78,673 matches
-
prelegerilor ținute de Iser la University of California-Irvine, în cadrul seriei de conferințe în domeniul teoriei critice la biblioteca care poartă numele unui celebru istoric și teoretician literar american, Rene Wellek. Aceleași cursuri au fost însă susținute mai întîi în fața unui public chinez, la Academia Sinica în Taipei, iar proiectul intelectual propriu-zis al volumului (să-l numesc deocamdată o hermeneutică a culturii) a fost inițiat de Iser împreună cu Sanford Bupencil în cadrul unui parteneriat germano-israelit, sprijinit de universitatea din Ierusalism și de Fundația
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
înlocuit Cortul, iar maghiarii au oferit alte trei titluri recente. Filme urmărite cu interes maxim de către artiștii din delegația română: două actrițe și cinci actori, un tînăr regizor și o fotografă. Cineaști care - din rațiuni obscure - n-au fost prezentați publicului în seara de gală, rămînînd "să dialogheze" doar pe ecran cu vedetele autohtone absente. Atît Magda Catone - cu rolul ei de veselă prostituată în E pericoloso sporgersi și cele două personaje secundare, soția posesivă și respectiv cicălitoare din Față în
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
Pop La Academia de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj a avut loc recent premiera operei lui Cornel Țăranu Oreste & Oedipe: o premieră ca și absolută, de vreme ce în două concerte precedente au fost prezentate doar fragmente ale lucrării. De data aceasta, publicul clujean a putut-o audia aproape integral (a lipsit doar epilogul, aflat într-o fază de finisare), urmărind în două secvențe mari cele patru acte. Născută din colaborarea dintre reputatul maestru român și poetul francez Olivier Apert, cunoscut clujenilor din
Armonii româno-franceze by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16491_a_17816]
-
zile mari: Chopin, cu o japoneză la pian. Intru și, pe pasajul din mijloc, vine spre mine colegul O. Patetic și exaltat, comme d'habitude. Te felicit!... începe el sonor, ca să fie auzit. (M-aș mira să mă felicite, în public, pentru vreo expoziție, pentru vreo proză, ceva.) Te felicit!... repetă teatral... pentru mormîntul de la Eternitatea... e foarte frumos. Mulțumesc, zic eu cu modestie și ne strîngem mîna. În care timp, trecînd șontîc pe lîngă noi, fostul mare chirurg, melomanul octogenar
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
ținîndu-mi o promisiune, și ea făcută mai demult. Am evitat premierele și mi-am cumpărat bilet la reprezentații eliberate de aerul protocolar. M-am familiarizat cu prețul biletelor și cu săli dintre cele mai diverse. Uneori am parte de un public numeros, alteori număr cu greu douăzeci sau treizeci de spectatori. Unii vin îmbrăcați elegant, alții nu tocmai. Sînt spectatori punctuali și alții care intră cînd poftesc, ca într-o sală de cinematograf. Așa se face că în timpul reprezentației se aud
Decembrie 2000 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16542_a_17867]
-
Andreea Deciu Într-un interviu dat cu ani în urmă, Susan Sontag, pe atunci încă prea puțin cunoscută publicului american, declara că dorința ei supremă este de a deveni ceea ce francezii numesc ecrivain, scriitor care scrie despre orice. Judecînd după diversitatea cărților sale -eseuri despre interpretare literară, fotografie, imaginația pornografică, Sida, dar și romane și piese de teatru - Sontag
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
aceste răspunsuri. În cazul actriței poloneze, oricare ar putea fi valabil, dar odată ce ne decidem asupra unuia povestea capătă o turnură care te obligă rapid să te oprești și să te întrebi: oare? În Polonia, Maryna e celebră, iubită de public, de prieteni, de rude. Ea trăiește în centrul unui microunivers care se constituie în funcție de visele și intențiile ei. Lumea ei nu e doar o Polonie reală, săracă și bîntuită de spectrele dictaturii, ci un univers pe care și l-a
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
Poeziile de dragoste mistică, versurile despre soarta poporului rus și mai ales Recviemul în care descrie experiența mamelor îndurerate care așteaptă să primească o veste despre viața copilului lor închis, îi asigură săli ticsite de fiecare dată cînd citește în public. Auditoriul îi știe pe de rost poeziile, pînă și acelea care circulă doar în samizdat (Recviemul). în 1940, la apariția volumului Din șase cărți Ahmatova este propusă pentru premiul Stalin. Reacția pe care această nominalizare o stîrnește constituie preludiul nenorocirilor
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
lume de forme acceptată pe piața specializată și ușor de tradus în termeni economici, adică pe o marfă, și nu doar pe elemnte spectaculare, pe gesturi efemere și pe acțiuni devenite simultan piese de arhivă. Pariul unei asemenea instituții cu publicul și cu propriul său viitor este cu atît mai important cu cît ea trebuie să se înscrie, fie și prin acțiuni prudente, în ceea ce este realmente contemporan. Or, pe imensa orizontală pe care se așază contemporaneitatea se găsesc de toate
