27,702 matches
-
prin acele țipete pe care nu le putea acoperi nici măcar Oda bucuriei a lui Beethoven, cântată de Filarmonica din Viena, sub bagheta lui von Karajan, de care toată lumea a auzit, inclusiv recepționista de la hotelul Regyn’s Montmartre. Ea, personal, o prefera pe la jeune femme, atât de umană, filarmonicii din Viena o mașină de cântat, și chiar lui Beethoven, În general, care, dacă ar fi auzit când a compus și dirijat Simfonia a IX-a și aria de la belle de la etajul II
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cămătar pe cap. Unii Îl salutau ironic, scoțând-și căciulile de astrahan sau chiar pălăriile. El se mulțumea să ducă două degete la cozoroc și atât. Dacă și-ar fi scos șapca, ar fi continuat drumul cu capul gol pentru că prefera să răcească decât să mai Îndure batjocura din privirile cunoscuților. Doar Marta Îl Încuraja să o poarte, pentru că era făcută de doamna Demarcsek, blănarul ei de lux. Ea Îi croise această minunată căciulă de inspirație polono-maghiară. Venise și ziua când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
adevărat mișto, alea în care-i cunoști pe toți. Aveam un loc la facultate, muzică, haine - avea niște haine foarte tari, apropo - și, Doamne, produse de îngrijire a părului. Aveam o băutură preferată și-un meniu preferat, un program TV preferat. Toate lucrurile astea, doar lucruri de om normal, înțelegi? Un tată care mă țâra după el la concertele unor formații de rock îmbătrânite și un rimel și o surioară zglobie care mă enerva până peste cap. Toate s-au dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și simplu, așa se face. Știi și tu că harta traseelor subpământene din Londra nu corespunde cu străzile de la suprafață, nu? — Mda. — Ei, așa ceva e și-n cazul de față. Oricum, sper că nu vrei să spui că ai fi preferat să sari peste ultime douăzeci și patru de ore, nu? — Nu, am zâmbit. Categoric, nu. — Bun. Erau primele ore ale serii și noi făceam o pauză, așezați pe rucsacuri și trecând de la unul la celălalt o sticlă de apă. Ian lovea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
i l-a dus lui Nadejda Petrovna. Era nerébdétor sé viné odaté ziua aceea. Șasa era atît de Îngrijorat Încît se temea sé nu moaré pîné atunci și sé nu ajungé. I se pérea cé autobuzul se réstoarné. Ar fi preferat sé se ducé pe jos pîné la școalé, sé nu se réstoarne autobuzul și sé moaré. Se temea de Întuneric și de ploaie, de vînturile mari și de animale. Se temea chiar și cé cineva ar putea sé-l omoare pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
permanent pe ordinea de zi a sesiunilor Comisiei Mixte de colaborare a chestiunii datoriilor cubaneze, după ce se reușise convenirea valorii acestei datorii. Din păcate, autoritățile de atunci de la București nu au acceptat propunerile ambasadorului de recuperare rezonabilă a acestei datorii, preferându-se cochetarea cu idei păguboase. În anul 2000, a fost rechemat în Centrala M.A.E., inclus în grupul de diplomați care au pregătit președinția României la O.S.C.E., ceea ce a prilejuit întoarcerea la "prima dragoste", reîntâlnirea, în deplasările efectuate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
aplicabile și cu politicile interne. Cadrul de control dezvoltat de CoCo48 este adresat consiliilor de directori, managementului general și managementului de linie, proprietarilor, furnizorilor precum și auditorilor. Acest cadru are o abordare conceptuală mult mai largă decât cunoscutul cadru COSO și preferă termenul „control” în locul controlului intern. Cadrul de control CoCo49 este un mecanism puternic, care permite unei organizații să se concentreze asupra structurilor-cheie, valorilor și proceselor care împreună formează conceptul de control, în care oamenii sunt parte a procesului. Criteriile de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
cu clienții, criteriul cu privire la monitorizarea performanței ar putea fi constituit de rapiditatea și exactitatea executării comenzilor, în perspectiva comentariilor clienților). Toate criteriile sunt pertinente pentru oricare organizație, dar într-o situație dată unele pot fi mai importante, deci vor fi preferate înaintea altora. Criteriile de control sunt interrelaționale, așa cum sunt elementele sistemului de control dintr-o organizație, de aceea eficacitatea controlului nu poate fi judecată evaluând fiecare criteriu în mod izolat. În continuare, prezentăm evaluarea eficacității controlului intern prin enunțarea criteriilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
