KorAP: Find »[drukola/base=profet & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...127 128 129 ...234 >

5,828 matches

Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636

pluck'd a hollow reed" (E: 7). Deși contrastante, cele două imagini ar trebui interpretate că fațete ale eului creator blakean în virtutea unei dialectici subtile. Astfel, imaginea eului creator blakean este aceea a unui vates, un termen latin semnificând poet, profet și vizionar 31. Dar vreau să atrag atenția că aceasta descriere, care lectorului îi pare atât de stranie astăzi, este un topos romantic și chiar postromantic, vizibil în opera mai multor scriitori englezi din secolul al XIX-lea. Aceeași definiție

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
repeta considerația: "A vedea cu claritate este poezie, profeție și religie toate într-una" (1856, p. 268). Dar acest vates nu doar creează după propria dorința: sarcina lui este de a ignora lumea materială și de a privilegia perspectiva vizionara. Profetul trebuie să le permită celor ce-l asculta să vadă, la rândul lor, universul subtil. Blake exprimă acest deziderat practic în Jerusalem: "Trembling I sit day and night, my friends are astonish'd at me. / Yet they forgive my wanderings

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
into the Worlds of Thought: into Eternity / Ever expanding în the Bosom of God. the Human Imagination" (E: 147). Desigur, acest fapt devine și mai clar dacă avem în vedere ideea lui Joseph Anthony Wittreich, Jr., potrivit căreia acțiunile unui profet nu sunt aleatorii, ci fac parte dintr-o retorica elaborată, gândită cu scopul de a elevă publicul: "Dedicat instruirii intelectului, exaltării și purificării tuturor facultăților sale, profetul utilizează o serie de strategii menite să deschidă ușile percepției, învățându-i pe

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
avem în vedere ideea lui Joseph Anthony Wittreich, Jr., potrivit căreia acțiunile unui profet nu sunt aleatorii, ci fac parte dintr-o retorica elaborată, gândită cu scopul de a elevă publicul: "Dedicat instruirii intelectului, exaltării și purificării tuturor facultăților sale, profetul utilizează o serie de strategii menite să deschidă ușile percepției, învățându-i pe oameni sa vada nu cu (subl. în text, n.m.), ci prin (subl. în text, n.m.) ochi" (1979, p. 26). Poezia lui Blake apare, de aceea, ca o

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
ca o materializare a unei viziuni profetice, acomodând fenomene aparent divergențe, dar esențialmente convergente. Opera să ocultează și, simultan, dezvăluie sensuri prin menținerea unui echilibru între formule criptice și exhortații fanice, într-o manieră nu foarte diferită de cea a profeților veterotestamentari 32. Stratagemele sale retorice atent concepute ne conving de similitudinile cu stilul marilor profeți evrei. În definitiv, ce este un profet? Sigmund Mowinckel și Max Weber oferă, în acest sens, cele mai utile definiții. Potrivit lui Mowinckel, profetul este "acela

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
să ocultează și, simultan, dezvăluie sensuri prin menținerea unui echilibru între formule criptice și exhortații fanice, într-o manieră nu foarte diferită de cea a profeților veterotestamentari 32. Stratagemele sale retorice atent concepute ne conving de similitudinile cu stilul marilor profeți evrei. În definitiv, ce este un profet? Sigmund Mowinckel și Max Weber oferă, în acest sens, cele mai utile definiții. Potrivit lui Mowinckel, profetul este "acela care, cu binecuvântarea atât a societății, cât și a divinității, îi furnizează comunității informațiile în

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
menținerea unui echilibru între formule criptice și exhortații fanice, într-o manieră nu foarte diferită de cea a profeților veterotestamentari 32. Stratagemele sale retorice atent concepute ne conving de similitudinile cu stilul marilor profeți evrei. În definitiv, ce este un profet? Sigmund Mowinckel și Max Weber oferă, în acest sens, cele mai utile definiții. Potrivit lui Mowinckel, profetul este "acela care, cu binecuvântarea atât a societății, cât și a divinității, îi furnizează comunității informațiile în probleme religioase care-i sunt necesare direct

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
cea a profeților veterotestamentari 32. Stratagemele sale retorice atent concepute ne conving de similitudinile cu stilul marilor profeți evrei. În definitiv, ce este un profet? Sigmund Mowinckel și Max Weber oferă, în acest sens, cele mai utile definiții. Potrivit lui Mowinckel, profetul este "acela care, cu binecuvântarea atât a societății, cât și a divinității, îi furnizează comunității informațiile în probleme religioase care-i sunt necesare direct dintr-o sursă divină în virtutea unui extraordinar transfer de putere, acela care cunoaște în mod absolut

