18,757 matches
-
Desigur, revine instanțelor de judecată competența de a stabili cadrul procesual în care se soluționează litigiul dedus judecății, în funcție de stadiul derulării contractului de credit și de data încheierii acestuia, aplicând în mod corespunzător dispozițiile legale specifice fiecărei faze procesuale în parte, împreună cu jurisprudența Curții Constituționale asociată acestora (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 39 din 30 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 7 septembrie 2018, paragraful 256). ... 156. Cu privire
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
și anume aprecierea posibilității continuării executării contractului de credit prin raportare strict la prestațiile la care părțile s-au obligat. Totodată, textul criticat nu încalcă art. 21 alin. (3) din Constituție pentru că atât debitorul, cât și creditorul în faze procesuale distincte pot formula cereri de adaptare a contractului. ... 167. Cu privire la criticile aduse art. 5 alin. (3) și art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, Curtea a reiterat jurisprudența sa în materie, potrivit căreia suspendarea de drept operată
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Potrivit instanței de contencios constituțional, incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014
DECIZIA nr. 146 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299992]
-
se poate aduce în discuție faptul că aplicarea unor noi dispoziții legale, în cazul în care un act administrativ normativ a fost anulat, în litigiile pendinte este neconstituțională, în anumite circumstanțe. Mai mult, obligația părților de a-și exercita drepturile procesuale cu respectarea dispozițiilor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
și într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instituirea unor reglementări care să prevină abuzurile, servind unei bune administrări a justiției, precum și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților (deciziile Curții Constituționale nr. 717 din 31 mai 2011 și nr. 320 din 14 septembrie 2004). ... 18. De asemenea, se susține încălcarea prevederilor art. 44 alin. (1) din Constituție, coroborat cu art. 1 privind dreptul la respectarea bunurilor
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
stabilit că atât debitorul, pe cale reconvențională în cadrul contestației, cât și creditorul, în cadrul acțiunii în stingerea creanței, pot formula cereri de adaptare a contractului de credit. Posibilitatea formulării unor astfel de cereri reconvenționale trebuie recunoscută în fiecare fază procesuală în parte tocmai pentru că, pe de o parte, evită multiplicarea corespunzătoare a cererilor formulate de debitor și creditor, astfel că partea nu mai trebuie să formuleze o nouă cerere de adaptare a contractului prin mijlocirea dreptului comun, iar, pe
DECIZIA nr. 97 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299788]
-
și anume aprecierea posibilității continuării executării contractului de credit prin raportare strict la prestațiile la care părțile s-au obligat. Totodată, textul criticat nu încalcă art. 21 alin. (3) din Constituție pentru că atât debitorul, cât și creditorul, în faze procesuale distincte, pot formula cereri de adaptare a contractului. Prin urmare, art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 1 alin. (5) și art. 21 alin. (3) din Constituție. ... 80. Cu privire la art. 5 alin. (3^1) din
DECIZIA nr. 97 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299788]
-
art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, pentru a se reține incidența impreviziunii, devin incidente art. 4 alin. (1) lit. e) și alin. (1^1)- (1^3) din aceeași lege. ... 84. Desigur, revine instanțelor de judecată competența de a stabili cadrul procesual în care se soluționează litigiul dedus judecății, în funcție de stadiul derulării contractului de credit și de data încheierii acestuia, aplicând în mod corespunzător dispozițiile legale specifice fiecărei faze procesuale în parte, împreună cu jurisprudența Curții Constituționale asociată acestora (a
DECIZIA nr. 97 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299788]
-