comitetul de audit ar trebui să fie conștienți de aceste limitări atunci când discută responsabilitățile auditorilor externi. 4.4.5.6. Discuțiile privind rezultatele auditului Discuțiile privind rezultatele auditului cu managementul și cu auditorii externi sunt esențiale și ar fi de preferat să fie ținute înainte de încheierea anului financiar pentru companie și înainte ca veniturile să fie făcute publice, dar și înainte de emiterea raportului auditului privind declarațiile financiare ale companiei. Discuțiile ar trebui să fie deschise și sincere și, în general, ar
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
În practică ar trebui să existe un canal de comunicare eficient și clar între auditori și consiliul de directori. Comitetul de audit poate să îndeplinească cel mai bine acest rol și el trebuie să raporteze consiliului de directori periodic, de preferat după fiecare întâlnire a sa. În mod normal, dacă este oferit un raport verbal, acesta poate fi completat prin minutele întâlnirilor comitetului de audit. 4.4.6.7. Orientarea și pregătirea continuă a membrilor comitetului de audit Noii membrii ai
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Stancu i l-a refuzat. Bogza, la fel. Atotputernicul Beniuc a declarat că nu l-a cunoscut bine. Prietenul Ion Marin Sadoveanu a intrat instantaneu într-o criză de angină. "Factorul politic comunist" (citește Leonte Răutu, Gogu Rădulescu, Valter Roman) prefera divizarea scriitorilor. Ba chiar planifica vrajba. Nina Cassian și Moni Crohmălniceanu contra Stancu; Baconsky contra Jebeleanu și Deșliu. "Scriitorii învrăjbiți" (sintagma lui Perpessicius) erau mai ușor de dirijat. Critica militanto-angajată îi "direcționa" mai lesne. Pluripartidism a fost în România comunistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Gregory Peck, Clint Eastwood, Anthony Quinn, Mitchum. Îi vezi smulgîndu-și pantalonii de pe ei prin baruri, obsedați de lenjerie cu sclipici? Îl vezi pe Charles Bronson acceptînd să i se vîre zece dolari în chiloți? Dar ce spuneam? A, că "bărbații preferă blondele", iar cele două Daisy erau foarte blonde. Pe Iordan îl preocupa mai mult cățeaua, boxerița albă, decît cealaltă Daisy. Îl trăda felul cum o acompania la pian, plictisit și nepăsător, cînd ne "șanta" cîte ceva serile și o lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
era. Regionala de partid (PCR) îi ceruse să ia direcția Filarmonicii. N-a primit-o. Atunci fuseseră invitați de-o asociație comunistă, "Prietenii Scînteii", din Roman sau din Bacău, la o "audiție pentru oamenii muncii". Ceva Ceaicovski, un Rahmaninov, dar preferăm Șostakovici", le-au cerut organizatorii. "Mata ai cîntat pentru regine, coane Victorache. Pentru Carmen Sylva și pentru Maria. Ai să cînți acum pentru ilegaliști? Nu le îmblînzești cu muzică pe fiare". "Socot că din mizeria prin care mă tîrăsc numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Stalin. După ispravă, s-a retras peste ocean. A emigrat în America. Stricăciunea nu s-a reparat decît după un deceniu. Cum a luptat tatăl meu, în războiul lui, asta contează. Nu rezultatul. Urăsc istoria scrisă de învingători. Și, da, prefer istoria scrisă de învinși. Am, dintr-odată, senzația că nimic nu-i mai important decît să văd cum se resfiră tulpinile portolacului printre treptele-lespezi de la intrare. Să-i număr florile: una roz, patru galbene, două purpurii. C'est la rose
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Iordanco. Mie mi-ar prii ceva de ronțăit. Ce-mi dai? Ești cam grăscean, Tano. Tu vorbești? Și, ca să-mi demonstreze cît de independent este, face un salt acrobatic, motivat de-o muscă. O prinde din zbor și-o înghite. Preferi insecte acuma? Latră la perechea de turturele, doar așa, ca să mă contrazică, afurisitul: ,,'Ștele tău de muiere!" Nu există nimic mai istovitor decît despărțirea și m-am tot despărțit. Am exercițiul despărțirilor de mică. Nu vreau să par mai complexată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cotidiene, de tot ce nu era recital proxim. Ea rămînea în casa pe jumătate ocupată, fără sentimentul chez-soi, de frica mitocanilor beți, cu șepci și-n lodene kaki, păroase. Nu mai ieșea în orașul malodorant, pe străzile cu nume schimbate. Prefera să "efleureze" cărțile cu cotoare aurite. Și ce imagine idilică aveam despre "mersul cu copiii", din diminețile de duminică! Întîi la cofetărie, pentru mine și Brăduț, pe urmă la o bere cu covrigi speciali de Herăstrău, amenajat în '32 de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
