187,471 matches
-
în care Cuvântul poate fi amestecat cu lapte și miere”<footnote Ibidem, IX, 270.7-11. footnote>. Cum discursul miresei, înmiresmat cu mierea prezenței, picură din fagurele gurii ei, Sfântul Grigorie accentuează că ale miresei cuvinte „nu sunt numai cuvinte, ci putere”<footnote Ibidem, 280.3. footnote>. Dorința miresei a trezit aceeași dorință pentru Preaiubit în fiicele Ierusalimului. Inima miresei și inimile însoțitoarelor ei devin „grădini de virtute” Într-un gest logofatic subtil, mireasa se adresează apoi fiicelor Ierusalimului. Efectul logofatic nu
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Dorința miresei, atrasă de Cuvânt și amplificată de Duh, a trezit aceeași dorință pentru preaiubit în fiicele Ierusalimului<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage: The Education of Desire in the Homilies of The Song of Songs” ..., p. 518519. footnote>. „Puterea” din discursul Mirelui reprezintă eficiența fructificatoare a Cuvântului Însuși și, prin virtutea unirii miresei cu Cuvântul, episcopul Nyssei spune că „o grădină înflorește din gura ei”<footnote In Canticum canticorum, IX, GNO, 281.2. footnote>. Totuși, această putere nu este
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
518519. footnote>. „Puterea” din discursul Mirelui reprezintă eficiența fructificatoare a Cuvântului Însuși și, prin virtutea unirii miresei cu Cuvântul, episcopul Nyssei spune că „o grădină înflorește din gura ei”<footnote In Canticum canticorum, IX, GNO, 281.2. footnote>. Totuși, această putere nu este în beneficiul miresei, ci al celor care aud spusele sale; pentru că aceștia primesc semințele în inimile lor, iar aceste „cuvinte de credință devin o grădină plantată în inimile lor”<footnote Ibidem, 282.4-7. footnote>. Inimile lor, ca și
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
următoare închise ochii pentru vecie. A fost o noapte grozavă, nici un doctor nu se găsea sau nu voia să vie într-ajutor, numai bunul nostru medic al casei, doctorul Walzmann a venit și a făcut ce i-a stat în putere; spre ziuă mai veni un medic care ordonă să se facă o incizie la braț pentru lăsdarea sângelui dar era prea târziu. Mama mea fiind în așteptarea unui nou eveniment și trebuind a fi cât se poate ferită de emoții
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
sens al cuvântului. La București mare fierbere și întrunirti politice. Țara cerea intrarea în război contra ungurilor. Cu greu ținea piept furtunii, întocmai ca un vechi stejar, bătrânul și înțeleptul rege Carol, care nu vedea o intrare posibilă decât alături de puterile centrale. Din trecut învățase să fie prudent și să n-acorde încredere muscalului fățarnic, care numai prieten nu ne-a fost și nu ne va fi niciodată. La Sinaia, în 14 septembrie, marele și bunul suveran inchide ochii pentru vecie
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Tot așa și biata D-na Skohutil luă drumul cu copilul spre locuița ei. Bucureștii erau în frigurile așteptării. În fiecare ceas se citeau știrile de pe câmpul de luptă. Lumea era plină de griji și cei mai mulți nutreau puțină nădejde, știind puterea armată a Germaniei, care și ea fu nevoită, fiind alături de Austro-Ungaria, să ne declare războiul. Veștile erau tot mai laconice, și într.o seară ne pomenirăm cu „zeppelinul” deasupra capitalei. Clopotul cel mare al Mitropoliei vesti cel dintâi primejdia, dar
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
El din partea celui a cărui sete este ostoită de El va trebui să fie și ea infinită, capabilă de a spori veșnic”<footnote Hans Urs von Balthasar, Becoming and the Immanent Infinite of Gregory of Nyssa ..., p. 37-39. footnote>. Această putere este puterea de a fi mereu mai doritor, „pentru că Dumnezeu nu are sfârșit. Și astfel, nu există alt rezultat posibil. Dorința celui care participă nu poate avea odihnă (στάσις)” <footnote De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 301AB. footnote>, pentru că
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
celui a cărui sete este ostoită de El va trebui să fie și ea infinită, capabilă de a spori veșnic”<footnote Hans Urs von Balthasar, Becoming and the Immanent Infinite of Gregory of Nyssa ..., p. 37-39. footnote>. Această putere este puterea de a fi mereu mai doritor, „pentru că Dumnezeu nu are sfârșit. Și astfel, nu există alt rezultat posibil. Dorința celui care participă nu poate avea odihnă (στάσις)” <footnote De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 301AB. footnote>, pentru că o astfel
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