Desigur, revine instanțelor de judecată competența de a stabili cadrul procesual în care se soluționează litigiul dedus judecății, în funcție de stadiul derulării contractului de credit și de data încheierii acestuia, aplicând în mod corespunzător dispozițiile legale specifice fiecărei faze procesuale în parte, împreună cu jurisprudența Curții Constituționale asociată acestora (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 39 din 30 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 7 septembrie 2018, paragraful 256). ... 85. Întrucât nu
DECIZIA nr. 97 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299788]
-
că tot la nivelul practicii judiciare s-a concluzionat că, în ipoteza unor termene sau durate maxime ale măsurilor preventive, termenele devin imperative. Chiar în jurisprudența Curții Constituționale s-a arătat, în acest sens, că, în cazul particular al măsurilor procesuale, incluzând măsurile preventive, stabilirea unor termene împiedică prelungirea duratei constrângerii peste limita necesară desfășurării normale a procesului penal, astfel că îndeplinirea actelor procedurale cu respectarea întocmai a termenelor legale reprezintă un element important în desfășurarea procesului penal în coordonatele impuse
DECIZIA nr. 106 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300017]
-
procesului penal în coordonatele impuse de Legea fundamentală. ... 7. În cauza de față, este pusă în discuție însăși constituționalitatea interpretării pe care textele de lege criticate au primit-o în practică, în concret, natura juridică a termenului reglementat de normele procesual penale examinate. Curtea Constituțională are competența ca, în situația în care se ajunge la deturnarea reglementărilor legale printr-o interpretare și aplicare sistematică eronată a acestora, să intervină spre a elimina viciul de neconstituționalitate astfel creat (Decizia nr. 448 din
DECIZIA nr. 106 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300017]
-
din Codul de procedură penală, care reglementează modalitatea de încetare de drept a măsurilor preventive la expirarea termenelor prevăzute de lege. ... 9. Se susține că durata maximă a măsurilor preventive este reglementată de legiuitor doar în ceea ce privește etapele procesuale ale urmăririi penale, ale judecății în primă instanță și în apel, însă legiuitorul nu a aplicat același tratament și cu privire la etapa procesuală a camerei preliminare, aspect ce conduce la restrângerea nelimitată temporal a drepturilor și a libertăților fundamentale
DECIZIA nr. 106 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300017]
-
că durata maximă a măsurilor preventive este reglementată de legiuitor doar în ceea ce privește etapele procesuale ale urmăririi penale, ale judecății în primă instanță și în apel, însă legiuitorul nu a aplicat același tratament și cu privire la etapa procesuală a camerei preliminare, aspect ce conduce la restrângerea nelimitată temporal a drepturilor și a libertăților fundamentale consacrate de art. 20, 23, 25, 26, 39, 41, 45 și 53 din Constituție și de art. 5 din Convenție. ... 10. Autorul excepției mai
DECIZIA nr. 106 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300017]
-
60 de zile prevăzut de art. 343 din Codul de procedură penală este un termen imperativ, peremptoriu, înăuntrul căruia judecătorul de cameră preliminară trebuie să îndeplinească toate activitățile date în competența sa prin lege, sub sancțiunea decăderii din exercițiul dreptului procesual și a nulității actului făcut peste termen, potrivit art. 268 alin. (1) din Codul de procedură penală (în același sens, a se vedea și Decizia nr. 636 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 106 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300017]
-
măsuri privative de libertate pot fi dispuse. ... 24. Curtea a reținut că legea procesual penală cuprinde aceleași termene maxime pentru care pot fi dispuse atât măsura arestării preventive, cât și măsura arestului la domiciliu, determinate atât în funcție de faza procesuală în care se află procesul penal, cât și raportat la durata totală a acestuia. ... 25. Astfel, Curtea a reținut că, în cursul urmăririi penale, atât durata arestului la domiciliu, cât și cea a arestului preventiv este, potrivit art. 222 alin.