O mașină cu geamuri oarbe care-i transporta pe arestați. Tata păstra pregătită o valijoară cu schimburi la ușa de colo. I-a așteptat pe tîlhari cu resemnare, ca bunul păstor din Miorița. Cu seninătatea lui în pragul morții. Eu prefer acea furie a trăirilor '89-'90. Sînt de acord cu sloganul liberal Alungați lupii! Cu frenetica reacție anticomunistă a "golanilor". Rămîn pe poziții agresiv-ireductibile. Mai bine virulență decît indiferență. O societate civică indiferentă e semnul devitalizării. Arată devirilizarea unui neam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și noroi cu cartofi, asta era "grija părintească" a tovarășului Ceau; după marea schimbare-n modificare, mîncăm pipote de... vacă și bem ceai de Mușetescu". "Ce, Magdo? Nu-s bune legumele spaniole? Nu-ți plac merele grecești și pîinea turcească? Preferi harbuz în loc de avocado?" "Cum nu! Românu-i dat dracului. În avicolele privatizate crește găini Isa Brown. Din ouă evreiești, aduse de libanezi. Și știi cum le hrănește? Cu porumb din Ucraina. Ce fel de cocoși or ieși din combinația asta? Apocaliptici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
post-ceaușiste a fost iertare-uitare. Punct și de la capăt, dar pentru unii. O să-ți demonstrez cu zeci de exemple, altădată, cum am fost induși în eroare. Cîte forme de manipulare s-au folosit. Cîte tricsuri, cîte trișerii. După '89, s-a preferat învăluirea, vălul protector al ambiguității. Nu-ți convine realitatea, istoria, o denaturezi cum îți place. Ce ne-o fi găsit (are dreptate încășiîncășiîncă Paul Goma) să iertăm-uităm, c-așa scrie-n legile omenești? E mai simplu să exiști dincolo de bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Fluturel că, într-o ședință a ziariștilor, se mira: "Cum de sînt unii care nu vor să se scrie despre marele nostru co'ucător, to'a'ăși?" Lupta asta animalică pentru bunuri rele o să ne transforme într-o gașcă submorală? Preferăm să devenim o populație submorală și nu o comunitate identitară, ascultînd de un cod moral? Tema emisiunii e De ce pleacă tinerii din România?, iar răspunsul indus de Antofiță, formatorul de opinie, sună așa: Ce să facă un tînăr productiv, în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de bine că nu v-am recunoscut". Mai foșnește o pagină: Tabloul ăsta mi-amintește de Virgil Mazilescu. Tu l-ai cunoscut pe Mazilescu? Cînd o dezbracă pe Margareta/ parcă jupoaie lumea". Detest dezbrăcărețele și pe cei care le dezbracă. Prefer poezia-eseu a lui Mircea Ivănescu. Uite cum pictează Rusalin Pop: cu intestinele la vedere, cu ficații, cu rinichii, cu toate orificiile la vedere. Mi se pare că-i invers. Ție mereu ți se pare că e invers. Subliniază cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
obligația ca și celălalt să-mi respecte credința. Încerc să nu-mi spun că acest sincretism al religiilor duce la îndoială, duce la pesimism în legătură cu mîntuirea creștină. Să fie pacea interecumenică mai importantă decît pacea interioară? De-asta aș fi preferat nu rugăciuni pe stadioane, în chip de concerte rock, ci să se fi discutat față la față. Un musulman cu un reformat/ ortodox/ israelit/ hindus/ budist/ penticostal/ evanghelist/ șintoist/ anglican/ copt/ baptist/ unitarian. Sau n-o fi politically correct să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a fi bitter. "Cu o lacrimă de lămîie, mamă dragă". După ce-i spun că mă duc la Rusalin, i-i jale. Cutremurător! Un pictor ca o cîrtiță, e greu! Mă uit la el, fără să înțeleg de ce apelează la adverbul preferat de Liiceanu, cutremurător. Aflu că Rusalin nu mai vede cu ochiul stîng: Dreptul i-i pe ducă și el, mamă dragă". Cordule, corduțule, nu mă da de sminteală. Bandă albă. "Liniște", cum numesc sunetiștii banda neînregistrată. Mă enervează cuburile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
însă de la Marx tot am învățat ceva: mi-a transmis sila de sacul cu bani capitalist, de scopurile materiale scuzînd mijloacele), mă împrumutam să le fac rost de bunătăți. Patrick întîmpina cu lehamite toate gesturile de gazdă binevoitoare. "A, Pepsi!" Prefera Cola. "A, portocale!" Prefera mandarine. În tandem, și lui Brăduț îi puțea orice era românesc. Pîinea era acră (și era), cărțile erau tipărite pe hîrtie proastă (și erau), albumele de artă erau infecte (și erau). Nu mai vedea din România
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
am învățat ceva: mi-a transmis sila de sacul cu bani capitalist, de scopurile materiale scuzînd mijloacele), mă împrumutam să le fac rost de bunătăți. Patrick întîmpina cu lehamite toate gesturile de gazdă binevoitoare. "A, Pepsi!" Prefera Cola. "A, portocale!" Prefera mandarine. În tandem, și lui Brăduț îi puțea orice era românesc. Pîinea era acră (și era), cărțile erau tipărite pe hîrtie proastă (și erau), albumele de artă erau infecte (și erau). Nu mai vedea din România decît zăbrelele închisorilor (și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]