3,267 matches
-
ca și funcția de oficiant principal, nu erau îndeplinite de preot, ci de rege. Presupunerea că și în vechile regate ale lui Israel și Iuda regele ar fi îndeplinit un rol deosebit în cult este confirmată de unele indicii din psalmii regali precum Ps 2,10-11: „Acum, dar, regilor, fiți înțelepți [...] slujiți-l pe Yhwh cu teamă” sau Ps 68,28 ș.u., ca și în multe referințe din cărțile istorice, precum 1Sam 13,9; 2Sam 6,13; 1Rg 8,2-5
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
a creat universul din „nimic”, un alt concept abstract absent în Biblia ebraică; creația ex nihilo va apărea pentru prima dată într-o carte din canonul creștin al Vechiului Testament, în 2Mac 7,28. Din aluziile cosmologice conținute în unii psalmi și în alte texte considerate anterioare Gen 1-2, reiese mai degrabă că vechiul crez în Yhwh, Dumnezeul creator, împărtășește idei și trăsături tipice cosmologiilor cananeene și, în parte, egiptene, nu celor din cultura greacă. În cosmogoniile din zona mediteraneană orientală
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
mării și ale fluviilor sunt considerate realități pozitive, dar adesea întruchipează și imaginea puterilor haotice și rele; prin urmare, prin poruncă divină și ele rămân separate de pământ. Opoziția dintre apele haotice ale mării și Dumnezeul creator prezentă în mulți psalmi are o puternică conotație mitologică (cf. Ps 89,10; 93,3-4; 104,9) ce se regăsește și în alte mitologii din Orientul Mediu antic precum în lupta dintre zeul Baal și zeul Yam din textele de la Ugarit sau mai cunoscuta
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
în revista „România viitoare” (1850), la Paris. În „precuvântarea” care îl însoțește, Bălcescu pretinde că ar fi descoperit poemul, scris pe la 1830, la un schit, iar autorul ar fi fost „un călugăr hrănit în singurătate de cetirea Bibliei și a Psalmilor lui David”. Sibilinicele destăinuiri sunt, evident, o mistificare literară, în spirit romantic. În 1855, la trei ani după moartea lui Bălcescu, căruia îi aparține versiunea tipărită la Paris, este publicată în „România literară” a lui V. Alecsandri o nouă versiune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
din preajma revoluției de la 1848. Tensiunea poemului, sinceritatea și patosul lui făceau din el un adevărat manifest revoluționar. Titlul, evocând străvechea Cântarea Cântărilor, tonul biblic, cât și anumite elemente mistice, la care se adaugă dispunerea în versete, dovedesc o lectură a psalmilor și prorocilor. Vechile noastre cronici, ca și lirica populară s-au stratificat în alcătuirea poemului, modelându-i stilul. Cât privește influențele străine, scrierile lui Mickiewicz (Livre de la nation polonaise), Michelet (Le Peuple) și Lamennais (Paroles d’un croyant) au fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
semnate, între alții, de Ion Colfescu-Delaturda, Ștefan Meteș, Horia Stanca, Elie Dăianu, Atanasie Motogna, I.O. Suceveanu ș.a. Sub influența ideologiei naționaliste se află, în bună măsură, și paginile culturale și literare. Dacă poeziile aparținând lui Al.T. Stamatiad (Rugăciune, Psalm, Portul, Sonet, De când ai plecat), Radu Stanca (Colind), Ioan Al. Bran-Lemeny, Iustin Ilieșiu, Verona Brateș, D. Iov ș.a., ca și prozele Martei D. Rădulescu, ale lui Leonard Divarius, Ștefan Popescu, Alecu Vanci sunt mai puțin marcate ideologic, în schimb articolele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
înainte Dumnezeu, el caută ce echivalent ar putea aduce Domnului pentru toate câte le-a primit de la El. Și nu găsește nimic pe potriva binefacerilor, care să poată fi dăruit lui Dumnezeu drept recunoștință, decât moartea de martir. Căci și în Psalmul 115 stă scris despre această întrebare fără răspuns: «Ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie?» (Ps. 115, 3). Și răspunsul, dat celui care se întreabă ce va da Domnului pentru toate pe care le-a primit
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
gimnazial; 4) recomandarea Consiliului parohial; 5) binecuvântarea Chiriarhului locului; Vizita medicală este obligatorie și eliminatorie. Probele de aptitudini pentru profilul teologic, specializarea teologie ortodoxă sunt: PROBA ORALĂ a) verificarea dicției prin: ... - rostirea uneia din rugăciunile: Împărate ceresc, Preasfântă Treime, Tatăl nostru, Psalmul 50, Crezul, Cuvine-se cu adevărat, Apărătoare Doamnă; b) verificarea aptitudinilor muzicale prin: ... - intonarea uneia dintre următoarele cântări bisericești: Sfinte Dumnezeule; Cu noi este Dumnezeu; Doamne al puterilor; Troparul Învierii; Tatăl nostru; Troparul Rusaliilor; Fie numele Domnului binecuvântat; Binecuvântat ești Hristoase
