3,372 matches
-
(Gheorghe Petrovici, n. 20 noiembrie 1872 (), Tecuci - d. 1 mai 1949, București) a fost un pictor și academician român, fondator al unui curent artistic, caracterizat printr-un colorit grav, concentrat și prin forța de evocare a obiectelor și priveliștelor, prinse în mediul lor imediat. S-a născut în orașul Tecuci din Moldova, într-o familie cu tradiții culturale. Părinții săi erau mici proprietari din ținutul Fălciu, Costache Petrovici-Rusciucliu și soția acestuia Elena, născută Bița. Frate cu diplomatul, scriitorul și
Gheorghe Petrașcu () [Corola-website/Science/297843_a_299172]
-
lucru și începe astfel pentru artist o perioadă importantă, în care pictează cu o repeziciune uimitoare, fară reveniri, în dorința de a nu pierde nimic din ceea ce natura îi revelează în momentele sale privilegiate. Pictează la Vitré nu doar vaste priveliști, ci și interioare încăperi modeste și umbroase, mobilate cu rafturi pe care sunt așezate frumos farfurii de faianță, în care țărănci cu bonete albe brodează sau curăță legume în fața geamurilor sau a ușilor larg deschise spre însorita grădiniță cu flori
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
și Chiajna. Au rămas din această perioadă "Colț din strada Povernei", "Spălătoreasa", "Casa vecinului" și "În fundul curții". În cartierul Filantropia unde a locuit (1907), a pictat numeroase peisaje dintre care se remarcă pastelul "Gheretă din Filantropia", lucrare care evocă tristețea priveliștii care se vedea din casa sa, friguroasă și cu o lumină incertă. Punând câteva accente de culoare, Luchian a expus în acest tablou nu numai viața grea din cartierele mărginașe ale Bucureștiului ci și o stare de suflet. Casa din
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
au urmat, această temă devine importantă și din ce în ce mai prezentă. În luna august 1909, Ștefan Luchian a plecat cu familia Cocea la Moinești, unde a executat o serie de peisaje în tehnica uleiului: "Pe valea Hânganilor, După ploaie, Lunca de la Poduri, Priveliștea Moineștilor" și altele. Tot aici, Luchian a realizat portrete cu adevărat remarcabile cum este "Hahamul din Moinești" cu o atitudine gravă și interiorizată sau pastelul "Cap de evreu", în care se poate observa expresia plină de voioșie și bunătate a
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
pe observația îndelungată a momentelor zilei, din care rezultă indisolubil soluția potrivită intențiilor de comunicare ale pictorului. Peisajele făcute la Moinești sau în satele învecinate, Hângani și Poduri, au o limpezime unică, în tematica abordată regăsindu-se o moară, o priveliște panoramică de case risipite printre dealuri, un șir de copaci sau câteva clăi de fân din capul satului. La Moinești, Luchian a lucrat majoritar în tehnica uleiului, fapt ce dă picturii o cromatică strălucitoare cu scânteieri și transparențe de smalț
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
solid, dincolo de tumultul rezultat din afișarea plenară a culorii, unde linia conferă ordine în compunerea formelor definite cu grijă. Peste toate acestea, efectele de lumină aduc un suflu exuberant, plin de pasiune. "Pe valea Hânganilor, Lunca de la Poduri, După ploaie, Priveliștea Moineștilor" și alte peisaje din jurul Moineștiului, relevă suplimentar originalitatea și noutatea artistică adusă de Luchian. Spre deosebire de curentul pictorilor impresioniști care erau subordonați elementelor vremelnice, a senzațiilor efemere, opera artistică a lui Luchian se fundamentează, ca suport, pe cadrul sufletesc receptor
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