Expoziție la Muzeul "Florean" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16562_a_17887]
-
este un act de reflecție, consumat în văzul tuturor, ca pe o scenă. Cu mențiunea că singurul element teatral îl constituie această expunere, sub lumina necruțătoare a reflectoarelor. în rest, poeta nu recurge la nici un artificiu pentru a-și cuceri publicul. Nici misterioasa lumină albastră, nici trapele, nici muzica din culise nu fac parte din recuzita sa. Ea nu spune publicului "am să cânt pentru dumneavoastră" sau "am să dansez pentru dumneavoastră", ci "am să gândesc pentru dumneavoastră". Gândirea în desfășurare
Aplauze pentru Ana Blandiana by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16588_a_17913]
-
constituie această expunere, sub lumina necruțătoare a reflectoarelor. în rest, poeta nu recurge la nici un artificiu pentru a-și cuceri publicul. Nici misterioasa lumină albastră, nici trapele, nici muzica din culise nu fac parte din recuzita sa. Ea nu spune publicului "am să cânt pentru dumneavoastră" sau "am să dansez pentru dumneavoastră", ci "am să gândesc pentru dumneavoastră". Gândirea în desfășurare devine spectacol: " Sfârșitul lumii dac-ar fi să fie/ Ce-ar fi mai mult decât explozia-n vânt/ A unui
Aplauze pentru Ana Blandiana by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16588_a_17913]
-
cu duioșie la cimitir/ Ca într-o vizită protocolară/ în lumea cealaltă,/ Obosiți la gândul că mai trebuie/ Să se întoarcă acasă,/ Că nu pot rămâne/ Definitiv." (în vizită) Din volum nu lipsesc capodoperele - poeme dintre acelea care, recitate în fața publicului, sunt răsplătite cu ropote de aplauze, iar studiate de critici suscită numeroase interpretări. Un asemenea poem este Suficientă mie, a cărui rezonanță rămâne multă vreme în conștiința cititorului: " Suficientă mie nu mi-am fost niciodată,/ Atârnând mereu ca un fruct
Aplauze pentru Ana Blandiana by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16588_a_17913]
-
septembrie. Numărul redus al filmelor a fost compensat de calitatea ridicată a acestora și de varietatea tematică, de gen și stilistică. De pildă: un film cu o carte de vizită impresionantă - 25 de distincții câștigate - și care a plăcut mult publicului nostru, inteligent, frenetic, imaginativ, postmodernist, delirant, cinic, absurd, violent, amuzant, incitant și solicitant, totodată - a fost filmul Snatch - Unde dai și unde crapă - semnat de copilul teribil al ecranului englez actual: Guy Ritchie Alias mister Madonna. O poveste complicată și
Chintă regală by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16581_a_17906]
-
și Les emprunts latins dans les langues romanes (EUB, 2004); Sanda Reinheimer Rîpeanu, cunoscuta romanistă și profesoară la Universitatea din București este atît coordonatoarea primului volum, cît și autoarea celui de-al doilea. Lucrările sînt destinate în primul rînd, unui public specializat: un public însă, dacă stăm să ne gândim doar la comunitățile științifice și universitare din țările în care se vorbesc limbi de origine latină, extrem de larg. Tratînd chestiunea împrumuturilor culte din latină în ansamblul limbilor romanice, autoarea oferă o
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
latins dans les langues romanes (EUB, 2004); Sanda Reinheimer Rîpeanu, cunoscuta romanistă și profesoară la Universitatea din București este atît coordonatoarea primului volum, cît și autoarea celui de-al doilea. Lucrările sînt destinate în primul rînd, unui public specializat: un public însă, dacă stăm să ne gândim doar la comunitățile științifice și universitare din țările în care se vorbesc limbi de origine latină, extrem de larg. Tratînd chestiunea împrumuturilor culte din latină în ansamblul limbilor romanice, autoarea oferă o sinteză extrem de necesară
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
arătăm indignați cum statul cheltuie banul public aiurea, asta până nu primim și noi o finanțare cât de mică. Cine are bani din sponsorizări private, aceștia nu pot fi decât bani nespălați. Nu ne interesează cum cheltuim banul public, nici publicul, nici piața, facem reviste; suntem ctitori culturali. Revistele altora au conținut de "rahat": cronici, eseuri, interviuri, anchete; le desființăm din postura de administrator al banului public; atâta timp cât avem legea de partea noastră și o operă în spate, ne permitem să
Nervii intelectualului român by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11844_a_13169]
-
