragmatica istorică. Specialiști britanici și americani au publicat deja numeroase studii despre evoluția mijloacelor lingvistice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nouă, pragmatică (de unitate a interacțiunii comunicative), cu rol textual și discursiv. Constituirea mărcilor pragmatice (a mărcilor de politețe, a structurilor discursive clișeizate, expresia convenționalizată a unor acte de vorbire etc.) a devenit obiect de cercetare al unei discipline recente, pragmatica istorică. Specialiști britanici și americani au publicat deja numeroase studii despre evoluția mijloacelor lingvistice ale politeții, a termenilor de adresare, a formulelor de conflict verbal, a mărcilor pragmatice etc., în texte și documente de limbă veche (engleză, germană, franceză, cehă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de vorbire etc.) a devenit obiect de cercetare al unei discipline recente, pragmatica istorică. Specialiști britanici și americani au publicat deja numeroase studii despre evoluția mijloacelor lingvistice ale politeții, a termenilor de adresare, a formulelor de conflict verbal, a mărcilor pragmatice etc., în texte și documente de limbă veche (engleză, germană, franceză, cehă etc.), iar în spațiul francofon, a apărut recent sinteza lui Marchello-Nizia (2006) și un număr special al revistei Langue Française (156, decembrie 2007). În cazul limbii române, Rodica
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cazul limbii române, Rodica Zafiu inițiază și coordonează un program amplu de cercetare a mijloacelor de exprimare a adresării în limba română veche (urmărindu-se, pe de o parte, evoluția formelor de adresare, iar, pe de altă parte, dobîndirea valorilor pragmatice ale acestor forme): constituirea formelor de politețe, evoluția conectorilor pragmatici (evoluția conectorilor adversativi din limba română), tratată diferențiat în funcție de registru și variantă funcțională a limbii, focalizarea prin topică și particule specializate, mărci prezentative, particule interogative, utilizarea deixis-ului textual, regulile specifice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
amplu de cercetare a mijloacelor de exprimare a adresării în limba română veche (urmărindu-se, pe de o parte, evoluția formelor de adresare, iar, pe de altă parte, dobîndirea valorilor pragmatice ale acestor forme): constituirea formelor de politețe, evoluția conectorilor pragmatici (evoluția conectorilor adversativi din limba română), tratată diferențiat în funcție de registru și variantă funcțională a limbii, focalizarea prin topică și particule specializate, mărci prezentative, particule interogative, utilizarea deixis-ului textual, regulile specifice de constituire a lanțurilor anaforice în textele vechi etc. V.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prin topică și particule specializate, mărci prezentative, particule interogative, utilizarea deixis-ului textual, regulile specifice de constituire a lanțurilor anaforice în textele vechi etc. V. conector, deixis, gramaticalizare. ERMAN - KOSTINAS 1993; JUCKER 1995; BRINTON 1996; SARFATI 1997; MARCHELLO- NIZIA 2006. RN PRAGMATICĂ. În anul 1938, filozoful american Charles Morris a stabilit că există trei domenii de interpretare a oricărei limbi: 1) sintaxa, care vizează relația dintre semne, 2) semantica, ce tratează relațiile semnelor cu realitatea și 3) pragmatica, ce se interesează de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
MARCHELLO- NIZIA 2006. RN PRAGMATICĂ. În anul 1938, filozoful american Charles Morris a stabilit că există trei domenii de interpretare a oricărei limbi: 1) sintaxa, care vizează relația dintre semne, 2) semantica, ce tratează relațiile semnelor cu realitatea și 3) pragmatica, ce se interesează de relațiile dintre semne și cei care le folosesc sau dintre folosirea semnelor și efectele produse. Cu alte cuvinte, există trei discipline semiotice, dintre care pragmatica are ca obiectiv studiul fenomenelor ce țin de întrebuințarea limbii, iar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
semne, 2) semantica, ce tratează relațiile semnelor cu realitatea și 3) pragmatica, ce se interesează de relațiile dintre semne și cei care le folosesc sau dintre folosirea semnelor și efectele produse. Cu alte cuvinte, există trei discipline semiotice, dintre care pragmatica are ca obiectiv studiul fenomenelor ce țin de întrebuințarea limbii, iar nu de studiul sistemului limbii. Această disciplină a fost dezvoltată mai tîrziu în special prin cercetările realizate de J. L. Austin și J. R. Searle asupra actelor de vorbire
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vorbire și cele realizate de H. P. Grice asupra implicitului. Astfel, dacă primii au pus în lumină dimensiunea acțională a enunțurilor și condițiile de reușită a acțiunilor, ultimul a explicat procesele de interferență aflate la baza înțelegerii enunțurilor în context. Pragmatica s-a dezvoltat, pe de o parte, sub forma unei aplicații pe baza unui program conceptual și, pe de altă parte, prin descoperiri progresive, care au identificat mijloace interpretative, îndeosebi pentru aspectele non-contextuale ale enunțurilor. Relațiile pragmaticii cu lingvistica sînt
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
enunțurilor în context. Pragmatica s-a dezvoltat, pe de o parte, sub forma unei aplicații pe baza unui program conceptual și, pe de altă parte, prin descoperiri progresive, care au identificat mijloace interpretative, îndeosebi pentru aspectele non-contextuale ale enunțurilor. Relațiile pragmaticii cu lingvistica sînt deosebit de complexe și vizează în mod deosebit semantica, impunîndu-se exigența de a delimita frontierele, deoarece unele aspecte ale analizelor reflectă atît folosirea limbii și procesele de comunicare (domeniu atribuit pragmaticii și altor discipline nelingvistice), cît și sistemul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