a frumuseții dumnezeiești trebuie să aibă atâta dragoste față de aceea, câtă dragoste are trupul față de ceea ce-i este înrudit și de aceeași fire, dar mutând pasiunea spre nepătimire; căci stingându-se toată simțirea omenească, mintea arde numai cu duhul din puterea dragostei, încălzită fiind de focul acela pe care a venit Domnul să-l arunce pe pământ”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia I, în PSB, vol. 29, p. 124. footnote>. Cântarea Cântărilor descrie etapele ce
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de la El Însuși, nemaivorbind acela prin alții”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a VI-a, în PSB, vol. 29, p. 194. footnote>. Prin cuvântul primit direct de la cineva și nu prin altul primim și puterea și simțirea legată de acel cuvânt, de cuvântul lui. Cu atât mai mult, când primim cuvântul direct de la Fiul lui Dumnezeu cel Întrupat, primim ceva din simțirea și din puterea Lui, îndreptate spre noi, primim pe Duhul Lui cel Sfânt
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
primit direct de la cineva și nu prin altul primim și puterea și simțirea legată de acel cuvânt, de cuvântul lui. Cu atât mai mult, când primim cuvântul direct de la Fiul lui Dumnezeu cel Întrupat, primim ceva din simțirea și din puterea Lui, îndreptate spre noi, primim pe Duhul Lui cel Sfânt. În cuvântul Lui e prezent Cuvântul dumnezeiesc ca ipostas întrupat plin de iubire față de noi și de putere dumnezeiască. Nu mai auzim numai un glas, care ne cheamă, nelegat de
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de la Fiul lui Dumnezeu cel Întrupat, primim ceva din simțirea și din puterea Lui, îndreptate spre noi, primim pe Duhul Lui cel Sfânt. În cuvântul Lui e prezent Cuvântul dumnezeiesc ca ipostas întrupat plin de iubire față de noi și de putere dumnezeiască. Nu mai auzim numai un glas, care ne cheamă, nelegat de Persoana de unde pornește, ci vedem spiritual fața Celui ce ne vorbește, simțind prezența Lui. Îl simțim pentru că este și sălășluiește în noi, unit cu noi, îndumnezeindu-ne, făcândune
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
p. 295. footnote>. Dorința nu este satisfăcută niciodată, pentru că obiectul său este infinit. De altfel, nici nu este bine pentru natura spirituală a omului ca această dorință să fie satisfăcută. Moise a dorit să-L vadă pe Dumnezeu „nu după puterile sale”, ci după ființa reală a lui Dumnezeu, dar Dumnezeu nu ar satisface o rugăminte care ar duce la sfârșitul dorinței omului față de El<footnote De vita Moysis, II, P. G. XLIV, col. 404A; cf. Everett Ferguson, op. cit., p. 72
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Deschizând mânerele zăvorului, am deschis iubitului meu”. Și adaugă ea, „Iubitul meu nu mai era. Sufletul meu a înaintat la cuvântul său”<footnote In Canticum canticorum, GNO, 5.5-6. footnote>. Mirele ne învață aici că singura cale de a înțelege puterea care transcende întreaga înțelegere este să nu rămânem neclintiți în vreo idee fixă despre el, ci să ne mișcăm mereu spre înainte și niciodată să nu stăm fără să tindem înainte<footnote Ibidem, 352.19. footnote>. Sufletul îl caută pe
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
a „eternei frustrări”. De aceea, chiar când a vorbit despre tristețea sufletului, care duce uneori până la pierderea nădejdii, Sfântul Grigorie a adăugat imediat: „Dar trebuie să încercăm, punându-ne nădejdea în Dumnezeu, Cel ce dă cuvânt celor ce «binevestesc cu putere multă», să unim (contemplarea) următoare cu vederile cuprinse mai înainte, într-un șir neîntrerupt”<footnote Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, V, PSB 29, p. 174. footnote>. Tristețea sufletului nu trebuie confundată cu epectaza. Dorința poate la un moment dat naște
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
un progres în tristețe, căci fericirea nu poate fi concepută ca stând alături cu tristețea. Sufletul care înaintează și care își conștientizează micimea sa în fața lui Dumnezeu, are doar la un moment dat slăbiciunea de a-și pierde nădejdea în puterile proprii și, implicit, în puterea lui Dumnezeu. Sfântul Grigorie nu recomandă persistarea în această stare, ci îl sfătuiește pe cel care trece prin criza deznădejdii să încerce, punându-și nădejdea în Dumnezeu<footnote Pentru a înțelege aceste aspecte ale misticii
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
fericirea nu poate fi concepută ca stând alături cu tristețea. Sufletul care înaintează și care își conștientizează micimea sa în fața lui Dumnezeu, are doar la un moment dat slăbiciunea de a-și pierde nădejdea în puterile proprii și, implicit, în puterea lui Dumnezeu. Sfântul Grigorie nu recomandă persistarea în această stare, ci îl sfătuiește pe cel care trece prin criza deznădejdii să încerce, punându-și nădejdea în Dumnezeu<footnote Pentru a înțelege aceste aspecte ale misticii gregoriene, semnificativă este explicația pe