mai multă siguranță evenimentului. După Copacabana și Leme se află cartierul Urca, în care se află Muntele Pâine de Zahăr („Păo de Açúcar”). În vârf se poate ajunge cu telecabina, accesibilă de pe Dealul Urca („Morro da Urca”), care oferă o priveliște spre muntele Corcovado. Cel mai înalt munte al orașului este Pedra da Gávea (Piatră de Gabier) din Săo Conrado (842 m). Zborul cu planorul este o activitate populară pe o culme învecinată. După un zbor scurt se aterizează pe plaja
Rio de Janeiro () [Corola-website/Science/297877_a_299206]
-
mari fabrici de textile din cărămidă roșie, deținute anterior de către două familii rivale care au fugit din oraș la începutul secolului. Poznanski de origine evreiască, deținea fabrică din nord, iar familia germană Scheibler o deținea pe celalaltă. Ambele sunt o priveliște total diferită de restul orașului. Trecerea de la socialism la capitalism a lovit tare orașul. Industria a suflat viața în Łódź, dar toate au dispărut după 1989. Ca urmare, populația s-a redus cu aproximativ 100.000 pe parcursul unui deceniu. Recuperarea
Łódź () [Corola-website/Science/297937_a_299266]
-
sfert din diametrul Pământului și 1/81 din masă. este al doilea satelit ca densitate din Sistemul Solar după Io, unul dintre sateliții lui Jupiter. În rotația sa sincronă în jurul Pământului, Luna prezintă aceeași față a sa, cu mici schimbări. Priveliștea selenară cuprinde conuri vulcanice întunecate, zone de pământ și cratere de impact. Luna mai este și al doilea obiect ca luminozitate de pe cerul înstelat, după Soare, în ciuda faptelor că suprafața sa este în totalitate neagră; Luna se vede strălucitoare datorită
Luna () [Corola-website/Science/296517_a_297846]
-
Clubul Sportiv FC Farul Constanța la data de 17.08.2001. Amplasat în vecinătatea unui mare lac pe care se practică sporturi nautice, într-un splendid complex de terenuri sportive și parcuri, în apropierea imediată a stațiunii Mamaia, are o priveliște panoramică încântătoare. Dispune de o instalație pentru nocturna inaugurată în anul 1970, renovată în anul 1999, aducând-o la parametri conform normelor FIFA și UEFA, pentru transmisiuni interne și internaționale, inclusiv prin satelit. Stadionul este prevăzut cu scaune și dotări
FC Farul Constanța () [Corola-website/Science/298505_a_299834]
-
și colții și lacrimile; când Adrian Păunescu își arată colții, e un autor de pradă: inerția, vechi apucături, îndărătnici și sfătuitori de ocazie sunt sfâșiați în largi hiperbole, făcuți cu miere și oțet și puși pe munți la uscat, în priveliștea lumii; dar imediat spectacolul liric e punctat de o ieșire lirică, la fel de grandioasă; multe versuri îți rămân în minte și farmecul lor e greu de explicat: "Noi care facem oameni de zăpadă, / noi care sub ninsorile enorme / lăsăm și inimile
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
la Leipzig și la Paris. Ca profesor de compoziție la Conservatorul din București, a educat o întreagă pleiadă de compozitori. Creația sa cuprinde balete (printre care „Curtea veche”, „La piață”, „Când strugurii se coc” și „Întoarcerea din adâncuri”), suita simfonică „Priveliști moldovenești” (suită în patru părți, care are la bază un motiv melodic din folclor: "Pe malul Tazlăului", "La joc", "Grâu sub soare", "Alai țigănesc"), poemul simfonic „Poveste indică”, „Burlesca” pentru orchestră, „Simfonia în do”, „Balada pentru bariton și orchestră”, lucrări
Mihail Jora () [Corola-website/Science/307120_a_308449]
-
în neștire, nu spre casa care era în partea de jos a orașului, ci spre dealul Copoului, unde în amurgul împurpurat al asfințitului, priveam cum se desfășoară departe creasta zimțuită a Carpaților cu transparența de ametist. Și în acea minunată priveliște și cu sufletul atâta de răscolit de ceea ce auzisem de la maestru, mi-am statornicit cărarea vieții, fiindcă până atunci nu eram încă dumerit pe ce drum de muncă să apuc. Și iată așa a început între mine și profesorul I.