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234636_a_235965]
-
trebui să le interpretăm? În diferite părți din relatarea pătimirii se simte ecoul detaliilor din Ps 22. Aici, însă, avem un citat explicit pus chiar pe buzele lui Isus. Unii și-au pus întrebarea dacă Isus avea în minte întregul psalm, în special partea care se referă la răzbunare și restaurare: Voi vesti numele tău fraților mei, în mijlocul adunării te voi lăuda [...]. Căci el nu disprețuiește și nici nu respinge cererea sărmanului și nu-și întoarce fața de la el, iar când
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
mea îl va sluji. Se va povesti despre Domnul generației [viitoare] și vor face cunoscută dreptatea lui poporului care se va naște: „Domnul a făcut acestea!” (vv. 23.25.31-32). E posibil ca Isus să fi avut în minte întregul psalm, inclusiv concluzia optimistă, dar simțământul său de singurătate nu trebuie diminuat. Isus nu și-a pierdut credința în Dumnezeu, așa cum pare să sugereze în sine această dublă invocație: „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu”. În orice caz, cu siguranță, se simțea complet
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
conduce pe războinicii săi preoți spre victoria împotriva romanilor pe care-i urau. Într-adevăr, conform unui sul (4Q285, numit Sulul Războiului), Mesia, Lăstarul lui David, îl va ucide cu mâna sa pe împăratul roman. Sentimente similare sunt exprimate în Psalmul lui Solomon 17: Tu, Doamne, l-ai ales pe David rege peste Israel, și Tu i-ai jurat lui despre sămânța lui [că] în veac nu va lipsi domnia lui dinaintea Ta. [...] Încinge-l cu tărie ca să sfărâme căpeteniile nedrepte
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
răspunde: „Bine, dragul meu, cred că ai stat prea mult la soare”. Sau: „Se pare că ai avut într-adevăr o experiență spirituală interesantă. După cum știi, noi, evreii, când avem astfel de experiențe speciale, avem tradiția de a cânta în psalmi, de a-i citi pe profeți și de a oferi rugăciuni speciale. De ce nu faci asta? De ce spui că a înviat din morți? E limpede că nu poate fi adevărat; încă e mort și îngropat; și, dacă n-a înviat
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
definesc și care, în mod repetat, trec neobservate. Prima. Dacă citim relatările pascale, observăm absența ciudată a Scripturilor, spre deosebire de povestirea ultimelor zile din viața lui Isus - arestarea, judecarea și răstignirea - unde, peste tot, găsim ecouri, citări și aluzii din Vechiul Testament. Psalmii, Isaia, Daniel, Zaharia și alte cărți au asigurat materialul care, apoi, a fost împletit în structura povestirii. Întorcând pagina către relatările pascale, ce s-a întâmplat cu toate aluziile și ecourile scripturale? Pur și simplu lipsesc. Ioan afirmă că cei
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
secol și a devenit un autor de scrieri fantastice din secolul al XX-lea. Oamenii simpli din primul secol știau o grămadă de lucruri despre mințile umplute de lumină și aveau la îndemână un limbaj pentru a vorbi despre asta: psalmii, tradițiile de spiritualitate. Dar toate acestea nu aveau nimic de a face cu cineva care a înviat din morți. Deseori unii se lamentează spunând că felul acesta de discuții se preocupă prea mult de „evenimente”, în timp ce în limbajul religios predomină
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Ion Iona Ios Iosua Is Isaia Înț Înțelepciunea lui Solomon Jud Judecători Lam Plângerile lui Ieremia (= Lamentații) Lev Levitic 1Mac 1 Macabei 2Mac 2 Macabei Mih Mihea Mal Malahia Na Naum Neh Nehemia Num Numeri Os Osea Pr Proverbe Ps Psalmi Qoh Qohelet/ Ecleziast 1Rg 1 Regi (= 3 Rg LXX) 2Rg 2 Regi (= 4 Rg LXX) 1Sam 1 Samuel (= 1Rg LXX) 2Sam 2 Samuel (= 2Rg LXX) Șir Înțelepciunea lui Isus Sirah Sof Sofonia Tob Tobia Zah Zaharia Noul Testament Ap Apocalips Col
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
2,3); ’Pl neq"mÄÖ („Dumnezeul răzbunărilor”), ’Pl gemólÄÖ („Dumnezeul răsplătirilor” - Ier 51,56). Vom trata aceste epitete/atribute în cadrul clasificării tematice (v. infra, 3.1.3 - 3.1.16). Adesea însă - mai cu seamă în fragmentele poetice și în psalmi - ’Pl e folosit că sinonim pentru YHWH spre a crea acel paralelism definitoriu pentru poezia ebraica biblică, ori funcționează că nume propriu. Folosirea lui ’Pl că nume propriu al divinității e caracteristică pentru textele timpurii (cum este așa-zisa „Psaltire