îndeosebi pentru aspectele non-contextuale ale enunțurilor. Relațiile pragmaticii cu lingvistica sînt deosebit de complexe și vizează în mod deosebit semantica, impunîndu-se exigența de a delimita frontierele, deoarece unele aspecte ale analizelor reflectă atît folosirea limbii și procesele de comunicare (domeniu atribuit pragmaticii și altor discipline nelingvistice), cît și sistemul organizat de reguli și de unități (ce țin de lingvistică). În aceste circumstanțe, lingvistica a rămas să se ocupe cu analiza semnificației produse de diferite niveluri ale componentelor frazei, în vreme ce pragmatica ar urma
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
domeniu atribuit pragmaticii și altor discipline nelingvistice), cît și sistemul organizat de reguli și de unități (ce țin de lingvistică). În aceste circumstanțe, lingvistica a rămas să se ocupe cu analiza semnificației produse de diferite niveluri ale componentelor frazei, în vreme ce pragmatica ar urma să studieze ceea ce reprezintă schimbul dintre locutori, adică enunțul sau enunțarea unei fraze completate de informațiile relative la situație și la indicațiile pentru a trata actul enunțiativ. Aceste informații caracterizează numai anumite enunțuri, fiindcă ele califică enunțarea, realizează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și la indicațiile pentru a trata actul enunțiativ. Aceste informații caracterizează numai anumite enunțuri, fiindcă ele califică enunțarea, realizează o acțiune, implică alte enunțuri prin producerea de inferențe și furnizează instrucțiuni pentru mijloacele de conexiune (precum conjuncțiile și adverbele). Totuși, pragmatica pare mai puțin o disciplină de sine stătătoare și mai mult o manieră de a caracteriza un ansamblu de lucrări foarte deosebite care nu se înscriu în viziunea asupra sistemului lingvistic, precum cele asupra interjecțiilor, asupra conectorilor, a determinărilor nominale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de a caracteriza un ansamblu de lucrări foarte deosebite care nu se înscriu în viziunea asupra sistemului lingvistic, precum cele asupra interjecțiilor, asupra conectorilor, a determinărilor nominale, proverbelor, formulelor de politețe, interacțiunilor conversaționale etc. De aceea, se poate afirma că pragmatica realizează de fapt o anumită concepție asupra limbii și, în general, asupra comunicării. O astfel de concepție asupra limbii reia unele preocupări ale retoricii tradiționale, punînd pe primul loc forța semnelor și caracterul activ al limbii. Ea insistă asupra caracterului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la lume impunîndu-i propria activitate enunțiativă, caracterul ei interactiv, raportarea la un cadru permițînd interpretarea enunțurilor, precum și dimensiunea ei juridică, deoarece activitatea vorbirii este subînțeleasă ca o rețea de drepturi și de obligații. Există chiar o abordare ce ține de pragmatică și este orientată în mod expres spre studiul discursului, fondată pe principiul cooperării și al maximelor conversaționale. De aceea, a n a l i z a d i s c u r s u l u i are relații privilegiate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este orientată în mod expres spre studiul discursului, fondată pe principiul cooperării și al maximelor conversaționale. De aceea, a n a l i z a d i s c u r s u l u i are relații privilegiate cu pragmatica de la care primește numeroase sugestii și mijloace de interpretare a faptelor concrete și de raportare a lor la anumite structuri conceptuale. Este evidentă însă o diferențiere a analizei în funcție de preferarea perspectivelor pe care le oferă pragmatica și pe care s-
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
are relații privilegiate cu pragmatica de la care primește numeroase sugestii și mijloace de interpretare a faptelor concrete și de raportare a lor la anumite structuri conceptuale. Este evidentă însă o diferențiere a analizei în funcție de preferarea perspectivelor pe care le oferă pragmatica și pe care s-au fondat orientări distincte de cercetare. V. act, analiză a discursului, comunicare, discurs, interacțiune, pertinență, practică, semantică. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT-VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
numărul și persoana). Se admite că o comunicare se realizează, de regulă, prin intermediul predicației, "funcție primordială a comunicării", concretizată prin capacitățile verbului de a dezvolta sensuri temporale, de persoană și de număr. V. predicat, predicativitate. DSL 2001. RN PREDICATIVITATE. Trăsătură pragmatică, predicativitatea se definește ca proprietatea unui predicat al enunțării de a pune în relație nucleul său semantico-sintactic cu realitatea extralingvistică exprimată, ancorată spațio-temporal și modalizată. Prin intermediul predicativității o succesiune de cuvinte dobîndește autonomie enunțiativă și devine obiect al analizei discursului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
el nu poate fi afectat nici de negație și nici de interogație și 3) el nu poate fi, în principiu, anulat și nici nu poate servi ca bază a unei înșiruiri. Problema presupoziției a devenit foarte importantă pentru semantica și pragmatica limbilor naturale. Din punct de vedere semantic, s-a stabilit că presupusul posedă, spre deosebire de subînțeles, o marcă în enunț, ceea ce îi conferă o relativă independență în raport cu contextul. Astfel, un enunț precum Mărioara nu mai merge la școală are presupusul Mărioara
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ceea ce este exprimat) Acum Mărioara nu merge la școală. Prin urmare, presupoziția nu alimentează discursul din punct de vedere informațional, ci constituie doar cadrul acestuia. Trebuie să se facă distincție însă între presupusul lingvistic, care este atașat enunțului, și presupusul pragmatic, care este atașat enunțării. Actul întrebării, de exemplu, presupune că cel care întreabă nu cunoaște elementul de informație solicitat și că el crede că cel întrebat îl poate cunoaște. O. Ducrot a stabilit trei funcții discursive ale presupozițiilor: 1) ele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]