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
în cursul căreia pe pod s-a purtat și o bătălie. Poarta de nord, "Poarta Nouă de Piatră", a fost înlocuită cu Casa Nonsuch în 1577. Poarta de sud, "Poarta de Piatră", a devenit scena uneia dintre cele mai cunoscute priveliști ale Londrei: expunerea capetelor tăiate ale trădătorilor, trase în țepe și unse cu gudron pentru a împiedica descompunerea. Capul lui William Wallace a fost primul care a apărut pe poartă, în 1450, Thomas More în 1535, episcopul John Fisher în
Podul Londrei () [Corola-website/Science/307340_a_308669]
-
1867-1868. Cel mai vechi monument de arhitectură este Biserica "Sf. Nicolae", este situată în partea de sud a Hotinului. Biserica are un stil mai puțin întâlnit la bisericile de patrimoniu din Ucraina, care își are originile în tradițiile mănăstirilor atonite. Priveliști excelente ale satelor bucovinene sunt disponibile de pe culmea dealului din satul Nedăbăuți, unde au fost construite în secolul al XIV-lea mai multe mori de vânt. Cel mai mare sat din raionul Hotin (Clișcăuți) este renumit prin faptul că s-
Raionul Hotin () [Corola-website/Science/307359_a_308688]
-
icoana Sfântului Arhanghel aflată pe ușa din dreapta a iconostasului bisericii mari de la Văcărești). Încă înainte de al Doilea Război Mondial, Dem I. Dobrescu, care fusese primar al Bucureștiului în perioada februarie 1929 - ianuarie 1934, opinase că mănăstirea Văcărești, „cu superba ei priveliște, cu frumosul bulevard Văcărești, ar putea fi destinată ca reședință Patriarhiei noastre”, ale cărei instituții religioase erau „înghesuite” în Dealul Patriarhiei. În 1973 Șahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi a vizitat România și i-a sugerat lui Nicolae Ceaușescu ideea înființării
Mănăstirea Văcărești () [Corola-website/Science/307362_a_308691]
-
estic al insulei s-a extins, zona portului natural căpătând și un nou zid de protecție. Combinația de gheață și foc dă regiunii Vatnajökull caracterul ei imprevizibil. Efectele sunt evidente în inima calotei care, văzută din avion, oferă câteodată o priveliște uimitoare: un lac albastru intens de 3 km, format din gheața topită de vulcanul Grimsvötn (poza de mai sus), care mocnește sub ghețar. De obicei lacul este acoperit de un strat de gheață, dar chiar și atunci când nu este vizibil
Vatnajökull () [Corola-website/Science/308497_a_309826]
-
cu dealuri înverzite și păduri de mesteceni, scoruși de munte și sălcii. Svartifoss, o cascadă înaltă de 25 de metrii, se revarsă peste două rânduri de stâlpi bazaltici, dispuși verticali, precum tuburile unei orgi. O ravenă duce până în vârf, de unde priveliștea este splendidă. Vara, turiștii pot vedea de aici, de la agitatul Oraefajökull, peste întinderea pustie străbătută de râuri, până la mare. Pe alocuri, Vatnajökull pare că debordează de viață. Ninsoarea, soarele, vântul, și gerul îi remodelează în continuu suprafața, conferindu-i o
Vatnajökull () [Corola-website/Science/308497_a_309826]
-
casa sorei lui, Elena, căsătorită cu pedagogul Ion Teodorescu. La Broșteni, pe valea Bistriței, a pictat o mulțime de pânze cu peisaje cu oameni muncind, ciobani și ciobănițe de pe muntele Grințieșu și de pe dealurile Broștenilor, plutași pe Bistrița, peisaje cu priveliști din muntele Pleșele Holdei, Grințieșu sau Căboile. A pictat și hore de prin satele de la poalele Ceahlăului (1937). Dintre lucrările pe care le-a făcut la Broșteni se remarcă: "Pe Bistrița" (1905) - cu trei țărănci care folosesc năvodul; "Păstrăvi" (1906
