16,229 matches
-
la idealizarea (logicizarea) lucrurilor (imaginilor), la convertirea lor În idei (ridicarea la abstract), devenind astfel un suport (purtător) al noțiunii, al ideii și invers, b) ajutând, mai apoi, la vizualizarea (materializarea) ideilor, la transpunerea lor În imagini (concretizarea ideilor). Unii psihologi și pedagogi (B.F. Skinner, Fr. Galton, R. Hubert ș.a.) contestă valoarea și utilizarea imaginii audiovizuale În stadiul conceptualizării, al elaborării noțiunilor, ideilor, rezervându-i acesteia doar o funcție exclusiv demonstrativă, documentară. Ei văd În utilizarea imaginii, și mai ales În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
renunțe la sarcinile de rutină și să preia alte misiuni, să devină un organizator mai bun al procesului de Învățământ, un animator, un diagnostician, un psihopedagog În adevăratul sens al cuvântului și un experimentator de programe, conlucrând În echipe cu psihologi, ciberneticieni și cu alți specialiști. Aceste funcții nu discreditează, ci dimpotrivă amplifică ponderea contribuției pe care profesorul o poate avea În organizarea procesului didactic, solicitându-i În același timp o pregătire de specialitate superioară. Ceea ce demonstrează și caută să convingă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
monitorizarea activității participanților, simulări și lucrul pe subgrupuri. Aceasta este de fapt Învățarea electronică - un sistem multimedia. De aici marile avantaje care Îi aparțin, căci aceste multiple media au un efect sinergic. Așa de exemplu, dacă avem În vedere datele psihologului William Glasser, care a demonstrat că reținem: - 10% din ce citim, - 20% din ce auzim, - 30% din ce vedem, - 50% din ce vedem și auzim, - 70% din ce discutăm cu alții, - 80% din ce experimentăm și - 95% din ce Învățăm
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se adapteze la o realitate străină lui, ci dimpotrivă, să i se faciliteze asimilarea treptată a realului. Asemenea forme de activitate sunt jocul și desenul, după cum menționează în lucrările lor o serie de psihilogi remarcabili (J. Piaget, Ed. Claparede, etc). Psihologul elvețian </. Piaget, a cărui activitate în problemele de psihologia copilului este recunoscută pe plan mondial, arată că desenul este o formă a funcției semiotice, care apare la copil în jurul vârstei de doi ani și care este o funcție fundamentală pentru
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
fizician o anumită lungime de unda a luminii, expresie a oscilațiilor electromagnetice. Este deci un atribut fundamental al luminii. Pentru chimist ea reprezintă fie o anumită substanță sau transformările chimice produse în retină ca urmare a excitațiilor cromatice. Fiziologii și psihologii cercetează felul cum acționează culorile asupra vederii și cum sunt prelucrate efectele lor de către simțuri. Alți specialiști analizează efectele culorilor asupra productivității muncii în stimularea vânzării mărfurilor, în metodele pedagogice, în educația estetică generală etc. Omul a deosebit și a
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
a distribui cât mai ambiguu responsabilitățile în cazul unor decizii discutabile. Poziția sociologului în cadrul sistemului de roluri - ca să folosim metafore sociologizante - este nu doar neclară, ci permanent contestată. Deținătorii unor competențe discutate și discutabile în termeni sociologici - politicieni, pedagogi, economiști, psihologi, artiști și alții - își reifică propriile sfere de activitate, le consideră realități aparte, cu consistență ontologică, și reacționează vehement la orice intruziune. Mă refer aici bineînțeles la intervențiile sociologilor. Ei practic își apără „moșiile”, dar mai ales privilegiul de a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
concursuri pentru ocuparea posturilor de profesori consilieri în cadrul Centrelor de Asistență Psihopedagogică, instituții ce desfășoară o activitate care poate beneficia imens de pe urma sociologiei educației, absolvenților de sociologie nu li s-a permis, în unele situații, să se titularizeze, în avantajul psihologilor sau al asistenților sociali. Există și excepții de la starea deplorabilă descrisă mai sus. În domeniul sociologiei educației pot fi enumerate câteva realizări notabile. Profesorul Traian Rotariu de la Cluj a adus câteva dezvoltări, recunoscute de sociologii occidentali, analizei relației școlii cu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
esențial construcții cultural-politice ale competenței și ale loialității organizaționale și au puține legături cu cerințele tehnice ale muncii moderne. „Brevetele profesionale” au instituționalizat, cu variate doze de intenționalitate, mândria legată de status specifică unor categorii profesionale - precum medicii, ziariștii sau psihologii - sau funcționale - cum sunt directorii de școală sau funcționarii publici. Dintr-o simplă privire devine evident că anumite categorii profesionale - medicii sau juriștii - dețin un mare control asupra conținutului educației propriilor cadre, ceea ce contrazice teoriile marxiste potrivit cărora doar capitaliștii
