3,998 matches
-
Bucureștilor”, ceea ce face să fie judecat în „procesul ziariștilor”; achitat, își reia locul la „Universul”, fiind un timp secretar de redacție. Între cele două războaie, mai scrie la „Universul literar”, „Universul copiilor”, „Cultura poporului”, „Luceafărul”, „Luceafărul literar și critic” ș.a. Publicist cu o experiență bogată, I. s-a ocupat frecvent de literatură și artă, de cultură în genere, fără să adâncească subiectele, dar menținând și lărgind interesul cititorilor pentru domeniile respective. A tipărit broșurile Puterea cărții (1927) și Propaganda culturală (1928
ILIESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287519_a_288848]
-
, periodic care a apărut la București, săptămânal, între 18 septembrie 1860 și 19 martie 1861. Proprietar și editor al gazetei, subintitulată „Jurnal universal”, era Carol Popp de Szathmary, iar redactor responsabil, Al. Zanne, scriitor, traducător, publicist politic și prieten devotat al lui Dimitrie Bolintineanu. I. trebuie socotită însă mai degrabă între periodicele lui Bolintineanu, deoarece în tot timpul apariției a susținut punctele de vedere ale acestuia în chestiunile politice și literare. Redactorii își propun, cum arată
ILUSTRAŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287534_a_288863]
-
DAMIAN, Liviu (13.III.1935, Corlăteni, j. Bălți - 20.VII.1986, Chișinău), poet, publicist și traducător. Este fiul Eufimiei și al lui Ștefan Damian, intelectuali. Tatăl, condamnat politic, a fost deportat nouă ani în Siberia. D. a absolvit Universitatea de Stat din Chișinău (1960). Angajat în redacția ziarului „Tânărul leninist”, ulterior este redactor-șef
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
, Nicolae (pseudonim al lui Nicolae Danciu; 14.IV.1936, Petnic, j. Caraș-Severin), prozator și publicist. Este fiul Ioanei Danciu și al lui Nicolae Radu, muncitori. Urmează, între 1951 și 1955, Școala Medie Siderurgică din Reșița, iar între 1957 și 1958, Școala de Ofițeri a Ministerului de Interne din București. Între 1961 și 1966 a urmat
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
-i pe „dezmățați” și „profitori” cu expresii tari ce merg până la invectivă. Șarjele distrugătoare îndreptate împotriva lui Stelian Popescu le va strânge în broșura Stelian Popescu din toate punctele de vedere (1937), ce pune în relief virtuțile de pamfletar ale publicistului. Inclement se dovedește a fi și în cronicile lui dramatice. Afirmându-și cu duritate punctul de vedere despre aspecte la ordinea zilei, vorbește însă o altă limbă, aceea a compasiunii, în însemnările privind soarta necăjită a celor „desculți”, „flămânzi și
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
DAN, Sergiu (pseudonim al lui Isidor Sergiu Rottman; 29.XII.1903, Piatra-Neamț - 13.III.1976, București), prozator, publicist și traducător. Este fiul Ghizelei și al lui Simion Rottman. A urmat Școala Superioară Comercială. A debutat în „Cugetul românesc” în 1922. A colaborat la numeroase ziare și reviste din perioada interbelică: „Adevărul”, „Adevărul literar și artistic”, „Bilete de papagal
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
CEHAN-RACOVIȚĂ, Constantin (1882, Botoșani - ?), publicist și prozator. Și-a făcut studiile liceale în orașul natal și la Iași, dedicându-se apoi gazetăriei. Din 1905, timp de aproape patru decenii, C.-R. a fost redactor la o serie de ziare și reviste („Mihai Eminescu” din Botoșani
CEHAN-RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286155_a_287484]
-
și poanta umoristică. De la studiul de sinteză Începuturile romanului românesc, el a trecut cu ușurință la critica de atribuire, la identificarea de pseudonime și de izvoare, la „rectificări” și chiar la „capricii”, adesea pline de haz, ce aparțin mai mult publicistului și memorialistului. Tensiunea lirică (1971) este un eseu superior didactic, probând spiritul speculativ al lui C., ca și buna cunoaștere a poeziei române și universale. Tensiunea ar fi starea unică a lirismului, care presupune obligatoriu antinomia, opoziția. Sunt descrise, pe
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