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Grigorie, Dumnezeu rămâne etern dincolo de suflet. Cum înțelegem și evaluăm insistența Sfântului Grigorie asupra imposibilității sufletului de a rămâne într-o stază finală în cunoașterea deplină a lui Dumnezeu? Pentru Sfântul Grigorie, sufletul tinde spre întunericul divin, pierzându-și propria putere de a vedea doar pentru a se bucura de un mod mai măreț de a percepe prezența lui Dumnezeu. Deci, pe de o parte, Dumnezeu satisface sufletul. Dar eshatologia Sfântului Grigorie este rezumată într-un paradox, acela că satisfacția noastră
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
albă nu. Un profesor mai curînd amărît, pe care mila repartiției ministeriale și toanele inspectorilor îl fac să bată țara, cu amintirile lui de elev căruia nu i s-a căutat în coarne și cu dorința de-a face, după puteri, mai mult. Un naiv, un Candide, ai cărui ochi văd mulți nechemați, și multă vrere de a îndoctrina fără să crezi. Fadaises de l'école, vorba lui Voltaire pomenită, în carte, atît de des. Și cît de cunoscut ne sună
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
funcții importante sau vedete mediatice cărora li se cere părerea nu doar în domeniul lor de competență, ci în legătură cu orice, de la acquis-ul comunitar la cîinii comunitari. Urmărindu-și curios de pe margine cunoștințele, a văzut cît de puțin le cunoștea: proba "puterii" e cel mai eficient revelator al caracterului și foarte puțini s-au dovedit imuni la sindromul suitului la cap. Boala începe prin a nu mai saluta decît egali și superiori ierarhic, a accepta flaterii deșănțate și a face caz de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10034_a_11359]
-
devine dictatorial cu cei de rînd, nu-l interesează părerea lor fiindcă oricum știe el mai bine, de vreme ce a ajuns cineva. Iar ajunsul e de ajuns ca să-l scutească de logică, morală, lege și mai ales de bun-simț. Căci virusul puterii atacă toate simțurile, inclusiv pe cel al umorului, alterat spre sarcasm. Nevoit să-și retragă simpatia pentru aceste cunoștințe devenite de nerecunoscut și de neînțeles în ipostaza VIP, Cronicarul, în optimismul lui incurabil, ar vrea să creadă că un om
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10034_a_11359]
-
individual). Raportarea cazului stilistic beethovenian la specificul implementării și realizării acestei concepții organice în muzica întregului secol al XIX-lea îl valorizează pe compozitor ca un punct nodal, o sursă sau o intersecție conceptuală, justificând și legitimând cu de la sine putere imaginea „beethovenocentrismului” lui Ivan Ivanovici Sollertinski. Prin raportarea la trecut, Beethoven se prezintă ca un prim practicant al concepției organice, în opoziție cu întreg trecutul retoric-polifonic al Renașterii și Barocului muzical. Prin raportarea la viitor, el se prezintă fie în
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a dominantelor valorice (nașterea psihanalizei freudiene, reconsiderarea legităților fizicii prin teoria relativității einsteiniene, intuitivismul bergsonian în filosofie, hegemonia marxismului în reformularea imaginii interacțiunii sociale, teoria evoluționistă darwiniană sau nașterea geopoliticii ca imagine asupra interacțiunii, formulării și distribuirii de autoritate și putere la nivel mondial). Juxtapunerea celor două secole - al XIX-lea și al XX-lea - se articulează ca una extrem de violentă și evoluează sub imperiul ideii de ruptură de vechea ordine a lumii sau, altfel spus, prin revoluționarea radicală a tempo
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a asimila frecvența, intensitatea și consistența transformărilor, lăsând loc timpului și, implicit, mentalității și identității de tip modernist și de o cu totul altă deschidere către spațiul mondialității. Analogiile aferente acestei noi specii temporale sunt tehnicismul (cu fetișizarea implicită a puterii, vitezei, eficientizării, mecanicismului și progresului etc.) în opoziție cu organicismul, a masei în opoziție cu individul, a inconștientului (ca absență a rațiunii) în opoziție cu raționalitatea și spiritualitatea. Ideea dominantă este organizată în jurul imaginii de ruptură de o ordine prestabilită
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
sau canonizarea lui Schönberg în absența aproape totală a unei tradiții interpretative canonizate sunt exemple relevante în acest sens. footnote>. A doua ipoteză oferă un spor de plauzibilitate, deoarece semnificația canonicității unui stil se referă într-un mod direct la puterea determinantă a unei personalități de a înrâuri direcția evoluției ulterioare și de a legitima alegerile făcute în calitatea lor de modele referențiale, chiar în virtutea faptului că aceste alegeri asigură un potențial conceptual explorabil pe durata mai multor generații de compozitori
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]