4,621 matches
-
August Gorjan; 41 de persoane implicate în evenimentele din august 1870 în frunte cu Candiano-Popescu și Eugeniu Carada au fost judecate, în octombrie 1870, de Curtea de jurați din Târgoviște, dar au fost achitate, mărturie clară a spiritului antidinastic care predomina în opinia publică românească de atunci, așa cum observă, foarte exact, Constantin Bacalbașa. De altfel, sentința de achitare pronunțată acum i-a întărit prințului Carol hotărârea de a abdica, așa cum va menționa el însuși (Memoriile, vol. V, p. 129). 22. Cabinetul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Rosetti și al partidului roșu, cât și de Alegătorul liber, apărut la 23 ianuarie 1875, ce ieșea de două ori pe săptămână. Acesta era de formă organul întregii opozițiuni sau a coalițiunii de la Mazar-pașa12, dar în realitate tot elementul roșu predomina. Comitetul acestui ziar era compus din Alex. Lupașcu, Dumitru Brătianu, Dimitrie Sturdza, Dimitrie Giani, Eugeniu Predescu, Eugeniu Stătescu, Emanoil Protopopescu-Pake, Grigore Lahovari, George Danielopolu, Ion Ghica, Ion Boambă, Ion Brătianu, Ion Câmpineanu, Nicolae Pâcleanu, Nicolae Fleva, Nicolae Calenderolu, Remus N.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și dezinvolt, ceva de genul „te iubesc”, căci imediat se mobilizează instanțele „conștiinței”. Vorba celebrului romancier: „Plus on juge, moins on aime.” *Articolul ca „sortiment”, vorba lui Mircea Horia Simionescu, lipsește de la o vreme din revistele literare și de cultură. Predomină recenzia, cronica (nu și cea „măruntă”), eseul. A obține un articol a devenit o problemă spinoasă. „Nu mai scriu de mult articole”, mi-a răspuns Constantin Crișan, cînd i-am cerut. „Scriu cărți. Dacă te interesează, îți pot da un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cum, în timp ce Nicolae Ceaușescu face apel la o nouă calitate, noțiunea propriu-zisă de calitate, așa cum figurează în manuale și dicționare, așa cum am învățat-o la Politehnică, nici măcar nu mai există. Au apărut în schimb activiștii de toate calibrele, între care predomină cei preocupați de hârtii. Reducerea consumurilor de energie, combustibil și materiale, simultan, în toate domeniile de activitate, cu câte 30-40%, a avut urmări catastrofale asupra calității. Câteva exemple concrete: Nu se mai admite construirea de șarpante metalice lângă atelierele de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în 1937, este, în principal, o manifestare de fervoare religioasă, centrată pe ideea jertfei pentru mântuire, dar conceptele și preceptele creștine sunt nebuloase, improprietățile de limbaj și incoerența compromițând mesajul și expresivitatea textelor. În volumul de sonete Valuri împietrite (1941) predomină tema identității eului liric, nedumerit de propria existență, dezorientat, aflat pe o traiectorie descendentă, pășind, împovărat de dureri și neîmpliniri, pe „cărări pierdute-n adâncuri afunde”. Suferința, golul interior, sterilitatea poetică, eșecul îl fac pe poet să caute un remediu
FLOREA-RARISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
îndrăgostit de muzică. Ochiul scrutător a provocat cuvântul simplu, dar avizat al maestrului, care a făcut trimiteri onorante la Școala de la Barbizon. Chiar dacă peisajul pare o temă accesibilă oricui, un peisagist bun se vede de la distanță. În lucrările expuse a predominat peisajul de toamnă - deci verdele în toate nuanțele posibile,,,lucrături” de verde cu verde, cu ruginiu, cu galben - pai, de efect, care îți creează o stare de liniște sufletească. Identică stare este indusă și în cele hibernale, albul fiind moale
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
îndrăgostit de muzică. Ochiul scrutător a provocat cuvântul simplu, dar avizat al maestrului, care a făcut trimiteri onorante la Școala de la Barbizon. Chiar dacă peisajul pare o temă accesibilă oricui, un peisagist bun se vede de la distanță. În lucrările expuse a predominat peisajul de toamnă - deci verdele în toate nuanțele posibile,,,lucrături” de verde cu verde, cu ruginiu, cu galben - pai, de efect, care îți creează o stare de liniște sufletească. Identică stare este indusă și în cele hibernale, albul fiind moale
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
București, 2007, 401. 327 Aroma mierii este determinată de conținutul în uleiuri eterice și depinde de specile de la care provine nectarul. Gustul mierii se datorește zaharurilor, acidului gluconic, prolinei și taninurilor. Gustul cel mai dulce îl are mierea în care predomină fructoza. De asemenea higroscopicitatea mierii depinde în mare măsură de zaharurile pe care le conține. Cu cât mierea conține o cantitate mai mare de glucoză cu atât va fi mai higroscopică și va avea o perioadă de păstrare mai scurtă
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
oxigenul, ferind mierea de toxicitatea perhidrolului (Mărghitaș, 2005). Acizii din miere: acetic, butiric, citric, formic, maleic, oxalic, piroglutamic, lactic succinic, glicolitic, 2 sau -3 fosfogliceric, α-cetoglutaric, piruvic, tartric (Andrițoiu, 2006). Acizii organici conținuți în miere sunt numeroși, dar cel care predomină este acidul gluconic, provenit din glucoză. Are un important rol conservant și bactericid. Acidul formic, deși prezent într-o cantitate infimă, este un element cu efect conservant și bactericid. Prezența lactonelor este constantă. Acizii organici și sărurile acestora, provin din