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
a primi revelații sau fiindcă are la dispoziție mijloace tehnice grație cărora poate media voința și poruncile divinității și le poate împărtăși comunității ca răspuns la întrebări sau la rugăciune" (1987, p. 75). Pe de altă parte, Weber opinează că profetul este pur si simplu "un purtător individual de carismă, care, în virtutea misiunii sale, proclama o doctrină religioasă sau o porunca divină" (1978, p. 99). Dacă avem în vedere faptul că Blake se declară, în mai multe rânduri, fie din "manuscrisele

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
Annotations to An Apology of the Bible by R. Watson, Blake se aventurează să afirme că "Prophets în the modern sense of the word have never existed. [...] a Prophet is a Seer not an Arbitrary Dictator" (E: 617)34. În timp ce profetul este subiectul indiscutabil al experienței vizionare, ar trebui să reținem că "viziunea" trebuie înțeleasă denotativ, nu conotativ. Astfel, în Annotations to The Works of Șir Joshua Reynolds, care constituie, în sine, o apologie persuasiva, Blake se plasează într-o tradiție

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
data aceasta cu instanță transcendență. Leonard W. Deen consideră, la rându-i, ca "poetul, ca om, are drept scop o societate de gânditori independenți, o "republică" democratică, dar pe o scară de comunitate mai mică și mai intensă. Poetul, ca profet, caută să creeze o comunitate de profeți, un Nou Ierusalim" (1983, p. 12). Devine vizibilă, în acest punct, una dintre contradicțiile din sistemul blakean. Deși, am văzut, geniul este, teoretic, liber de greșeala, descoperim acum că eul creator se poate

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
Deen consideră, la rându-i, ca "poetul, ca om, are drept scop o societate de gânditori independenți, o "republică" democratică, dar pe o scară de comunitate mai mică și mai intensă. Poetul, ca profet, caută să creeze o comunitate de profeți, un Nou Ierusalim" (1983, p. 12). Devine vizibilă, în acest punct, una dintre contradicțiile din sistemul blakean. Deși, am văzut, geniul este, teoretic, liber de greșeala, descoperim acum că eul creator se poate înșela sau poate fi indus în eroare

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
față de o cauză simultan estetică și etică. Artă și morală sunt topoi romantici. Isaiah Berlin analizează portretul lui Mahomed din On Heroes, Hero-Worship, and the Heroic în History de Carlyle și subliniază că, în optică romantică, nu convingerile religioase ale profetului contează, ci devotamentul sau față de cauză islamului (2001, p. 11). Mutatis mutandis, am putea spune că nu opțiunile lui Blake contează, ci modul entuziast în care aderă la ele. 3. Inflexibilitatea. Odată ce eul creator a stabilit un curs de acțiune

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
una în care furnizorul inspirației rămâne necunoscut sau nemenționat de recipient și alta în care acesta dobândește un statut distinct, chiar dacă incert din punct de vedere ontologic 51, precum este cazul diverșilor agenți supranaturali: Dumnezeu, îngeri și diavoli, sfinți și profeți, spirite ale unor persoane decedate și muze. (Voi enunța și trata, în subsecțiuni separate, fiecare caz în parte.) Este la fel de important să amintesc aici că, în cazul lui Blake, viziunea este indusă, adesea, de o conjugare de factori. Astfel, imaginația

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
clară, nu spune nimic sau aproape nimic despre identitatea enunțătorului. Pe de altă parte, termenul se referă la o serie de agenți de natură definită, care constituie aspecte personificate ale inspirației, reificări ale acesteia: Dumnezeu, îngerii și diavolii, sfinții și profeții, spiritele unor persoane decedate și muzele. În primul rând, din punct de vedere genealogic, trebuie precizat că s-au cristalizat două mari teorii privitoare la originea inspirației. În timp ce prima susține că afflatus este o forță imanenta (avându-și originea în

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
a poetului, a cărui voința este subordonată unei instanțe superioare: "Din această scurtă cercetare am cunoscut adevărul și asupra poeților, cum că operele pe care le creează izvorăsc dintr-un dar al naturii, dintr-un entuziasm asemenea prorocilor și preoților profeți" (1995, p. 16). În Ion, Socrate neagă orice implicare a rațiunii în procesul de creație artistică și afirmă cu nonșalanta că "poetul e o făptura ușoară, înaripata și sacra, în stare să creeze ceva doar după ce-l pătrunde harul divin

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
ca ferment al transelor vizionare, îi permite eului creator să genereze un poem conform unor standarde de precizie aproape matematice. Legi ascunse ale armoniei dictează o retorică aparte, fiindcă Blake este de părere că adevăratul poem trebuie să fie, simultan, profet și orator, cele două ipostaze rămânând imperative. Alternarea fragmentelor din Jerusalem este obligatorie din perspectiva cadenței unui epos. Din nou, transpare ideea de "dictare" la care eul creator este constrâns de către o putere superioară neidentificata: "When this Verse was first