simfonice din Vancouver, de dirijor principal al Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii Spaniole, de dirijor al Orchestrei Simfonice din Baltimore, de dirijor principal oaspete al Orchestrei Simfonice din Ierusalem, de dirijor principal al Orchestrei Asiatice de Tineret - AYO. A apărut în fața publicului din Stockholm și Goeteborg, din Houston, Paris, Helsinki sau New York; a apărut, în adevăr, în fruntea tuturor marilor orchestre de pe cele cinci continente și a dat strălucire multor festivaluri muzicale din întreaga lume, inclusiv din țara noastră, bucurindu-se de ecouri
Destine paralele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11846_a_13171]
-
Comissiona a dirijat, stagiune de stagiune, aproximativ 60 de concerte pe an. Disciplina sa profesională a fost în adevăr riguroasă; dispunea de o forță de muncă ieșită din comun, de o nețărmurită dragoste de muzică; arăta un necondiționat respect muzicienilor, publicului. Datele talentului, ale științei profesionale de care dispuneau maeștrii Comissiona și Brediceanu au împodobit realmente lumea muzicii. Plecarea lor lasă tristețe în lumea melomanilor, în lumea muzicienilor, lasă un gol în lumea cea mare a muzicii. Au fost spirite luminate
Destine paralele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11846_a_13171]
-
aștepta ca opera lui să fie cunoscută până în cele mai mici amănunte și editată integral, ca a lui Creangă. Recitat, nu cu multă vreme în urmă, la toate serbările școlare, la concurență cu Eminescu, George Coșbuc era un familiar al publicului școlar, iar această familiaritate dădea iluzia că e un scriitor care nu ne mai poate rezerva nici un fel de secrete. Ca scriitor popular, Coșbuc este, în poezie, echivalentul lui Creangă, cu o la fel de rafinată și densă erudiție a tradițiilor regionale
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
am o voce integrabilă în poezia engleză și de aceea m-am apropiat de americani, fiindcă îmi plăceau ritmurile și inflexiunile lor. Mi-am făcut chiar o revistă a mea ca să-i fac cunoscuți pe Charles Olson și Denise Levertov publicului englez. L.V.E în poemele tale chipul unui partener oarecum absent, pe care-l iubești cu durere în suflet. Nu ai poeme de iubire declarată, dar nu e poem care să nu fie plin de tandrețe. E aici un paradox
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
teroarea în București, în iunie 1990. S-a amintit de succesul filmului omonim regizat de Lucian Pintilie și prezentat în 1996 la Festivalul de la Cannes, film inspirat, cum se știe, de romanul lui Răsvan Popescu. Scriitorii au fost solicitați de publicul prezent să dea numeroase autografe pe exemplarele din operele lor puse deja în circulație și mi-a făcut plăcere să intru în rolul traducătorului și în aceste momente mai relaxate, care au urmat prezentării oficiale propriu-zise. Așadar, o competiție strînsă
Nominalizări - Premiul "Giuseppe Acerbi" pentru literatura română by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/11871_a_13196]
-
oricâte prăjituri iar el să stea cuminte privind. Ajuns la a patra prăjitură, Jenică a exclamat: "Să trecem la altă cofetărie"! De ce, am întrebat? La aceasta Jenică mi-a explicat că mănânc ca un înfometat, iar el , dorește ca în public să fie prezent în mod decent. Spre norocul meu, în vecinătate se mai afla și o altă cofetărie; ne-am mutat acolo. Toate acestea sunt copilării. Au urmat anii serioși.Uneori avea nevoie de mijloace de publicație și de prezentare
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]
-
stă pe picioarele sale, ca om de afaceri și ca politician, de multă vreme. Președinte al organizației P.D. Arad, el a fost, cel puțin în ultimii zece ani, extrem de implicat în viața partidului. Spre deosebire de alte figuri, poate mai bine cunoscute publicului larg, numele d-lui Seculici n-a fost niciodată citat în vreo afacere scandaloasă. Ca dovadă, a reușit să-și conducă partidul la victorie într-un județ extrem de complicat, cu puternice grupuri minoritare - etnice și religioase -, cu o permanentă sursă
Țara lui Șestache by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11875_a_13200]
-
întâmplă ceva, dar e diferit: eu deja am pregătit pentru spectator ce vreau să-i spun, dar nu știu dacă o să-i placă sau nu. Privit din unghiul ăsta, filmul e mai riscant decât teatrul. Acolo, ai un spectacol prost, publicul te-a taxat, și știi ce vei face data următoare, poți reface. La filmări, ai doar câțiva spectatori în jurul tău, cel mai important fiind regizorul și dacă el vede lucrurile într-un anumit fel, ești obligat să joci în acel
Actorul care joacă și se joacă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11888_a_13213]
-
ce, un tată fantast chiar, citind doar cărți "în care e vorba despre viața noastră, despre noi, despre cum sîntem noi. (Care noi?)." Un tată care se joacă și se preface. O copilărie mică, pusă pe hîrtie (și scoasă în public) cu vreo 16 ani înaintea anchetei din Apostrof. Personajul "tata", au zis atunci optzeciștii de la "Junimea", e prea pozitiv. Doar că "personajul tata" nu era din "literatură": "era cineva la care mă gîndeam eu zîmbind". Așa e scrisă mica proză
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]