și câteva lucrări de specialitate. C. a înființat și a condus cenacluri literare (cenaclul liceal „Al. Donici” din Chișinău, în 1938, cenaclul „G. Bacovia” din București, în 1971). Este cunoscut ca traducător din rusă și franceză, manifestându-se și ca publicist pe teme culturale. C. a debutat foarte târziu, publicând, ca sexagenar, volumul de versuri Stânci de milenii (1979), urmat de placheta Ileana-Maria-Ioana (1995). Lucrată cu migală, poezia lui reușește uneori să se autodepășească, în ciuda folosirii unor motive arhicunoscute. I-au
CHIRIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286208_a_287537]
-
, Constantin (14.XI.1902, Plenița, j. Dolj - 14.XII.1986, București), poet și publicist. Absolvent al Facultății de Drept și Filosofie din București, intră în magistratură, de unde trece consilier juridic, apoi șef de serviciu în Ministerul Învățământului, până la pensionare (1967). A debutat în 1924, cu versuri, la „Adevărul literar și artistic” (semnând A. Lucaci
CHIORALIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286200_a_287529]
-
, Anatol (3.VI.1940, Mălăiești, j. Bălți), poet și publicist. A absolvit, la Chișinău, Universitatea de Stat (1962) și a fost redactor la „Moldova” și „Glasul națiunii”. A debutat editorial cu placheta de versuri Sărutul soarelui (1965), anunțându-se ca un romantic ce scrie o poezie a stărilor sufletului cutreierat
CIOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
CIOCÂRDIA MATILA, Dimitrie (10.I.1798, Săcueni, j. Dâmbovița - 1.I.1860, București), poet și publicist. Fiu de boier scăpătat, orfan la opt ani, autodidact pasionat, cunoscător al limbilor franceză și greacă, C.M. se afla la optsprezece ani în preajma domnitorului Ioan Gh. Caragea; în 1829 era al doilea vistiernic, și după 1830, când s-a înrolat
CIOCARDIA MATILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286250_a_287579]
-
, (pseudonim al lui Mihai (Mișu) Văcărescu; 1843, București - 24.VI.1903, București), publicist. Este fiul poetului Iancu Văcărescu. Unul dintre numeroșii săi frați, Ioan, care ajunge ministru plenipotențiar la Paris, a fost tatăl Elenei Văcărescu. Trecut prin Liceul „Louis le Grand” din capitala Franței, C., întors în țară, avea să se consacre unei
CLAYMOOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286297_a_287626]
-
poetului Iancu Văcărescu. Unul dintre numeroșii săi frați, Ioan, care ajunge ministru plenipotențiar la Paris, a fost tatăl Elenei Văcărescu. Trecut prin Liceul „Louis le Grand” din capitala Franței, C., întors în țară, avea să se consacre unei cariere de publicist, pe care o slujește cu dăruire până în ultima clipă, sfârșitul surprinzându-l pe treptele unei redacții. Nu prea simpatizat de confrați, dar în grațiile sexului frumos, C., folosind și pseudonimul Valréas, susține și chiar lansează câteva rubrici la publicațiile „L
CLAYMOOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286297_a_287626]
-
CIOFLEC, Romulus (1.IV.1882, Arpătac, azi Araci, j. Covasna - 13.XI.1955, București), prozator și publicist. Dintr-o familie de țărani, C. urmează cursurile Școlii Normale din Câmpulung (absolvită în 1901), după care lucrează ca învățător în satele prahovene Chiojdeanca și Lipănești; dă examenele de diferență pentru liceu și trece bacalaureatul la București. Între 1905 și
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
ALEXANDRESCU, Sică [Vasile] (15.IX.1896, București - 6.VIII.1973, Cannes), autor de localizări și traducător. Este fiul Alexandrinei (n. Păltineanu), institutoare, și al lui Vasile Alecsandrescu, actor și publicist. Absolvind, nu fără peripeții, cursurile Liceului „Sf. Sava” din București (ultimele două clase, în particular), tânărul se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie și, cum morbul scenei nu-i dă pace, urmează totodată cursuri de actorie la Conservator. Va
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
ALEXIU, Mircea (1898 - ?), prozator și publicist. Intrat voluntar în armată în timpul primului război mondial, A. devine ofițer de carieră. A debutat cu o povestire în revista școlară „Omnia” (București, 1914), al cărei „director” era. După alte colaborări, ziarul „Steagul” îi premiază și publică în broșură „novela
ALEXIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285252_a_286581]
-
, F.[elix] (13.III.1891, Puiești, j. Vaslui - 12.XII.1962, București), prozator, eseist, publicist, dramaturg și poet. Primul dintre cei cinci copii ai Deborei (Dobrișei, n. Iosub) și ai lui Avram Adercu, primește la naștere numele Froim Zeilic. Părinții, „comersanți” săraci de religie mozaică, veniți de prin Cehia, ajung în Moldova. A. începe școala