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și Institutul Național al Magistraturii. Se încearcă introducerea unor sisteme de certificări profesionale și pentru practicarea unor specialități din științele sociale. Prin Legea nr. 213/2004 și normele sale metodologice s-a reglementat, de pildă, dreptul de liberă practică al psihologilor. Acesta este atribuit de către organisme specializate ale Colegiului Psihologilor, instituție înființată prin aceeași lege, ce poate limita, astfel, fluxul de psihologi care pătrund pe piața practicării profesiei în ramurile cele mai rentabile. Propuneri de acest tip se fac auzite destul de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sisteme de certificări profesionale și pentru practicarea unor specialități din științele sociale. Prin Legea nr. 213/2004 și normele sale metodologice s-a reglementat, de pildă, dreptul de liberă practică al psihologilor. Acesta este atribuit de către organisme specializate ale Colegiului Psihologilor, instituție înființată prin aceeași lege, ce poate limita, astfel, fluxul de psihologi care pătrund pe piața practicării profesiei în ramurile cele mai rentabile. Propuneri de acest tip se fac auzite destul de frecvent și pentru asistenții sociali și sociologi, în cazul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Prin Legea nr. 213/2004 și normele sale metodologice s-a reglementat, de pildă, dreptul de liberă practică al psihologilor. Acesta este atribuit de către organisme specializate ale Colegiului Psihologilor, instituție înființată prin aceeași lege, ce poate limita, astfel, fluxul de psihologi care pătrund pe piața practicării profesiei în ramurile cele mai rentabile. Propuneri de acest tip se fac auzite destul de frecvent și pentru asistenții sociali și sociologi, în cazul acestora mai ales pentru controlul furnizorilor de sondaje comerciale. 2. Alte teorii
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ale orașului Chicago. El a constatat că directorii de școli aveau așteptări mai mici de la elevii din cartierele sărace și și-a pus problema dacă această perspectivă era valabilă și pentru profesori. În lucrarea lor Pygmalion în sala de clasă, psihologul Robert Rosenthal și directorul de școală Lenore Jacobson (1968) aduc argumente în favoarea existenței unui efect de expectanță a profesorului, precum și cu privire la impactul pe care așteptările profesorilor despre performanțele unui elev poate să-l aibă asupra rezultatelor concrete ale acestuia. Între
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
o viziune asupra vieții de după moarte cuplată cu o teodicee, toate acestea fiind riguros unificate într-o viziune globală”. Acesta este unul dintre motivele pentru care Republica a avut o influență majoră asupra tuturor reformatorilor sociali și politici, asupra educatorilor, psihologilor; un alt motiv ar fi că dialogul în sine se desfășoară pe mai multe niveluri extrem de complexe și, mai mult, cuprinde câteva idei oarecum în disonanță cu epoca modernă, care nu au făcut decât să provoace numeroase controverse și pasiuni
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sens pentru orice stimulare care penetrează câmpul perceptiv. Este acesta expresia implicită a nostalgiei irepresibile pentru o raționalitate care nu are chipul pe care Descartes se înverșuna să-l zugravescă? O analiză atentă a raportului imagine-concept l-a determinat pe psihologul J. Hillman să propună o „re-imaginare” (re-visioning) a activității interpretative care are multe afinități metodologice cu deconstrucția, așa cum apare ea la Jacques Derrida. Interpretul trebuie să gândească raportul imagine-sursă prin „analogie”, și nu prin alegorie. În opinia lui Hillman, numai
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
modificări fiziologice etc.). Deci psihologia elaborată în primele decenii a fost „psihologia generală” Ă care azi se studiază în liceu, fiind baza necesară înțelegerii ramurilor apărute ulterior. Una din primele specializări ale psihologiei au constituit-o studiile consacrate psihicului infantil. Psihologii au intuit existența unor deosebiri importante între felul copilului de a înțelege lumea și cel al adultului. Urmărind sistematic modificările de comportament ale copiilor de diferite vârste s-a ajuns la elaborarea „psihologiei copilului”. Dar copiii au fost observați și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a psihologiei, pe lângă multe altele, cum ar fi: psihologia muncii, psihologia medicală, psihologia judiciară, psihologia sportului etc. Toate urmăresc ca, pe baza unor cercetări de psihologie, să se amelioreze o activitate sau alta. Rezultatele pozitive obținute au avut drept urmare prezența psihologului, din ce în ce mai frecventă, în diferite domenii de activitate. Apoi, chiar în pregătirea diverșilor profesioniști a apărut și psihologia: medicii studiază psihologia medicală, inginerii Ă psihologia muncii industriale ș.a.m.d. E firesc ca profesorii să aibă nevoie de psihologie școlară. Pentru
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
vedere moral și din punct de vedere economic (problema costurilor nu poate fi neglijată în practică). De aceea pedagogia stabilește care să fie structura unei școli, ce anume să se predea elevilor, ce metode și materiale pot fi utilizate etc. Psihologul nu ia decizii finale, nu face decât constatări și recomandări necesare pedagogului, ca om de știință, ori profesorului. Pedagogia are, în schimb, un caracter normativ. Ea dă indicații precise, unele absolut obligatorii, altele facultative, care constituie un ghid al activității