DECIZIA nr. 106 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300017]
-
29. În ceea ce privește dispozițiile art. 21 din Constituție, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că procedura insolvenței este o procedură execuțională, concursuală și colectivă desfășurată sub controlul de legalitate al judecătorului-sindic și în care drepturile procesuale ale debitoarei și ale creditorilor nu sunt identice în considerarea intereselor lor diferite. Prin urmare, limitarea unor drepturi ale debitoarei în procedura insolvenței nu poate fi considerată o situație discriminatorie sau dezavantajoasă pentru debitoare față de ceilalți participanți la procedură
DECIZIA nr. 498 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299863]
-
dreptului material la acțiune prin raportare la termenul legal de prescripție de 3 ani, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. ... 14. Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare, prin care a susținut că nu mai justifică nicio calitate procesuală pasivă, a invocat excepția necompetenței materiale a tribunalului și excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată. ... 15. La dosar a depus întâmpinare și pârâtul Tribunalul Prahova, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată pentru
DECIZIA nr. 208 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299985]
-
în rezervă sau direct în retragere (în vigoare de la 22 septembrie 2000 până la 16 mai 2001, fiind abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 67/2001). ... ... III. Obiectul învestirii instanțelor care au solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile. Stadiul procesual în care se află pricinile 17. Dosarul nr. 18.784/3/2022* și Dosarul nr. 5.365/3/2021* se află pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, fiind cauze având ca obiect drepturi bănești în care cererile au
DECIZIA nr. 177 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299862]
-
unui ordin de salarizare prin care indemnizația de încadrare să fie calculată prin raportare la VRS de 605,225 lei, din perspectiva prescripției, ca instituție de drept substanțial (termen general de prescripție de 3 ani) și nu ca instituție de drept procesual (termen de prescripție specific materiei administrative de 1 an), s-a stabilit, în unanimitate, astfel: referitor la litigiile având ca obiect acțiuni prin care se solicită emiterea unor noi ordine de salarizare în cadrul cărora indemnizația de încadrare să fie
DECIZIA nr. 215 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299913]
-
de Senat, Camera Deputaților, Președinția României, Guvernul României, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public și de Ministerul Finanțelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum și cele formulate de alte instituții publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice. (2) În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, în categoria venituri publice se includ: veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, inclusiv ale bugetului Fondului de
DECIZIA nr. 537 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300404]
-
judecății privește stabilirea și plata drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 30. Cauza în care a fost formulată sesizarea se află în faza procesuală a apelului, pe rolul unui complet de judecată specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale din cadrul Curții de Apel Iași, care judecă în ultimă instanță, potrivit dispozițiilor art. 96 pct. 2 și art. 634 alin. (1) pct. 4
DECIZIA nr. 180 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300376]
-
tratament adaptat nevoilor specifice ale acestora și naturii afacerii“, astfel cum prevede paragraful 27 din preambulul Directivei (UE) 2015/849, pe de altă parte. ... 31. Mai mult, Curtea constată că, potrivit art. 56 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, atitudinea procesuală activă a entităților asociative vizate (prin executarea obligației de comunicare a datelor beneficiarului real în cadrul procedurii judiciare a dizolvării), „înainte de a pune concluzii în fond“, poate determina înlăturarea cauzei de dizolvare. Prezența în cuprinsul normei precitate a sintagmei
DECIZIA nr. 349 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300005]
-
normei precitate a sintagmei tehnico-juridice „a pune concluzii pe fond“ întărește concluzia potrivit căreia legea stabilește o serie de garanții preventive pentru a da posibilitatea asociației/fundației să evite dizolvarea printr-o atitudine de conformare a acesteia exprimată într-o fază procesuală (avansată), ce precedă, în mod iminent, pronunțarea dizolvării. ... 32. În aceste condiții de reglementare, Curtea constată că atât instituirea în sarcina asociațiilor și fundațiilor a obligației de a raporta datele de identificare ale beneficiarului real, atunci când intervin modificări cu
DECIZIA nr. 349 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300005]
-
fi negat efectul unei excepții de neconstituționalitate admise cu privire la un text pe care s-a bazat decizia completului de filtru, fiind încălcat accesul liber la justiție. ... 16. Având în vedere că procedura criticată nu prezintă nicio altă garanție procesuală în afară de posibilitatea formulării unui punct de vedere la raportul întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului (anterior discutării admisibilității în complet de filtru), dreptul constituțional și principiul fundamental privind dreptul la apărare pot fi încălcate cu ușurință. Lipsa
DECIZIA nr. 627 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300383]
-
de posibilitatea formulării unui punct de vedere la raportul întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului (anterior discutării admisibilității în complet de filtru), dreptul constituțional și principiul fundamental privind dreptul la apărare pot fi încălcate cu ușurință. Lipsa oricărei garanții procesuale care să permită remedierea unor vicii de procedură reprezintă o încălcare adusă dreptului la apărare, mai ales, întrucât ulterior prezentării punctului de vedere la raport pot surveni erori materiale, cum ar fi menținerea concluziilor judecătorului-raportor ca urmare a neobservării unor
DECIZIA nr. 627 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300383]