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
, Al.[exandru] (21.III.1914, București - 29.X.1974, București), istoric literar și publicist. După clasele gimnaziale, când l-a avut profesor pe matematicianul și poetul Ion Barbu, și cele liceale la Liceul „D. Cantemir” din București, urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București. În anii 1945-1946 a lucrat la
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
de aici”, precum și să scoată la iveală scriitori „poate puțin cunoscuți ori chiar necunoscuți”. Publicația, veritabil ghid biobibliografic al literaturii transilvănene de până atunci, este concepută în două părți: personalități și publicații periodice. Articolele despre poeți, prozatori, critici literari sau publiciști, însoțite de succinte portrete, oferă informații biografice și bibliografice la zi cu privire la lucrările publicate în țară și străinătate, precum și reproducerea integrală sau fragmentară a unei lucrări a scriitorului respectiv. Dintre poeți sunt prezentați Andrei Bârseanu, G. Coșbuc, O. Goga, Ecaterina
ALMANAHUL SCRIITORILOR DE LA NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285294_a_286623]
-
diferă lucrurile în secțiunea rezervată prozei, unde sunt publicate pagini de Victor Eftimiu, Al. Cazaban, Maria Pamfile, Gala Galaction, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Jean Bart, Sărmanul Klopstock, Damian Stănoiu, Gh. Brăescu, Gib I. Mihăescu ș.a. Numeroși sunt și publiciștii: Const. Mille, Iosif Nădejde, Z. C. Arbore, Panait Mușoiu, M. Sevastos, Paul Zarifopol, C. Rădulescu-Motru, Cezar Petrescu, Silvian Iosifescu ș.a. Fragmentele dramatice poartă semnătura lui Emil Nicolau, B. Luca, N. Kirițescu, George Mihail Zamfirescu. Și compartimentul traducerilor este dens. Astfel
ALMANAHUL ZIARELOR „ADEVARUL” SI „DIMINEAŢA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285301_a_286630]
-
în centrul atenției și să exercite funcții oficiale în spațiul public. A fost arheolog amator, fără o formație de specialitate, dar numit totuși în fruntea câtorva instituții însărcinate cu protecția monumentelor istorice; a fost de asemenea politician, director de ziar, publicist. D. Sarsailă era odată numai autor; acum e de toate, și prin toate ajunge la toate"30. Această formulare cu aspect tautologic se referă la modul în care s-a implicat Bolliac în multiplele lui profesii și posturi publice. Heliade
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de C.C. Tacite, historien du roi, de Madame, de Buonaparte. Ei bine, de ce să nu facem și noi Istoria lui 11 februarie numai și numai din versurile dlui D. Bolintineanu?112 În convenția parodică și jucăușă pe care o propune publicistul, avem de-a face cu aceeași figură evocată și de "buchet" sau de "caleidoscop" în prefața la antologia Alecsandri: un efect de combinare a mai multor texte de facturi diferite ca parte a experienței estetice. "Peticeala", care numește aici un
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
din când în când prin jurnale"96. În plus, din această categorie a literaților de carieră se recrutează în "fabrica de biografii" geniile și modelele. Așa apare Cezar Bolliac ca autor "rutinat" și, datorită acestei calități, autor-model: "Ca poet și publicist în cursul întregei sale vieți avu timpul a se rutina foarte mult pe calea literară, așa că astăzi este cu drept cuvânt recunoscut ca eminent prozaist, ce poate servi de model"97. Dorința națională face posibile două narațiuni existențiale care distribuie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și „slaba putere de cumpărare a populației", „lipsa de unitate a negustorimii, împărțite pe criterii etnice și supusă la diverse îndatoriri fiscale, în funcție de apartenență". Cămătăria a adus destule neajunsuri și în lumea satelor. Intr-un număr al revistei ieșene „Îndrumarea", publicistul Arthur Gorovei publica articolul „Documente privitoare la chestiunea țărănească", cu extrase din opera lui Sturdza - Șcheianu „Acte și legiuiri privitoare la chestia țărănească", din care reproducem partea referitoare la ceea ce era camăta în 1839. Documentul din care rezultă câtă camătă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]