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a reieșit din cele amintite mai sus. Dintre toate, psihologia este cea mai importantă, întrucât cele mai dificile probleme din punct de vedere al instrucției și educației sunt cele ale dezvoltării psihicului. O altă știință cu care trebuie să colaboreze psihologul, când cercetează învățământul, este sociologia. În adevăr, instruirea se face cu mari grupuri de școlari Ă clasele. Ca urmare apar fenomene sociale Ă se creează o mentalitate de grup, apar anumite tradiții, influențe. Ele nu pot fi subestimate și trebuie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pedagogic este extrem de complex, fiindcă trebuie avute în vedere numeroase variabile, ținând atât de ambianța școlară, de profesor, cât și de factorii inerenți elevilor, subiecți de o mare diversitate. De aceea experimentul în școală capătă un caracter interdisciplinar; în cadrul său psihologul are un loc important. Am văzut că, permanent, pedagogul care vrea să inoveze învățământul trebuie să apeleze la concluziile psihologiei, la cercetarea psihologică, pentru a putea aprecia resursele și rezultatele oricărei înnoiri a procesului instructiv-educativ. Din punct de vedere practic
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
variate, dată fiind diversitatea aptitudinilor, atitudinilor și aspirațiilor populației de școlari. Există deci o serie de probleme, dificultăți pe care profesorii le întâmpină. Pentru a caracteriza complexitatea actului educativ ne vom referi la o schiță a lui A.P. Cehov, neîntrecut psiholog, publicată la începutul secolului. Iată, în rezumat, ce povestește Cehov: Sosind acasă, procurorul Evgheni Petrovici e întâmpinat de guvernanta copilului, guvernantă care i se plânge că Serioja, un băiețel de 7 ani, ia tutun din sertarul tatălui său și fumează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
doar fapta, nu și motivația. Apoi ea devine autonomă, prin interiorizarea și implicarea propriului sistem valoric în actul de judecare. Distincția heteronom-autonom în judecata moralăă și cu implicații evidente în conduita morală Ă a fost punctul de plecare al cercetărilor psihologului american L. Kohlberg. Ca și J. Piaget, L. Kohlberg s-a interesat de etapele parcurse de copil în judecarea unor dileme morale (zece probleme de tipul: „Este preferabil de a salva viața unei singure persoane importante sau de a salva
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cadru decât cel școlar. În ceea ce privește tulburările comportamentale, ele ating acum, ca frecvență, puncte de maxim. Conform statisticilor americane, spre exemplu, pentru copiii cu vârste cuprinse între 9 și 15 ani se atinge, comparativ cu alte etape, apogeul solicitărilor părerii specialistului psiholog sau psihiatru. Mai precis, în această perioadă există două puncte de maxim privind aceste solicitări, unul între 9 și 10 ani, altul între 14 și 15 ani. Acum, tulburările de comportament sunt de două ori mai numeroase în rândul băieților
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
caracteriologică franceză (Le Senne; Berger, G. etc.). Pentru Le Senne, caracterul este ceea ce înțelegem astăzi în mod obișnuit prin temperament, adică „ansamblul dispozițiilor înnăscute, care formează scheletul mintal al individului” (Debesse, M., 1970, p. 223). În baza cercetărilor efectuate de psihologii olandezi Heymans și Wiersma, caracteriologii descriu opt tipuri temperamentale, prin combinarea a trei factori: emotivitatea, activitatea și „răsunetul” (ecoul). Astfel, oamenii pot fi caracterizați conform acestor dimensiuni ale căror extreme sunt: emotivitate (E) Ă non-emotivitate (nE); activitate (A) Ă inactivitate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
blochează acțiunea. Multă vreme s-a pus întrebarea: care este fundamentul aptitudinilor? Aptitudinile sunt ele oare înnăscute sau sunt dobândite? La această întrebare au fost oferite propuneri de răspunsuri fără a se ajunge însă la o concluzie certă. Astfel, unii psihologi susțin că aptitudinile au un caracter biologic, înnăscut. De exemplu, în cazul aptitudinilor muzicale, auzul foarte bine dezvoltat ar constitui un element anatomofiziologic. În plus, numeroase studii arată că inteligența ca aptitudine generală are o componentă ereditară importantă, iar această
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
grup poate fi implicată în constituirea mai multor aptitudini complexe (capacitatea de reprezentare spațială poate interveni în aptitudinea pentru arhitectură, pentru mecanică sau chiar pentru anatomie). Diferența ar consta mai curând în perspectiva din care sunt grupate aptitudinile. Din perspectiva psihologului care se ghidează după structura funcțiilor psihice, se disting aptitudinile generale și de grup. Din perspectiva consilierului de orientare școlară și profesională, care se orientează după profesiile existente, sunt utilizate aptitudinile complexe. 2. Aptitudinile generale: inteligențatc "2. Aptitudinile generale\: inteligența
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]