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
scrise, în primul rând, foile lui Barițiu. Revista a susținut necesitatea ridicării culturale a poporului, ca un prim pas spre realizarea unității culturale a tuturor românilor. Ideile Școlii Ardelene se fac încă simțite, dar reflexele iluministe coexistă cu ecourile romantismului; predomină spiritul patriotic și moderat politicește al lui Barițiu. Până la apariția „Familiei” sau a „Albinei Carpaților” și, mai târziu, a „Tribunei”, F. pentru m., i. și l. va fi cel mai important periodic literar al românilor din Imperiul Austriac. Contribuția ei
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
calității artistice și autenticității textelor, dintre care multe neîntâlnite în alte colecții, cât și prin informațiile etnografice care însoțesc și completează faptele de natură folclorică. Caracterul restrictiv al chestionarului, legat de obiectivele istoricului, a făcut ca în materialul adunat să predomine baladele, legendele, colindele și basmele (cu preponderența textelor culese din Dobrogea, sudul Munteniei și Oltenia), față de care producțiile genului liric au o prezență restrânsă. Dacia preistorică (apărută postum, în 1913, cu o introducere de C. Istrati) trebuia să încununeze activitatea
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
eliminare a constituit, În mod paradoxal, obiectivul inițiativei. Acestui fapt i se pot atribui două cauze. În primul rând, conținutul documentelor de politici publice rămâne incert. Ce anume numim politici publice În cadrul unei administrații cum este cea românească, În care predomină abordarea „legalistă” a guvernării? Dacă există acțiuni, produse, elemente deja prezente la nivelul administrației, asociate cu un demers de politici publice, care este rațiunea sub care ele sunt asociate cu acest termen, ca obiect al unor documente oficiale? Ce anume
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Învățarea de politici și, prin aceasta, inovația pătrunde de jos În sus, dinspre grupurile de experți, agențiile specializate, companiile sau alte structuri locale spre structurile guvernamentale, creându-se astfel premisele unui mediu descentralizat al politicilor, susținut de metoda consensuală ce predomină În practica politică a UE (Wallace, 1998; Buchan, 1993; Blumer, 1994; Scott, 1995). Wallace (1998) consideră chiar că, decât să se forțeze sau să se aștepte constituirea unui Euro-polity funcțional 1 prin impunerea unor modele (de exemplu, modelul descentralizării sistemice
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
manifestat în decursul anilor prin participarea la planificarea strategică a companiilor. Din analiza celor trei tipuri de modele se poate constata că modelul american și, în special, cel german, se întâlnesc cu precădere în sistemul de management românesc. În Republica Moldova predomină modelul bazat pe concentrarea înaltă a capitalului în care există câte un acționar care deține peste 50% din acțiunile societății și, în general, ține sub control activitatea acesteia. Structura organelor de conducere a companiilor de asemenea diferă de la o țară
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Glas de ceară (1972) continuă evocarea cu prohodirea tatălui dispărut (prezență tutelară și în alte cărți), a mamei, a tuturor „rădăcinilor”, într-un perpetuu balans între viața mirabilă, în armonie cu cosmosul, și amenințarea morții. În Masa de mire (1975) predomină starea de comuniune cu universul: „A fi prieten cu un arbore, / Mirele unei flori. / A avea întâlniri secrete cu sorii.” Poetul se „aburește” de lună, umblă „meditabund” și, îndrăgostit lilial, visează să fie cununat de astre. Ochii florilor (1976) exaltă
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
ilustrată»”, „Minerva”, „Cosinzeana”, „Adevărul literar și artistic”, „Societatea de mâine”, „Transilvania”, „Sburătorul”, „Țara noastră” ș.a. A semnat uneori Alih, Cr., I. Gn., Gr., Nurog, Stroe. Placheta Câteva versuri (1901) nu a putut convinge decât prin calitățile limbii și ale versificației. Predomină tonul elegiac și se întrevăd germenii unei elementare filosofii a zădărniciei, compensată doar de tonalitățile revoltei și de nota de mesianism. În proză G. are însă momente de virtuozitate. Sunt schițe în volumul Alb și negru (1902) în șirurile cărora
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
adesea, ca și la Tudor Arghezi, înnobilate artistic. Dacă prima carte conținea in nuce toate posibilitățile lirice ale lui G., poemele din La poarta din urmă atestă o maturitate remarcată de multe voci ale criticii literare a vremii. Fiorul metafizic predomină aici, puterea implacabilă a autorității divine este deopotrivă contestată și acceptată, atracția și opoziția contrariilor există atât la nivelul umanului, cât și în celesta entitate definită generic cu numele divinității: „Sunt doi, cei doi/ Din visul și bătrânul meu gunoi
GREGORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287351_a_288680]
-
romanului antebelic. Dacă putem vorbi tipologic de “două” literaturi, una estetizantă, cealaltă politizantă, una “empireică”, alta ”realistă”, rămîne de discutat. Distincția poate rămîne o simplă operație didactică. Lipsa apetenței pentru speculație este suplinită de competențe confirmate de istoric literar: informația predomină. Distribuția elementelor de structură trădează Însă viziunea autorului despre Întreg secolul literar francez. Deși nu are veleități de teoretician, vrînd-nevrînd, el propune o sinteză, subîntinsă de o prea puțin explicit mărturisită viziune istorică. Dominique Viart crede În recesivitate. El nu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
însuși domnitor. Acest Petru, om cu o viață, fără voia lui, aventuroasă, învățat umanist și pictor de talent, s-a retras, octogenar, într-o localitate din Țările de Jos, unde își redactează amintirile. Cartea ilustrează însușirile tradiționale ale genului: epicul predomină asupra reflexivității (care totuși nu e absentă, fiind convingător reprezentată). Propensiunea scriitorului către frescă se evidențiază din nou, cu mai multă vigoare și mai mult succes decât în Noaptea așteptărilor. Deși foarte dens, cu multe personaje, situații, întâmplări, priveliști, descripții
CRISAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
a autorului. Cu timpul, antagonismul (mai mult poză artistică) dintre contestatar și lumea în care se integrase deja dispare, și în celelalte volume - Maria (1938), Dă-mi înapoi grădinile (1939), Versuri (1968), care reia și plachetele anterioare, Vinul sălbatic (1977) -, predomină consemnarea trăirilor erotice senzuale, a diverselor stări și gânduri cotidiene, a unor momente biografice și imagini disparate, simple vederi animate cu peisaje rurale etc. C. recunoaște că are un „cuget mic cu zeii mici”, că nu caută nimic dincolo de lucruri
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
versuri în 1867, la „Convorbiri literare”, unde a publicat până în 1892, colaborând și la alte reviste, precum „Familia”, „Columna lui Traian”, „Literatorul”, „Viața românească”. În cea mai mare parte a poeziilor scrise de C.-P., adunate în volumul Poezii (1874), predomină lirismul. Frecvente sunt jalea, „dorul nemărginit”, generate de plecarea ori necredința iubitului. Motivul iubitei părăsite revine deseori în aceste versuri, care își au izvorul cu deosebire în stările de tristețe. Cuplul nefericit se întâlnește și în baladele de tip romantic
CUGLER-PONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286561_a_287890]
-
femeilor la activități profesionale cu risc mare de accidentare sau, fapt confirmat statistic, prin speranța de viață mai mare a acestora. Tinerii de gen masculin (0-19 ani) sunt superiori numeric sexului opus, pentru ca în cazul populației adulte și vârstnice să predomine populația feminină (31,17% bărbați/32,27% femei, respectiv 3,72% bărbați/5,36% femei). La nivelul structurilor administrative se constată că cele două sexe înscriu valori apropiate. Cu toate acestea se observă că procentul populației feminine este mai ridicat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Negruzzi până la Sadoveanu, excelează ca naratori, în timp ce muntenii, mai degrabă descriptivi, atenți la detalii, par preocupați de reconstituirea exactă. Definit într-o formulă succintă, el e un pictor-povestitor. Linia Odobescu-Hogaș-Geo Bogza are în vedere asemănări în privința vizualității, însă notele deosebitoare predomină. Prin abundența referințelor la cei vechi (parțial cenzurate de G. Ibrăileanu), literatura lui H. a stârnit discuții; unii l-au considerat clasicizant sau „homerizant” (E. Lovinescu, Vladimir Streinu), ba chiar „clasicist baroc” (Șerban Cioculescu). Alții au remarcat exuberanța, frenezia acestei
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
Frecvența mai mare a TP antisocială la bărbați și a TP dependentă la femei nu surprinde, dar lipsa diferenței la TP borderline e interesantă. În general, datele statistice confirmă opinia clinicienilor. În privința vârstei, la populația ce apare în studiile epidemiologice predomină vârsta tânără față de cea înaintată. Există o opinie tradițională, în acest sens și poate că studiile epidemiologice viitoare o vor confirma. Una dintre explicații ar fi creșterea progresivă a capacității de autocontrol odată cu vârsta și dispariția unei părți din pacienții
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
controlat, rușinos, moderat anxios, cu stimă de sine scăzutăă (BLACKBURN, 1975, 1987Ă. Aceste grupe de indivizi cu tulburare de personalitate ce au comis grave și uneori repetate acte antisociale cuprind diverse tipuri categoriale de tulburări de personalitate. În grupul P predomină cei narcisici, histrionici și antisociali, în grupul S antisocialii, pasiv-agresivii, evitanții, schizotipalii. În acest sens, psihopatia e circumscrisă mai mult din perspectiva dissocială a comportamentului agresiv și criminal, ca un superfactor. Autorul optează pentru o înțelegere dimensională a tulburărilor de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]