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
de tutun, a multor ateliere și în colțul străzii denumită astăzi Octav Băncilă. Atelierul de pictură îl avea în camera din față, spre strada Păcurari, sau în sufrageria din fundul casei. Din sufragerie se puteau vedea colinele Cetățuii și Galatei. Priveliștea pe care pictorul o vedea prin geamlâcul sufrageriei a pictat-o în unele compoziții pe care le-a realizat, așa cum este de exemplu tabloul "", datat în anul 1915, unde culoarea dominantă a lucrării este liliachiul primăvăratic. Octav Băncilă a avut
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
atmosfera peisajului ieșean, chiar dacă văile șerpuitoare și colinele minunate ies în evidență toamna târziu când albăstruiul norilor se contopește cu coamele dealurilor verzui-argintii. Excepție există doar în opera lui Theodor Pallady și Octav Băncilă. La Pallady se regăsesc imagini urbane, priveliști din vii, case de pe dealuri și la Băncilă peisaje de la Bucium sau din valea Păcurarilor. Văile Sărăriei și Copoului cu panorame dinspre Repedea nu au fost înfățișate de aproape niciun pictor peisagist al epocii. Este de remarcat ideea că majoritatea
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
și asuprite ca "Diferend în Ghetto" și "Morala în Ghetto" și o mulțime de evrei săraci dar și bogați satirizați ca "O afacere mare", "Negustorie" și "Moș Ițic cămătarul". Apar din nou tipologii umane ca "Moș Grigore" și "Baba Frăsina", priveliști de pe râul Bistrița ca "Hora de la Broșteni", o altă reprezentare a compoziției din 1914 " Pâinea noastră cea de toate zilele" și " Întoarcerea de la coasă, La fântână, Cosașii" și "Întoarcerea de la pârâu". În acest deceniu a mai pictat "naturi moarte" cu
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
de Anna Rosetti-Maiorescu în 1884, la București, sub titlul "Din Moldova. Descrieri și schițe". În schița „Mănăstirea Tomnatica (Varatic)”, diplomatul german descrie o călătorie făcută în zilele de 11 și 12 iulie 1853 la Mănăstirea Văratec. El este încântat de priveliștea maiestuoasă, cu munți care "„se înălțau în fața noastră, acoperiți cu păduri tufoase de brazi întunecoși”". Pe atunci, în mănăstire viețuiau vreo 800 de călugărițe. În jurul bisericii se aflau case călugărești risipite pe un vast teritoriu, despre care Kotzebue scria: "„Casele
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
în acest teritoriu se află o bună parte a zonelor artice și subarctice, aici este mai puțină populație, activitate economică și varietate fizică decât în alte țări. Marile întinderi de mai la sudul acestor regiuni cuprind o mare varietate de priveliști și climate. Cea mai mare parte a pământurilor rusești din această zonă are climat continental și arctic. Rusia este, d.p.d.v. al mediei anuale, cea mai rece țară din lume. Temperatura medie anuală este de −5,5°C. Pentru comparație, temperatura
Geografia Rusiei () [Corola-website/Science/306550_a_307879]
-
1965 a fost reprodus în filmul "Pentru un tricou galben ()" al lui Claude Lelouch, film turnat chiar în acel an. Acest documentar de 30 de minute nu are niciun fel de dialog sau de narare, ci se bazează exclusiv pe priveliști și sunete captate în acel Tur. În ficțiune, acțiunea filmului animat "Tripleții din Belleville ()", din 2001, se intersectează cu Turul Franței. Acuzațiile de dopaj au contaminat Turul Franței încă de la începuturile sale. Primii cicliști consumau alcool și foloseau eter pentru
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]