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
indefinite ale inspirației, ipostazele personificate include o serie de agenți expliciți, având o identitate independența, cu toate ca mistica și subiectivă din punct de vedere aperceptiv. Acești factori au o esență supranaturala și numără, printre ei, următoarele figuri: Dumnezeu, îngerii, demonii, sfinții, profeții, spiritele și muzele. Pentru a facilita analiza, le-am împărțit în cinci subcategorii. 2.3.2.1. Dumnezeu Ființă considerată supremă se manifestă rar în cazul lui Blake, dar revelația oferită de ea este unul dintre cele mai stimulatoare aspecte

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
no virtue can exist without breaking these ten commandments: Jesus was all virtue, and acted from impulse: not from rules" (E: 43) -, îngerul alege imolarea: este nimicit de focul satanic și, într-o apoteoza de pasăre phoenix, reînvie în formă profetului Ilie. Din nou se face simțită ironia auctoriala: Blake declară că s-a împrietenit cu acest înger demonic și că se bucură împreună de deliciile satanice ale Bibliei: "we often read the Bible together în its infernal or diabolical sense

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
scurtă, dar sugestiva a lui Catherine Blake adresată Annei Flaxman și datata 14 septembrie 1800: "we not only talk but behold the Angels of our journey have inspired a song to you" (E: 708). 2.3.2.3. Sfinții și profeții Nu numai îngerii și diavolii, ci și sfinții și profeții comunica în mod activ cu eul creator și-i livrează acestuia mesaje cu conținut estetic, pe care acesta le urmează cu strictețe. Totuși, sfaturile lor nu respectă niciun canon teologic

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
și datata 14 septembrie 1800: "we not only talk but behold the Angels of our journey have inspired a song to you" (E: 708). 2.3.2.3. Sfinții și profeții Nu numai îngerii și diavolii, ci și sfinții și profeții comunica în mod activ cu eul creator și-i livrează acestuia mesaje cu conținut estetic, pe care acesta le urmează cu strictețe. Totuși, sfaturile lor nu respectă niciun canon teologic, iar mărturiile lui Blake nu sunt, nici ele, omilii ortodoxe

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
aceste vizite spirituale, printre protagoniștii căreia cititorul îi descoperă pe Ezra și pe Isaia (E: 707). O Memorable Fancy inclusă în The Marriage of Heaven and Hell descrie o cină la care participă Isaia și Iezechiel. Blake îi roagă pe profeți să ofere publicului operele lor pierdute, la care Isaia afirmă că, în ceea ce-l privește, nu s-a pierdut nimic de valoare, aserțiune la care concura și Iezechiel (E: 39). Când vine vorba despre chipul și vocea lui Dumnezeu, Isaia

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
practicile persoanelor izolate, dedicate unor vieți contemplative, ci și pe acelea ale unor secte religioase, precum profeții francezi, filadelfienii, pietiștii, moravienii și precursorii renașterii evanghelice (Rupp, 1986, p. 207). În continuare, mă voi opri, pe scurt, asupra filadelfienilor și asupra profeților francezi, fiindcă aceste două mișcări mistice au fost tratate, în exegeza, măi superficial decât celelalte. În opinia mea, Blake este îndatorat, într-o oarecare măsură, ambelor. Cel mai cunoscut filadelfian este Dr. John Pordage, rector din Berkshire și discipol ardent

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
poate fi plasat sub auspiciile sale. Până în debutul secolului al XVIII-lea, filadelfienii câștigă teren: profeții francezi, ce-și au originea în protestanții francezi din Munții Cévennes și cunoscuți sub numele de "camisarzi", ajung și în Anglia. Rupp notează că profeții scriu chiar o "Liturgie a deșertului" și se dezvoltă că o miscare extatic-vizionară, "o incarnare perfectă a ceea ce în epoca se numește "entuziasm"" (1986, p. 216). Conceptul este crucial la Blake. În afara sectelor deja amintite, un rol important în aglutinarea

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
sale, de parcă acestea ar fi fost locuri comune" (2001, p. 20). Tot el ne ofera, în Blake Records și în The Critical Heritage, adevărate cataloage de manifestări vizionare. Experiențele juvenile sunt extrem de importante, fiindcă ne permit să reconstituim profilul unui profet în devenire, a cărui principala trăsătură de caracter este entuziasmul nemărginit. Una dintre primele trăiri vizionare este narata de Catherine Blake și se găsește în Reminiscences (1852) de Crabb Robinson: "Știi, dragă, prima dată când l-ai văzut pe Dumnezeu

Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]