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Num 16,22; 27,16). Că nume propriu al divinității, ’Elohm se întâlnește în acele texte pe care susținătorii teoriei celor trei tradiții care au stat la baza compunerii Pentateuhului le atribuie tradiției elohiste și celei sacerdotale, precum și în Psalmii 43-83, care tocmai de aceea au fost denumiți „Psaltirea elohistă”. Unii susțin că alegerea unui nume sau altul are o semnificație teologica: YHWH, atunci când e vorba de concepția israelita despre divinitate și de acțiunea lui Dumnezeu în istoria lui Israel
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și creator 175. Această distincție nu se poate însă aplică peste tot; multe pasaje nu o susțin. Mai rar, doar de cincizeci și șapte de ori176, dintre care de 41 de ori în Iov și de numai patru ori în Psalmi 177, apare o altă variantă a acestui nume: ’Eloah, probabil prin derivare regresiva de la ’Elohm. Este caracteristic unor texte voit arhaizante. La modul general, se poate afirma că, în textele în care nu apare numele YHWH, functioneaza că nume
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
inaccesibilitatea, nu surprinde prezenta acestui nume, cu preponderenta în texte poetice, dar și în contexte în care personaje din afara poporului ales recunosc existența unei divinități supreme și o slujesc: Melchisedec (Gen 14, 18.19.20), Balaam (Num 24,16). În Psalmi, YHWH și ‘ElyÄn sunt adesea sinonime pentru realizarea paralelismului care este elementul esențial al acestui tip de poezie. În toate aceste situații funcționează că nume propriu: Qaƒ ba-YHWH ó >eƒese: ‘ElyÄn bal yimmÄ” (Ps 21/20,8; cf. 92/91
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
l de la același verb, într-o formă arhaica 186. Sintactic se comportă, indubitabil, ca un nume propriu. De aceea, traducerea cu „Domnul” nu alterează propriu zis semnificația acestui nume, ci îl face mai familiar. În texte poetice, mai ales in psalmi, se întâlnește o formă prescurtata a acestui nume: Y"h. În componență antroponimelor are forma Y"hó (Yeșa‘ey"hó = Isaia; Yiremey"hó = Ieremia) și mai rar Y"h (Neƒemey" h). În textele aparținând sursei deuteronomiste, YHWH apare adesea în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
that aspect of the activity of YHWH that could be perceived by men and în which he himself is revealed în his power”193. În pasajele citate, Ke>Ä: YHWH se manifestă la revelarea unui mesaj. La Isaia și în psalmi, viitoarea eliberare a poporului e adesea descrisă că o nouă revelare a „slavei lui YHWH”. Un exemplu: „Va crea Domnul pretutindeni pe muntele Sionului și pește locurile de adunare un nor în timpul zilei și fum și sclipire de văpăi de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
lui YHWH (40,5) și despre revelarea „brațului” lui (53,1), iar în Is 40-66, Ke>Ä: YHWH este trimisă asupra poporului și a Ierusalimului spre a atrage alte popoare și a le călăuzi. Aceeași idee apare și în unii psalmi post-exilici, ca, de pildă în Ps 102/101,16-17, unde „slavă” este în paralelism cu „numele” lui YHWH: we-yire’ó gÄyim ’ eÖ-ŠQm YHWH we-kol malekQy h"-’"reț eÖ-ke>odek" k >"n" YHWH ȚiyÄn nir’" bi-ke>Ä:Ä: „Și se vor
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Cartea lui Isaia, Dumnezeu este numit frecvent Qe:Äš Yiœer"’Ql, „Sfanțul lui Israel” și o dată Qe:Äš Ya‘aqo>, semnificând legătură divinității cu poporul ales. Acest nume se întâlnește uneori și la Ieremia (50,25; 51,5), precum și în Psalmi (71/70,22; 78/77,41; 89/88,19). Q":Äš apare și că epitet al lui ’Pl: h"-’Pl haqq ":Äš (Is 5,16b), sau al lui ’Elohm: ’Elohm qe:ošm (Ios 24,19a; cf. 1Sam
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
dintre ei și Dumnezeu 207. YHWH domnește peste Israel (Jud 8,23; 1Sam 8,7). Domnește în veci (Ex 15,18), în cer (Ps 11,4; 103,19) și pe pamant (47,3). Acest nume se întâlnește cu precădere în Psalmi - unii chiar au fost numiți „psalmi regali”, datând din perioada de după exilul babilonian (Ps 47; 93; 95-99). Ei cântă stăpânirea lui YHWH asupra apelor primordiale (93), dar și în Sion, si îndeamnă: ba-ƒațoțerÄÖ we qÄl šop"r h"r‘ó
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
domnește peste Israel (Jud 8,23; 1Sam 8,7). Domnește în veci (Ex 15,18), în cer (Ps 11,4; 103,19) și pe pamant (47,3). Acest nume se întâlnește cu precădere în Psalmi - unii chiar au fost numiți „psalmi regali”, datând din perioada de după exilul babilonian (Ps 47; 93; 95-99). Ei cântă stăpânirea lui YHWH asupra apelor primordiale (93), dar și în Sion, si îndeamnă: ba-ƒațoțerÄÖ we qÄl šop"r h"r‘ó li-pnQy hammélek YHWH (98/97
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]